IGIENA AERULUI

Atmosfera este un amestec de gaze i vapori de ap, formnd un

nveli deasupra scoarei terestre. Atmosfera se ntinde de la sol pn la o
nlime de 50 kilometri.
Clima reprezint totalitatea factorilor ce caracterizeaz meteorul
climatic, un teritoriu i anume: temperatura, nivel de precipitaii, grad de
nsorire, umiditate.
Categorii de zone climatice sunt de 3 categorii: polare, temperate,
calde.
Cele polare au temperaturi sczute, iar n cele temperate care sunt cele
mai populate sunt determinate de boli virotice, boli microbiene i boli
degenerative (cancere).
Proprieti fizice ale aerului i influena factorilor fizici asupra
organismului.
Aerul atmosferic se caracterizeaz printr-o serie de fenomene i procese
fizice care acioneaz permanent asupra organismului.
Factorii fizici sunt: temperatura, umiditatea, curenii de aer, presiunea
atmosferic, electricitatea atmosferic. Aceti factori au influene directe sau
indirecte asupra organismului uman.
Temperatura este determinat i de radiaia solar.
Semnificaia igienico sanitar a temperaturii:
1. Determin procesul de termo reglare al organismului.
2. Determin caracteristicile climatice ale unei zone climatice.
3. Formarea curenilor de aer cu implicaie n procesul de impurificare
atmosferic.
4. Morbiditate.
5. Temperatura optim a organismului uman este de 18 22 0 C.
Umiditatea reprezint cantitatea de ap din aer.
Semnificaia igienico sanitar a umiditii:
1. Acioneaz direct asupra organismului influennd termo reglarea.
2. Determin caracteristicile climatului.
3. Intervine n poluare.
4. Valorile normale sunt ntre 35 65%.
Curenii de aer reprezint deplasri ale maselor de aer n direcii
diferite datorit nclzirii inegale a suprafeei solului de ctre radiaiile solare.
Clasificarea curenilor de aer:
a. Orizontali:
- periodici;
- neperiodici.
b. Verticali:
- ascendeni;
- descendeni.
Importana igienico sanitar a curenilor de aer:
1. Intervin n termo reglarea organismului.
1

2. Au rol n autoepurarea atmosferei.

3. Determin caracteristici climatice ale unui teritoriu.
4. Valorile normale sunt de 0.1 0.2 metri / secund.
Presiunea atmosferic este presiunea exercitat de aerul atmosferic
prin greutatea sa asupra tuturor corpurilor de la suprafaa pmntului. Se
exprim n milimetri coloan de mercur / 1 centimetru ptrat. Presiunea
atmosferic normal este de 760 milimetri coloan de mercur / 1 centimetru
ptrat i ea scade la 10.33 metri altitudine cu 1 milimetru coloan de mercur / 1
centimetru ptrat. Exercit efecte directe i indirecte asupra organismului. La
altitudine de 2000 2500 metri intervin procese compensatorii ale
organismului. ntre 2500 6000 metri se instaleaz rul de altitudine.
Manifestrile sunt: cianoza, vertij, cefalee, epistachis, hemofizii. La 6000 7000
metri predomin strile nervoase i apare euforia. Persoanele care triesc la
munte se aclimatizeaz.
Electricitatea atmosferic este format din aero ionizarea, cmpul
aero electric, cmpul electric terestru i fenomene electrice.
Aero ionizarea reprezint prezena unor ioni ncrcai cu sarcini
electrice n aerul atmosferic. Aceste particule sunt de dimensiuni mari care se
gsesc n zone poluante i particule de dimensiuni mici se gsesc n zone
nepoluante.
Poluarea atmosferic nseamn prezena substanelor strine n
compoziia normal a aerului sau variaii importante ale concentraiilor
componenilor si care pot produce direct sau indirect afectarea strii de
sntate. Poluanii atmosferici se clasific n: fizici, chimici i biologici.
Poluanii chimici se mpart n: iritani, asfixiani, toxici, cancerigeni,
fibrozani.
Poluani chimici iritani oxizi de sulf, oxizi de azot (monoxidul de azot
asi dioxidul de azot), substanele oxidante (aldehide, cetone, hidrocarburi),
clorul (acid clorhidric), amoniacul i pulberile (diametru mare care se depun pe
sol i diametru mic se depun n plmni).
Poluani chimici asfixiani: monoxidul de carbon, hidrogenul sulfurat,
acidul cianhidric, nitrii determin blocarea sistemului respirator. Monoxidul de
carbon se leag cu hemoglobina formnd carboxihemoglobina. Afinitate mai
mare dect oxigenul (202).
Efecte acute: mai puin de 2% de carboxihemoglobina nu produce
modificri n organism; ntre 2 10% apar tulburri vizuale; ntre 20 40% apar
cefalea, greuri, vrsaturi; cnd este mai mare de 40% se produce pierderea
cunotinei; iar cnd este mai mare de 60% se produce decesul.
Efecte cronice: oboseala, tulburri de somn.
Poluanti chimici toxici sunt reprezentati deunele metale cum ar fi:
plumb, cadniu, mercur, arsen, flor si de unele substante pesticide, provenienta
lor fiind industriala sau telurica.
Plumbul poate fi sub forma de vapori supulberi fine si principalasursa
este circulatia auto, arderea carbunelui sau din diferite activitati industriale.
Cadniu este un metal alb argintiu, provine din industrie si mai este
inhalat in organism prin fumul de tigara.
2

