UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

Impactul depozitelor de deseuri

industriale si urbane asupra mediului

Student:
Cosma Ionut-Madalin
Grupa:
11201

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului

Pmntul este un organism viu. Exact aa cum sistemul biologic al unui

corp uman snatos i regleaz temperatura, sistemele de control menin
Pmntul n starea n care el poate s ntreina viaa. ns interferena
accidental sau intenionat a omului cu mediul ar putea provoca schimbri
att de grave nct s fac posibil transformarea Pmntului ntr-o planet
lipsit de via. Mediul nconjurtor este afectat de foarte muli factori, unul
dintre cei mai duntori fiind deeurile, n special cele necolectate i cele
depozitate necorespunztor.Unele deeuri conin sticl, metale i mase
plastice care ar putea fi refolosite. Asemenea materiale ar trebui separate
pentru reciclare. Autoritile locale pot s ard restul, producnd cldur
util, sau pot s-l foloseasc pentru a umple terenuri dezafectate de
exploatri miniere sau cariere.
Timpurile preistorice
Primii oameni duceau o via nomad, n grupuri restrnse pentru o
anumit perioad de timp pentru ca mai apoi s se mute n alt loc. Gunoiul
rmas era n mare parte biodegradabil. Obiectele folosite, unelte din lemn,
piatra sau os erau din materiale naturale i nu reprezentau nici un fel de
pericol pentru mediu. Odat cu crearea unor aezri permanente oamenii au
nceput s se confrunte cu problema acumulrii gunoiului.
Civilizaiile antice
Pentru o lung perioad de timp civilizaiile timpurii nu aveau metode
pentru a rezolva problema deeurilor menajere, astfel c gunoiul era
cteodat lsat n cas, iar cea mai mare parte din el ajungea pe strzi. Cnd
mirosul devenea insuportabil era acoperit cu un strat de pmnt sau lut,
crescnd nivelul strzilor. n Troia, acumularea deeuriilor pe podea i pe
strzi fcea necesar ridicarea acoperiurilor caselor i schimbarea intrrilor
n case. n Egipt, deeurile, provenind deseori de la familii instrite, erau
colectate i aruncate n Nil.Prima groapa de gunoi a fost produsul grecilor
antici. n jurul aniilor 500 .e.n., grecii amenajau gropi municipale de gunoi
i scriau legi ce prevedeau depozitarea gunoiului menajer la cel puin 1,5 km
distan de zidurile oraului. Prin aceeai perioad n Atena prima lege care
mpiedica locuitorii s-i arunce gunoiul pe strzi a fost pus in aplicare.
Pn n 200 .e.n., n marile orae din China au fost introduse fore de munca

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

pentru colectarea gunoiului. Cele mai mari probleme privind deeurile

menajere au aprut n Roma datorit populaiei numeroase. Familiile bogate
foloseau sclavi pentru a scpa de gunoi, ns mare parte rmnea pe strzi.
Evul mediu
n zonele urbane, gunoiul era nc aruncat pe strzi, condiiile de trai n
zonele dens populate fiind astfel precare. Animalele domestice, precum porci
i psrile, umblau prin gunoiul adunat pe strzi, ducnd astfel focarul de
infecie n casele oamenilor. Gunoiul atrgea deasemenea un numr mare de
obolani fapt ce a dus la declanarea ciumei bubonice, boal care a decimat
populaia Europei n acea perioad. Ctre sfritul evului mediu, condiiile
sanitare au nceput s se mbunteasc datorit dezvoltrii drumurilor
pavate i a sistemelor de curenie a strzilor n orae.

