Sunteți pe pagina 1din 13

Managementul sntii suinelor i psrilor

MANAGEMENTUL N FERMELE DE PSRI


cretere - principii - biosecuritate
Ferma AGRICOLA Bacu
Ferma MORADI

Vaslui

Student: Nechifor Andra


Grupa: 793 B

tiina si practica agricola a oferit omului soluii pentru a se bucura de


proteinele animale, ce dein nalta valoare biologica-au dezvoltat astfel programe
ce asigura creterea rapida a pasrilor, avnd grija ca in ce privete calitatea sa fie
de cea mai buna natura.
Astfel, n ziua de azi, ne putem bucura de echipamente tehnologice superioare,
dezvoltarea unor hibrizi specializai pentru carne, crearea de familii cu cicluri lungi
de ouat, sporirea rezistentei la boli prin programe de selecie si ameliorare
specializate ce asigura producii imense de carne- oua, pentru ca noi, in definitiv, sa
ne putem acoperi necesarul energetic.
Cerinele de carne de pasare sunt crescute in toata lumea, inclusive in tara noastr,
datorita ridicatelor caliti nutritive ale acesteia, motiv pentru care necesitatea
medicilor veterinari specialist, dar si a altor profesioniti in domenii de activitate
avicola este necesara putem spune ca industria productoare de carne de pasare
presupune comasarea unor oameni din diverse domenii, fiecare responsabil de
ntreinerea, chiar perfecionarea rotitei avute in subordinea sa, ca , la final, produsul
ajuns pe piaa sa fie unul adecvat cerinelor consumatorului si in conformitate cu
normele de legislaie europeana.
Creterea pasrilor nseamn pe de alta parte o cunoatere aprofundata a tuturor
factorilor care pot influenta producia de carne, att calitativ cat si cantitativ, de
reinut fiind faptul ca afara de cunotinele dobndite de la un medic veterinar din
domeniul fermelor de cretere a pasrilor, se mai cere si o deosebita atenie si grija
a cele mai mici detalii orice semn , modificare a comportamentului trebuie
analizata amnunit, pentru a preveni o eventuala boala si implicit pentru a preveni
pierderi economice.
In cele ce urmeaz ne vom axa pe o prezentare a modului in care sunt crescui
puii de pasare in fermele din Romania, si anume : la ferma Agricola Bacu si
ferma Morandi Vaslui, la care am avur ocazia sa mergem in cursul anului
universitar curent.
1

S.C. Agricola International S.A.

Agricola Bacu este principalul exportator de carne de pasre n piaa Uniunii


Europene. Este certificata BRC, fiind singurul furnizor din Romnia care ofer pieei
interne cele mai multe categorii de produse: carne de pui refrigerat i congelat, n
carcas sau n piese tranate, ambalat n atmosfer controlat (sistem BDF), tvi
cu folie stretch sau pung personalizat; preparate i specialiti din carne, fierte
afumate, salamuri crude uscate, semipreparate i produse tip readu metal din carne
i vegetale, ou i praf de ou.
Ferma Agricola Bacu se ocupa de ntreg procesul de producie, de la etapa de
rastere si hrnire a animalelor si pana la atenia acordata meninerii intacte a tuturor
proprietilor gustative ale crnii pe parcursul livrrii produselor.

2.1 Staia de incubaie Agricola


ncepnd cu momentul colectrii oalelor se ofer condiii propice de microclimat,
avnd loc apoi dezinfecia cojilor, transportul, pre-depozitarea, depozitarea, prenclzirea si incubaia porpriu-zisa.Toate aceste etape sunt foarte importante si
necesita personal adecvat, condiii necorespunztoare avnd ca urmare
eclozionabilitate sczut, moarte sau performante sczute ale puiului de o zi.
Precizam ca de oalele in 4 ore de la colectare stau la o temperatura de sub 24
grade Celsius si apoi sunt meninute la zero fiziologic, ce asigura a nu se va dezvolta
embrionul pe durata depozitarii.
nainte de a fi introduse in incubator are loc proba mirajului un examen ovoscop
ic cu fascicule luminoase, ce determina care oua vor fi trimise spre incubat si care
spre consum.

Urmeaz staia de incubaie, monitorizata frecvent, electronic, unde au loc


controale de rutina si investigaii (se sparg oalele in diverse stadia nencuiate,
parial incubate) cu scopul de a evalua fertilitatea, dar se examinata si resturile de
incubaie pentru a descoperi eventuale oua contaminate sau diverse malformaii.
Se monitorizeaz att temperaturi din camerele de incubaie cat si temperaturi
cojii oualelor.Se corecteaz eventualele zone prea reci/prea calde identificate cu
ajutorul mini-termometrelor electronice amplasate in incubator.
Ross prezinta o fereastra de ecloziune de aproximativ 30 de ore.