Mercurul esteun metal alb argintiu stralucitor, contaminarea se face

prin apa si alimente, provine din industrie sau din depozite naturale.
Arsenul este un metal neferos.
Florul este un gaz alb verzui, provine din industria aluminiului,
industria sticlei.
Substante pesticide:
Efecte asupra organismului si actioneaza la nivel subcelular. Efectele
cronice se refera la depunerea acestora in organism in anumite organe.
Plumbul in oasele lungi, par, dinti,vase.
Cadniu la nivelul aparatului respirator: plamani, sange, hematii, ficat,
rinichi, glanda tiroida.
Mercurul se fixeaza in rinichi, ficat, creier.
Poluanti chimici cancerigeni sunt reprezentati de hidrocarburi
policiclice aromatice, nitro amine si nitro amide, amine aromatice,
pesticidele organice (pentru omorarea daunatorilor), substante anorganice,
tutunul.
Poluanti chimici fibrozati fibroza reprezinta o prolifilare a fibrei
conjunctive, formarea unor boli care se numesc pneumo conioze (boli
profesionale).
Masuri de prevenire si de combatere a poluantilor chimici:
1. Masuri medicale:
a. Profilaxia primara se adreseaza in special oamenilor sanatosi.
Cunoasterea prezentei in aer a substantelor chimice si
cunoasterea concentratiei maxime admise.
b. Concentratia maxima admisa (C. M. A.) esteacea concentratie
decelabila prin metode moderne de explorare care nu exercita
efecte directe sau indirecte asupra starii de sanatate, nu produce
senzatii subiective si nu modifica capacitatea de munca a
omului.
c. Indicatorii igienico sanitari sunt oxidul de sulf, oxizii de azot,
ozonul, monoxidul de carbon, pulberile si plumbul.
2. Masuri tehnico administrative prrivesc fie sursele de poluare sau
teritoriile fata de sursele de poluare.
Poluantii de natura biologica se gasesc in aerul atmosferic alaturi de
poluantii fizici, chimici si sunt reprezentati de produsele de natura vegetala sau
animala. In aer se gasesc bacterii aerobe si anaerobe, fungi care provin de la
suprafata solului, apelor. Au o mare rezistenta in mediul extern si sunt implicate
in procese defermentatie, putrefactie si degradare. Toate aceste
microorganisme formeaza flora saprofita. Pe langa flora saprofita exista si
microorganisme de natura umana sau animala rezultate din caile respiratorii
(tuse, stranut), din dejecte, produse patologice (secretii, sputa). Toate aceste
microorganisme formeaza flora mezofila. Au o rezistenta mai scazuta in mediul
extern. In orase este prezenta flora mezofila.
Forme de existenta a microorganismelor:
1. Picatuiri de secretie nazo faringiana se numesc picaturi Pfluge si
sunt particule cu dimensiuni mari si sunt eliminate prin tuse, stranut,
3