Revoluia industrial
Odat cu nceputul revoluiei industriale, practicile sanitare au sczut
din cauza creterii populaiei din orae. De-a lungul secolelor XVIII i XIX,
strzile oraelor europene i americane erau nc acoperite de deeuri.
Datorit numrului mare de oameni care se mutau n orae, locuinele i
alimentele erau tot mai dificil de gsit. Au aprut cocioabe n care triau
numeroase persoane n condiii precare de via i n acelai timp din ce n
ce mai multe deeuri. Teama izbucnirii unei noi epidemii a determinat luarea
unor msuri sanitare i de colectare a deeurilor. La sfritul secolului al
XVIII lea n Philadelphia, SUA, Benjamin Franklin a fost primul care a
pus n funciune servicii sanitare constnd n curatul strziilor i ridicarea
gunoiului. n New York, gunoiul era aruncat n ruri de pe platforme
amenajate i de cele mai multe ori acesta sfrea pe rmul oraului New
Jersey n loc s ajung n mare. n 1827, aceast metod a fost schimbat,
gunoiul fiind colectat pe vase special amenajate i aruncat n ocean. Primul
incinerator de deeuri a fost utilizat n Anglia n 1874, iar din 1885 acestea
erau folosite i n SUA. Totui, au aprut probleme la arderea gunoiului, cel
ud necesitnd un surplus de crbune pentru incinerare. Procesul scump a dus
la renunarea la aceast metod. Incineratoarele au fost nlocuite cu o alt
metod de eliminare a deurilor menajere i anume procesul de reducere,
prin care gunoiul umed era nabuit n butoaie, rezultnd un lichid folosit

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

ca fertilizator sau la producerea spunului. Dar i aceast metod a fost

nlocuit din cauza mirosului degajat.

nceputul anilor 1900

Civilizaiile occidentale au nceput s realizeze faptul c viruii
cauzatori de boli i epidemii proveneau de la deeuri. Astfel c s-a nceput o
colectare regulat a gunoiului iar strziile erau curate de ctre persoane
angajate special pentru aceast munc. Cu toate acestea gunoiul acumulat
cretea ngrijortor, astfel c n 1912 n New York se produceau deeuri n
cantiti egale cu volumul a 140 de monumente Washington. Deeurile
colectate erau depozitate n gropi de gunoi, aruncate n mare sau arse, ceea
ce a condus la crearea unor probleme de mediu. La jumtatea aniilor 1900 sau folosit noi metode de eliminare a deeurilor, acestea fiind acoperite n
gropi de gunoi special amenajate. S-a revenit la arderea gunoiului dar, dei
volumul deeurilor scdea prin aceast metod, era afectat calitatea aerului.
Oamenii nu mai refoloseau materialele, acestea fiind uor de nlocuit, ceea
ce a determinat o cretere masiv a deeurilor i probleme majore de mediu
din cauza compuilor chimici i a altor materiale periculoase.
nceputul secolului XXI
Odata cu sfritul secolului XX, populaia a nceput s aib un rol
important n administrarea deeurilor menajere prin folosirea materialelor
reciclabile, utiliznd metode de compostare a deeurilor organice i prin
reducerea gunoiului menajer produs. Legi privind mediul ncojurtor au fost
puse n aplicare pentru a proteja populaia i mediul de poluarea generat de
eliminarea deeurilor. Din cauza scderii spaiului de depozitare a deeurilor
i controversei privind cea mai potrivit metod de eliminare a acestora,
soluia optim pare a fi prevenirea generrii deeurilor.
In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii
deficitare,depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca
generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri
orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor
si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Deeurile apar ca rezultat al activitii omului, iar reciclarea, tratarea i

depozitarea lor reprezint una dintre cele mai actuale probleme economice i
ecologice ale societii contemporane.Societatea uman are ca surs
primordial de existen munca, n al crei proces omul transform materii
prime sau produse de nivel calitativ inferior n produse de nivel calitativ
superior. Pentru aceasta e nevoie de energie. Obligatoriu ns din aceasta
activitate apar produse secundare, inutile, de cele mai multe ori toxice.
Aceste deeuri,noxe, poluani pun n pericol, prin acumulare, nu numai
activitatea creatoare de bunuri, ci chiar confortul i sntatea speciei umane.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant
este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se
practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.
Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de
suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa
infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente
poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti
influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra
folosintei acestora.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru
depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care
in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel
putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani),
exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea
de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha,
fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele
din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:
in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale
specifice zonelor poluate;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor

care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la

durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa
eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul
biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele
practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza
inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte,
sobolani, ciori, caini vagabonzi.
Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru
sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele
(plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.
Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv
namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri
metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti.
Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii
inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor
menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor
periculoase complexe si reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt
depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate
din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.
Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi
sintetizate astfel:
depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale
pentru eliminarea finala a acestora;
depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in
apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor
de agrement);
depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru
protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele
respective;
depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt
operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu
materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii

de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul
biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula
utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de
transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu
sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri
de avertizare.
terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate
terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la
ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de
depozitarea deseurilor menajere sau industriale;
colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza
neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel
pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale,
materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor
necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare
a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul
activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.
Deeurile menajere si impactul negativ asupra mediului.
Din numeroasele probleme de mediu care amenin planeta noastra,o
probleme major o constituie,fr nici o indoil, deeurile.Fiecare dintre
noi, mic sau mare,arunc zilnic n pubela sa obiecte care nu ne mai
servesc,care sunt goale sparte sau uzate.Serviciul de salubrizare acioneaz o
singur dat pe sptmn,golind pubela care adesea depsete marginile i
le depoziteaz n afara oraului, n locurile numite gropi de gunoi .
Termenii de societate de consum , avalana de deeuri i criza a
deeurilor nu sunt dect cteva exemple care permit ilustrarea problemelor
create de deeuri, cu care se confrunt mediul nostru inconjurtor de astzi.
Noi, consumatorii , suntem responsabili de aceste probleme i fiecare dintre
noi va trebui deci, pe viitor, s fac eforturi ca s menajeze resursele limitate
i s reducem cantitile de deeuri. Este inconstenstabil faptul c, astzi
noi,producem multe deeuri care conin materii valorificabile i substane
problematice sunt considerate ca reziduri. Toi factorii de rspundere a
gestiunii deeurilor trebuie s fac fa la aceasta constatare i s ii asume
responsabilitatea. Societatea noastr prosper nu mai poate s-i permit,
cum a fost pn acum , s arunce neglijent materiile valorificabile i

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

substanele problematice i periculoase , punndu-le n pubela gri , care este

pentru deeuri reziduale sau cu deeuri incomode. Ar trebui ca, in viitor , s
ameliorm aceasta situatie lund msuri concrete pentru a evita producerea
deeurilor i s reciclm deeurile. Rezultatele unei analize intre 1992-1994
au artat c,cantitatea de materii prime secundare potenial utilizabile i n
acelai timp eliminate , este foarte important. Aceasta antreneaz o risipa de
materii prime i resurse energetice. De altfel, ar treburi s se reduc
substanele periculoase din deeurile menajere , aceste substane impiedic
buna funcionare a instalaiilor de eliminare a deeurilor , n ciuda pr ii
aparent slabe pe care acesta o reprezint , constituind chiar un pericol deloc
neglijabil pentru mediul inconjurtor. Dat fiind ca costurile legate de
eliminare a deeurilor au continuat s creasc n cursul anilor din urm , se
impun c din punct de vedere economic s se ia msuri precise pentru a evita
i a recicla deeurile.
Gestionarea deeurilor
Strategiile i planurile managementului deeurilor sunt astzi conturate
la nivel internaional astfel:

n nelesul actului normativ, gestiunea implic colectarea, transportul,

valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de
depozitare dup nchiderea acestora. Eliminarea este definit ca orice
operaiune prevzut n anexa II A (metoda descriptiv). Colectarea
desemneaz strngerea, sortarea i/sau regruparea (depozitarea temporar) a
deeurilor n vederea transportului lor.
Salubrizarea mediului urban constituia, pana in urma cu putin timp, o
tema care se discuta doar in dezbaterile publice, odata cu mentionarea

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

necesitatii de a transporta deseul in afara limitelor spatiului de locuit.