2.2 Managementul puiului in ferma Agricola Bacu


Puii sunt manipulai cu grija cum ies din incubatoare, sunt sortai dup penajul
aripilor ,in masculi si femele, si apoi sunt trimii cu grija in ferma , respectnd-se
condiiile de microclimate din timpul transportului.

nainte de sosirea in ferma a puiului si a materialului de aternut se asigura


curenia si insecuritatea , prin metoda totul plin, totul gol; se dezinfecteaz ,
deratizeaz halele, zonele ce mrginesc halele si tot echipamentul, iar personalul,
vehiculele si echipamentul este si el dezinfectat.
Materialul de aternut, paiele, sunt mprtiate uniform intra-un strat de 8-10
cm.Temperatura podelei este fixate intre 28-30 grade Celsius, deoarece puii nu-si
pot regla propria temperaturi pan la vrsta de 12-14 zile, iar temperaturi aerului va
fi de 30 grade Celsius, msurata la nlimea puilor in zona unde sunt poziionate
furajul si apa. Umiditatea relative este de minim 60-70%, iar viteza aerului de
0,15m/secunda, datorita sensibilitii ridicate a puilor la curenii de aer.
Monitorizarea se face att cu sisteme computerizate, cat si prin analiza
comportamentului puilor, pentru a verifica acurateea att a aparatelor, cat si pentru
a stabili daca sunt unele modificri c era ndrepta spre suspicionarea unei boli.

Apa potabila este adusa de la o sursa proprie fermei, curate si proaspta, fiind pun
ster de acces la nlime adecvata, prin intermediul liniilor de picurtori.
Hrana este poziionata in tvie de furajare si este formata din gru si porumb.
innd cont de faptul ca temperaturi si umiditatea sunt corelate direct cu
dezvoltarea armonioasa a hibridului Ross 308, acestea sunt monitorizate frecvent si
regulat, de cel puin 2 ori pe zi si la fel de important este evitarea curenilor de aer.
Examene periodice pentru identificarea condiiilor de ntreinere sunt efectuate
periodic, pentru a se stabili daca creterea acestui hybris este fcut conform
normelor.
De precizat este faptul ca puii se vaccineaz, dup o schema ntocmita de medical
veterinar responsabil, la zilele stabilite, respectnd-se doza de administrare per
individ si modul administrrii.
In cazul suspicionrii unei boli se administreaz antibiotice cu spectru larg in apa
de but si se administreaz vitamine pentru a ajuta organismul sa lupte cu boala,
susinnd astfel sistemul imunitar, dar si pentru a asigura o cretere normala,
frumoasa (Decovil, vitamina C).
Ross 308 sunt hibrizi de carne, cu cretere rapida, care crescui conform regulilor
de management bine stabilite si implementate dau satisfacia creterii unui produs
superior calitativ si cantitativ.

Ferma de psri Morandi Vaslui

La ferma Morandi Vaslui se aduc pui Ross 308, de la Ferm Dor Iai.
Aceti hibrizi sunt specializai pentru industria de carne, in special piept si pulpe, si
este destul de bine proporionat. Are o rezistenta mai buna la condiiile de
microclimate si performante ridicate, ns pentru ca aceste obiective sa fie
ndeplinite, necesita un furaj mai scump.
Hibridul Ross 308, este clasicul industrial al produciei de carne, comercializat
pe scara larga in tara noastr.
Ferma Morandi reunete o familie de companii, avnd fermele de psri si
fabrica de carne, ce provin din gini crescute la sol, in fermele proprii, in condiii
de insecuritate si bunstare.
In continuare vom prezenta managementul puilor crescui la sol, in una din
halele de la Lipov.

3.1 Managementul puiului n ferm

nainte de introducerea in ferma se asigura insecuritatea si igiena maxima prin


sistemul totul plin, totul gol. Personalul, echipamentele , vehiculele sunt
dezinfectate, curate, iar intrarea in ferma se face dup dezinfecie si echiparea cu
halite/ echipamente corespunztoare, ce asigura norme de sanitaie.
Puii din aceasta serie cumulau un total de 400 de mii, fiind cate 200 de mii per
hala.
Echipamentele utilizate sunt de ultima generaie, marca Big Dutch Man
Aternutul depozitat in hala, intr-un spaiu separate locului de cretere,
furajare/alimentare cu apa al puilor, este folosit pentru mprosptarea regulate a
asternutului.Se acorda atenie deosebita la felul in care acest aternut este murdrit,
putnd da informaii preioase la eventuala existent a unei boli sau in eventualitatea
existentei unei defeciuni in sistemul de cretere.
Am neles ca este preferat hibridul Ross 308 , deoarece are o rezistenta crescuta
la factorii de microclimat (fata de precedentul sau Cobb, care nu suporta lumina).
Lumina este deschisa 18 ore pe zi. Temperatura este de 28-30 grade Celsius la sol
si 30 grade Celsius la nivelul puilor (unde este si msurata), asigurata prin sisteme
de nclzire prin ventilaie. Apa administrate trece prin diverse tuburi din interiorul
halei, permind acesteia sa ajung la administrare la temperatura ambientala,
prevenind diferite boli- este tiut faptul ca puiul este sensibil la modificrile de
temperaturi si o administrate prea rece a apei survine cu apariia complicaiilor,
chiar moarte.
Tot in apa de but sunt administrate diverse medicamente/tratamente, fie
curative, fie profilactic. Profilactic, pentru colibaciloze se recurge la acidularea
apei, si la administrarea vitaminelor si antibioticelor in apa de but, care ajunge la
pui prin linii de picurtori, mereu ajustate in funcie de vrsta puilor.