cantat si vorbit. Sunt alcatuite din apa, mucus si agenti patogeni

(bacterii, virusi, fungi).
2. Nuclee de picaturi provin din secretii nazo faringiene, salivare,
bronsice si au dimensiuni mici,raman in aer unde pierd apa astfel incat
ramane o pelicula de substanta organica care inconjoara agentul
patogen, gradul de contaminare este de 50%.
3. Praful bacterian este format din particule de praf si agenti microbieni.
Vehiculeaza germeni cu rezistenta crescuta in mediul estern.
Exemplu: Bacilul Koch.
Principalul mecanism de patrundere in organism este inhalarea
suspensiilor contaminate. Boli transmise pe calea aerului se numesc boli
aerogene.
Indicatori igienico sanitari sunt numarul total de germeni (totalitatea
microorganismelor dezvoltate in mediul nutritiv la 37 0 C.
Exemple: Streptococul hemolitic, stafilococii.
Masurile de combatere sunt ventilatia, curatenia si dezinfectia.

IGIENA APEI
Rol biologic intervenind in procesul fiziologic al organismului.
Rol in dezvoltarea socio economica.
Dezvoltarea socio economica: industrie, agricultura rezultand apa
folosita.
Sursele de apa:
Cea mai mare parte de apa este apa sarata aproximativ 97.2%, apa dulce
2.8% care se imparte in ape subterane, ape de suprafata si apele meteorice.
Apele subterane:
a. Apele freatice.
b. Apele de adancime.
a. Apele freatice se acumuleaza din precipitatii, infiltrarea apelor
raurilor si lacurilor. Ele pot fi superficiale sau mai profunde. Sunt
bogate in substante minerale. Sunt usor contaminabile si contin
numerosi agenti biologici, (bacterii, virusi si fungi) si agenti poluanti.
Apele freatice servesc la aprovizionarea, alimentarea fantanilor rurale.
b. Apele de adancime sunt situate de obicei sub cele freatice. Contin o
cantitate mare de saruri, sunt mai putin contaminate.
Apele de suprafata provenite din precipitatii, topirea zapezilor si sunt de 2
categorii: ape curgatoare si ape statatoare. Au uncontinut scazut de saruri si
trebuie prelucrate pentru a fi consumate.
Ape statatoare sunt formate din lacuri, oceane si contin cloruri, brom,
magneziu, iod si clor.
Apele oceanelor solicita material de desalinizare.

Apele meteorice contin precipitatii, topirea zapezilor, contin 64.5%

oxigen, 33.5% azot, 1.7% dioxid de carbon, urme de amoniac, argon, ozon. Au
un continut scazut de ape minerale.
Patologia infectioasa:
Bolile infectioase transmise prin apa pot avea mai multe forme de
manifestare in functie de egentul etiologic (care produce boala), in functie de
modul de aparitie, numarul de imbolnaviri. Exista 3 tipuri principale de forme:
Epidemia are un caracter exploziv, un numar mare de imbolnaviri intr
un interval scurt de timp. Cazurile sunt grupate intr-un singur teritoriu. Exista
aceeasi sursa de contaminare si inceteaza cand sunt tratate bolnavii.
Endemia are un numar mic de imbolnaviri, apar la grupari
populationalecu un nivel igienico sanitar scazut, apare intr-o zona geografica
prin consumarea apei de suprafata netratata.
Forma sporadica cazuri izolate.
Boli bacteriene transmise prin apa:
Dezinteria produsa de shegella disenteriae, prin ape cu dejecte
menajere, forme usoare de boala, prin diaree persistenta, febra. Echilibrate
hidro electrolitica si tratament antibiotice.
Holera constituie un nivel ridicat in zone cu igiena scazuta.
Febra tifoida compusa din paratifoidele A si B, agentul netiologie este
determinat de salmonela.
Enterite si enterocolite escherichia coli.
Leptospiroza rezervorul de infectie il constituie soarele, omul bolnav,
omul se contamineaza prin dejectele de la aceste animale. Traverseaza
mucoasa oculara si tubul digestiv. Produce deces.
Ptulangeria se transmite prin urina si dejecte.
Tuberculoza se transmite prin calea aeriana si mai putin prin apa
(irigatii), tuberculoze intestinale.
Bruceloza se transmite prin imbaiere, ingestia apei din fantani.
Infectii cutanate determinate de streptococi si stafilococi.
Boli virale transmise prin apa:
Hepatita A afectati sunt mai ales copii.
Conjunctivitele.
Boli parazitare:
Amibiaza.
Lambriaza in zone temperate si tropicale (vegetativa, chistica)
infecteeza omul.
Tricomoniaza genitala se transmite sexual, apa din piscini si
stranduri), femeile 20 80% si barbatii 5 25%.