Colectarea deseurilor din orase, din motive estetice si ca sarcina a organelor
publice, dateaza, in Europa centrala inca din perioada Renasterii.
Accelerarea raspandirii epidemiilor prin contactul cu deseurile din
gospodarii
particulare sau de exemplu din amplasamente pentru tratamente medicale
este astazi un fapt cunoscut, caruia i se cauta solutii in cadrul asigurarilor
sociale. Microrganismele si substantele din reziduurile urbane pot afecta
sanatatea oamenilor. Multe dintre mecanismele de transport si de
manifestare ale acestora sunt cunoscute si constituie obiect al prezentului
ghid. Masurile de prevenire (de exemplu respectarea distantelor de siguranta,
a intervalelor de ridicare a gunoiului, a interdictiei de acces in rampele de
gunoi deschise) sunt stabilite astazi de catre autoritatile de control si de cele
care elibereaza autorizatii, autoritati care asigura totodata si realizarea lor.
Managementul deeurilor menajere solide trebuie abordat din punct de
vedere al schimbrii mentalitii populatiei pentru a considera unele deeuri
menajere ca surse de materii prime secundare.
Managementul deeurilor se refer la toate operaiunile care se
efectueaz n vederea gestionrii corespunztoare a deeurilor solide:
modaliti de colectare, reciclare i recuperare, procesare i tratare,
depozitare, transport, analiz i monitorizare.
Managementul deeurilor are ca scop dublu:
- valorificarea optim prin integrare a deeurilor,pornind de la obiectivul
esenial de protecie a mediului neutralizarea efectului negativ asupra
mediului ambiant.
- conservarea maxim a resurselor neregenerabile.
Valorificarea deeurilor se realizeaz pe baza managenerial printr-un
sistem de masuri , de actiuni si de activitati viabile, prin intermediul unor
parghii juridice si administrative sustinute financiar pe termen lung
Reciclarea reprezinta posibilitatea reintroducerii unui material n procesul
industrial, n vederea fabricarii unui nou produs cu calitati identice (de ex.
sticla) sau inferioare (de ex. conducte fabricate din flacoane de material
plastic).
Recuperarea de energie presupune producerea de energie (adesea sub
form de caldura) din deeuri menajere. Deeurile sunt arse n cuptoare
speciale ce functioneaz n condiii determinate de temperatur, de reinere a
gazelor i de purificare a noxelor evacuate.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