Furajarea se face cu gru si porumb, acestea fiind granulate si omogenizate


puii aveau 13 zile, de aceea este recomandata o textura mai fina a furajului. Acest
furaj granulat se va da pana la 24 de zile de viat.

Supravegherea constanta a tuturor condiiilor de ntreinere se face att prin


verificare periodica si constanta a puilor de ctre medicii veterinari angajai, cat si
prin utilizarea sisteme de supraveghere computerizate, care permit controlarea
parametrilor chiar si de la distanta prin intermediul telefoanelor mobile, lucru ce
ajuta medicul veterinar sa fie mereu la curent cu ceea ce se ntmpla in ferma.

3.2 Schema de vaccinare a puilor de la ferma Morandi


Tratamente fcute pana la sosirea noastr n ferma:
La sosirea in ferma a puilor s-au administrat 2 kg de zahar in 2 litri de apa cldua,
pentru energizatei si combaterea stresului.
In primele 5 zile s-a efectuat vitamina-terapie cu Florfenidim , 100ml/200 litri de
apa si Devcovit 50 ml/200 litri de apa; ziua a 6a a avut ca scop susinerea sistemului
imunitar cu stresslye 200g/200 litri de apa si Suplexan Hepa 100 ml/200 L apa.In
ziua a 8a s-a repetat Devcovit, aceeasi doza.
Vaccinarea contra PPAII, cu Nobilis CL30, 1 doza. Cap pui s-a efectuat in ziua
a 9a, urmnd ca in zilele 9-12 sa se administreze vitamina C 150 g/500 L apa,
vitaminoterapie si susinerea sistemului imunitar. Tot in acelai scop s-a administrat
Bronhifit 30 ml/500 L apa, in zilele 10-13.

Tratamente viitoare:
Susinerea sistemului imunitar Devcovit 500ml200 L apa zilele 15-18.
Vaccinarea contra PPAIII, cu Nobilis CL 30, in ziua a 19a.
Vitaminoterapie si sustinerea sistemului imunitar: Vit.C si Bronhifit, zilele 19-23.
Antibioterapie: Optiprimi, Lincomix, Vit.C zilele 24-27.
Sustinerea sistemului imunitar: Stresslyte si Suplexan Hepa, zilele 27-29.

10

Sntatea i Biosecuritate n fermele de psri principii


Biosecuritatea se ocup n primul rnd cu locaia fermei aceasta este amplasat
departe de alte ferme i animale, se are n vedere accesul restricionat, controlul
roztoarelor,

curenie

maxima,

echipamentelor,

vehiculelor,

mbrcminte/nclminte de rigoare- costume/halite special, proceduri pentru


igiena furajului, transport si livrare, proceduri de evacuare a pasrilor moarte.
Sntatea animalelor este importanta, de aceea zilnic se analizeaz si se
corecteaz in eventualitatea existentei unei deficient urmtoarele: furaj, lumina,
aternut, aer, apa, spaiul in care stau pasrile si modul/accesul la apa/furaj, sanitaia
toate aceste aspecte se urmresc cu atenie, pentru a nu periclita sntatea producia
unei serii.
Mereu este nevoie de un personal pregtit care sa tie la ce sa se atepte in diverse
situaii, care sa fie precaut si care mereu sa investigheze.
Se fac mereu examene necropsice, pentru a stabili daca survin sau nu modificri.

11

CUPRINS
Generalitti ................................................................................................................ 1
S.C. Agricola Internaional S.A. ............................................................................... 2
2.1 Staia de incubaie Agricola.......................................................................... 3
2.2 Managementul puiului n ferma Agricola Bacu ......................................... 5
Ferma de psri Morandi Vaslui............................................................................ 7
3.1 Managementul puiului n ferma ....................................................................... 8
3.2 Schema de vaccinare a puilor de la ferma Morandi....................................... 10
Sntatea si Biosecuritate n fermele de psri principii ..................................... 11

12