Combustibilii obinui din gunoaie constituie o parte a deeurilor

menajere tratate i condiionate astfel nct s poat fi utilizate drept
combustibil pentru cazane n locul unui combustibil fosil.
Recuperarea biogazului are la baz proprietile termice ale metanului
care permit obinerea de energie. n urma descompunerii materiilor organice
n condiii anaerobe rezult metan, dioxid de carbon si alte gaze n cantiti
foarte mici (mercaptan, hidrogen sulfurat etc.)-biogazul.
Anual , n Romnia se valorific intre 10 si 15% din de eurile industriale
produse. n cursul anuluii 1999 s-au valorificat aproximativ 11 milioane tone
de deeuri , ceea ce reprezint un procent de 14% ,dac se ia in considera ie
i cantitatea de steril minier general. Fa de anul 1998 , cantitatea de deeuri
valorificate a crescut cu aproximativ 2 milioane de tone. Cea mai mare parte
a deeurilor industriale valorificate cca 55% - se recicleaz n cadrul
unitii generatoare ( refolosire , recuperare) constituind o aciune de
minimalizare.Numai 5 % din deeuri s-au valorificat prin vnzare catre alte
intreprinderi , care le utilizeaz ca materii prime secundare n procesul de
producie. Peste 6% (700.000 tone) au fost valorificate prin vnzarea lor
ctre populaie (n special deeuri lemnoase).
Evitarea producerii de deeuri/valorificarea deeurilor
Obligaia de a evita formarea deeurilor este formulat in Legea
426/2001, privind aprobarea i modificare Ordonanei de Guvern 78/2000
privind regimul deeurilor. Nu trebuie sa ne ocupm numai de o valorificare
responsabil i o inlturare a deeurilor, ci trebuie s lum si msurile
necesare pentru a limita formarea deeurilor. Acest obiectiv poate fi atins
prin ncurajarea tehnologiilor curate i a produselor revalorificabile i
reutilizabile.Asigurarea posibilitilor de vindere a deeurilor valorificabile
trebuie luat n considerare, ca o alt cerin a politicii deeurilor.
Reintroducerea n circuit i reutilizarea deeurilor ca materii prime este un
domeniu care trebuie stimulat, fapt pentru care trebuie elaborate prescripii
speciale.
Hotrrea Guvernului Romaniei, din data de 22 Aprilie 2005, privind
depozitarea deeurilor, n conformitate cu normele europene i rezultatul
negocierilor Capitolului 22 - Mediu asigura transpunerea totala a Directivei
nr. 1999/31/CE privind depozitarea deeurilor, elimin orice inadvertent n
legislaia naional armonizat ce are conexiuni cu depozitarea deeurilor.
Prin adoptarea acestei hotarri s-a asigurat crearea condiiilor necesare
pentru:

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

- clasificarea depozitelor de deseuri in trei clase (deseuri periculoase,

nepericuloase, inerte);
- depozitarea controlata a deseurilor in conditii de siguranta pentru
mediu si sanatatea populatiei;
- incurajarea reciclarii si recuperarii deseurilor, folosirea de materiale si
energie recuperata, pentru a pastra resursele naturale si a evita folosirea
irationala a terenurilor;
- monitorizarea si gestionarea corespunzatoare a depozitelor de deseuri,
pentru a preveni sau reduce posibile efecte negative asupra mediului si
riscuri pentru sanatatea umana;
- reducerea, unde este posibil, atat a cantitatii, cat si a naturii periculoase
a deseurilor la care se intentioneaza depozitarea;
- crearea bazei pentru infiintarea unei retele adecvate si unitare de
instalatii de eliminare bazate pe un nivel ridicat de protectie a sanatatii
populatiei si mediului;
- suportarea de catre poluator a pagubelor produse asupra mediului
generate de depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.
Actul normativ intareste cerintele de mediu privind desfurarea
activitii de depozitare a deeurilor prin:
impunerea unor cerine specifice pentru autorizarea activitatii de
depozitarea deseurilor, inclusiv in ceea ce priveste amplasamentul
depozitelor
- aprobarea realizarii depozitelor de deeuri ca parte integrant din
proiecte privind gestiunea integrata a deseurilor dintr-un judet / regiune
(conform Strategiei si Planului national de gestionare a deeurilor);
- reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile care sunt depozitate;
- respectarea unor criterii si proceduri de acceptare la depozitare si
realizarea unei Liste nationale de deseuri ce se accepta pe clase de depozit;
- reglementarea calendarului de sistare a activitatii pentru depozitele
existente neconforme;
- introducerea temenului de garantie financiara pentru asigurarea
respectarii de catre operatorul depozitului a tuturor conditiilor de construire,
operare, monitorizare, inchidere pe toata durata de viata a depozitului;
introducerea unor prevederi diferentiate, in ceea ce priveste
indeplinirea unor cerinte, a depozitelor de deseuri municipale comparativ cu
cele industriale.
n acelasi timp, actul normativ include calendarul de sistare / incetare a
activitatii a depozitelor existente neconforme si alte cerinte rezultate in urma
negocierilor Capitolului 22 -Mediu.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

Actul normativ intr in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul

Oficial, pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarri se abrog Hotarrea
Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deeurilor.
Romnia trebuie s recicleze 55% din deeuri pn n anul 2013.
Colectarea, reciclarea i tratarea deeurilor reprezint o prioritate i se
regsete i n angajamentele asumate de Romnia fa de Uniunea
European. Legea 27 din 2007 este actul normativ care oblig romnii s
sorteze deeurile, 40% sunt doar deeuri de hrtie. n urma activitilor
umane rezult o cantitate enorm de deeuri, din care 40% sunt doar de euri
de hrtie. Prin deeu se inelege orice obiect, produs, material care nu mai
este folosit, fiind aruncat. Toat aceast cantitate de deeuri de hrtie poate fi
reutilizat/reciclat pentru producerea altor produse din hrtie. Agenia
Naional pentru Protecia Mediului a stabilit un obiectiv de 35% rata de
reciclare a deeurilor municipale in 2008, i de 40% pn n anul 2011.
Fiecare romn genereaz cam 5 kilograme de deeuri pe sptmn.
Managementul deeurilor are ca scop dublu:
- valorificarea optim prin integrare a deeurilor,pornind de la obiectivul
esenial de protecie a mediului neutralizarea efectului negativ asupra
mediului ambiant.
- conservarea maxim a resurselor neregenerabile.
Valorificarea deeurilor se realizeaz pe baza managenerial printr-un
sistem de masuri , de actiuni si de activitati viabile, prin intermediul unor
parghii juridice si administrative sustinute financiar pe termen lung
Reciclarea reprezinta posibilitatea reintroducerii unui material n procesul
industrial, n vederea fabricarii unui nou produs cu calitati identice (de ex.
sticla) sau inferioare (de ex. conducte fabricate din flacoane de material
plastic).
Recuperarea de energie presupune producerea de energie (adesea sub
form de caldura) din deeuri menajere. Deeurile sunt arse n cuptoare
speciale ce functioneaz n condiii determinate de temperatur, de reinere a
gazelor i de purificare a noxelor evacuate.
Combustibilii obinui din gunoaie constituie o parte a deeurilor
menajere tratate i condiionate astfel nct s poat fi utilizate drept
combustibil pentru cazane n locul unui combustibil fosil.
Recuperarea biogazului are la baz proprietile termice ale metanului
care permit obinerea de energie. n urma descompunerii materiilor organice

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

n condiii anaerobe rezult metan, dioxid de carbon si alte gaze n cantiti

foarte mici (mercaptan, hidrogen sulfurat etc.)-biogazul.
Anual , n Romnia se valorific intre 10 si 15% din de eurile industriale
produse. n cursul anuluii 1999 s-au valorificat aproximativ 11 milioane tone
de deeuri , ceea ce reprezint un procent de 14% ,dac se ia in considera ie
i cantitatea de steril minier general. Fa de anul 1998 , cantitatea de deeuri
valorificate a crescut cu aproximativ 2 milioane de tone. Cea mai mare parte
a deeurilor industriale valorificate cca 55% - se recicleaz n cadrul
unitii generatoare ( refolosire , recuperare) constituind o aciune de
minimalizare.Numai 5 % din deeuri s-au valorificat prin vnzare catre alte
intreprinderi , care le utilizeaz ca materii prime secundare n procesul de
producie. Peste 6% (700.000 tone) au fost valorificate prin vnzarea lor
ctre populaie (n special deeuri lemnoase).
Zone critice sub aspectul polurii apelor n Romnia
Ape de suprafa - n anul 1999, peste 81 la sut din cantitatea de ape
uzate provenite din
activitatea principalelor surse de poluare au ajuns n receptorii naturali
neepurate sau insuficient epurate.
Conform acestui criteriu, cele mai afectate bazine hidrografice sunt: Prut
(100 %), Ialomia i Arge (99 %), Vedea (98 %) i Criurile (96 %).
Rul Ialomia se confrunt n zona oraului industrial Fieni cu mari
probleme: amplasarea haldei de deeuri oreneti i industriale chiar lng
albia rului i vecintatea cu fabrica de ciment.
Ape subterane - Prahova - Teleajen zon poluat n special cu produse
petroliere i compui fenolici din cauza activitii de extracie. Obiective
industriale a cror activitate determin frecvente depiri ale concentraiilor
maxim admise la indicatorii de calitate a apelor: Dej - combinatul de
celuloza i hrtie; Baia Sprie - exploatarea minier; Baia de Arie exploatarea miniera; Govora -uzinele sodice; Iai - Penicilina i Comtom
Tometi; Tulcea - Alum; Turnu Severin - SC Turnu Severin; Trgu Mure Azomure; Constana - bazinul portuar; Nvodari - Petromidia.
n ideea de reui o ct mai bun nelegere a necesitii unei atitudini
ecologice, indiferent de
locul n care ne aflm, am reprodus aici cteva sfaturi comune att
primului volum, ct i celui de fa.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

Am fcut acest lucru din considerentul c este bine s tim care este
sarcina noastr n procesul de ajutorare al planetei noastre.
Acas:
- ncercai s folosii produse de curare a vaselor, detergeni i spunuri
care nu conin fosfai;
- evitai folosirea pesticidelor i a substanelor chimice pentru a scpa de
insecte, exist i alte metode la fel de eficiente;
- curai geamurile cu ap i oet n locul produselor chimice;
- pentru splat, att ct este posibil, folosii apa rece; apa cald ncercai
s-o folosii doar dac este neaparat nevoie, pentru nclzirea acesteia se
consum foarte mult energie;
- un ziar vechi nmuiat n ap face minuni la splarea ferestrelor, astfel se
poate evita folosirea detergenilor care polueaz mediul;
- nu aruncai la coul de gunoi produse toxice cum ar fi vopsele, lac
pentru mobil, etc. Le putei arunca n locuri special amenajate!
- nu folosii aparatele electrice pentru a face lucruri pe care le putei face
la fel de uor doar cu minile folosii recipiente refolosibile pentru pstrarea
mncarii (nu cele din plastic sau folie de aluminiu);
- scriei companiilor care v trimit oferte pe care nu le cerei s v scoat
din baza lor de date, evitai astfel risipa de hrtie;
- nu aruncai lucrurile de care nu mai avei nevoie; le putei dona unor
organizaii caritabile,putei ajuta astfel natura i semenii votri;
- economisii apa: este necesar o mare cantitate de energie pentru a
purifica apa.Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de ap
pe zi, putei face astfel i o important economie de bani;
- oprii cldura atunci cnd v putei nclzi mbrcnd un pulover. Exist
un principiu care spune c nu se utilizeaz o energie superioar pentru a face
ceva ce se poate obine printr-o energie inferioar, adic nu folosii o drujb
pentru a tia untul sau electricitateala nclzirea apei i a casei/locuinei.
- stingei lumina i cldura la ieirea din camer. La fel i televizorul.
- efectuai un control periodic al aparatelor electrice i al instalaiei de
gaze pentru evitarea pierderilor inutile.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

BIBLIOGRAFIE
BULARDA, Gh. Reziduurile menajere, stradale i industriale. Bucureti:
Editura Tehnic, 1992
LIXANDRU, B. Ecologie i protecia mediului. Timioara: Editura Presa
Universitar, vol 1-2, 1999
IANCULESCU, Dan Solid Waste Engineering. Bucureti: Editura Matrix
Rom, 2002
IVNOIU, M. - SANDU, V. Dezvoltare durabil. Braov: Editura
Transilvania, 2005
POPESCU, M. Ecologie aplicat. Bucureti: Editura Matrixrom, 2000
ROBERTS, Neil Schimbrile majore ale mediului. Bucureti: Editura All
Educational, 2002