POLUAREA CHIMICA A APELOR

Auto purificarea apei:

Poluarea apelor reprezinta alterarea calitatilor fizice, chimice si

biologice produsa direct sau indirect de activitatile umane in asa masura incat
apa nu mai poate poate fi utilizata.
Exista 2 tipuri de poluare:
1. Poluare naturala.
2. Poluare artificiala.
1. Poluarea naturala calitatea apei poate fi modificata de unele
procese fizice, chimice si biologice. La baza acestor modificari stau
rezidurile organice de natura vegetala sau animala care sunt
descompuse prin actiunea bacteriilor care traiesc in mod obisnuit in
apa. Aceste procese de degradare se produc cu consumul oxigenului
din apa si pot produce astfel modificari ale florei cat si a faunei.
Exemplu: Inflorirea apei dezvoltarea in exces ale algelor albastre,
verzi sau ale unor flagelate determinand modificari de
culoare si de miros ale apei. Apa respectiva obtine o culoare
albastra sau verzuie si cu miros urat prin distrugerea
acestor alge se elibereaza niste substante toxice care pot
determina modificari ale hranei. Daca aceasta apa este
consumata de om determina tulburari deoarece sunt
tranzitorii.
2. Poluarea artificiala este de 2 tipuri de surse:
a. Poluarea artificiala organizata.
b. Poluarea artificiala neorganizata.
a. Poluarea artificiala organizata se clasifica astfel:
Ape reziduale comunale provenite din locuinte, instalatii.
Ape reziduale industriale provenite din industrii care au un
continut crescut de substante chimice.
Ape reziduale zootehnice care au un continut mare de agenti
patogeni.
b. Poluarea artificiala neorganizata apare in cazul unor accidente
care se clasifica astfel:
Deversare accidentala de petrol.
Deversare de substante solide.
Deversare de ape de irigatii contaminate chimic.
Deversare de reziduri solide sau de pozitate pe malul raului.
Poluarea chimica
Substante chimice:
Nitrati care patrunsi odata cu apa ajung in circulatie unde se combina
cu hemoglobina formand un compus stabil care se numeste methemoglobina.
Methemoglobina este un compus stabil si determina urmatoarele masuri
chimice: dispnee, agitatii, convulsii si chiar deces (existenta unei concentratii
mari in sange).
Substante pesticide la om determina efecte acute sau cronice.
Expunerea la aceste substante determina cefalee, greturi, varsaturi, crampe
abdominale, transpiratie, salivatie, dificultati in respiratie. Efectele cronice sunt
determinate prin supunerea organismului in mod repetat la ingestia apei cu
6

aceste substante pesticide. Efectele cronice determinate de substantele

pesticide sunt efectele hepato toxice, neuro toxice si cancerigene.
Metale:
Plumbul determina intoxicatia cu plumb. Plumbul ajunge in apa datorita
faptului ca plumbul este folosit la fabricarea conductelor de apa si captusirea
rezervoarelor de apa. Efctele climice care le determina sunt anemia, insomnia,
greturi, varsaturi si prezenta unui gust metalic.
Mercurul determina urmatoarele manifestari clinice cum ar fi vertij,
cefalee, greturi, varsaturi, anemie, insomnie.
Poluarea chimica a apelor se poate face cu detergenti. Contaminarea se
produce prin deversarea apelor menajere in bazinele naturale de ape. Prezenta
detergentilor in apa determina modificari ale proprietatilor fizico chimice ale
apelor, precum si cu modificari organoleptice (gust si miros). O concentratie a
detergentilor cuprinsa intre 0.2 0.3 miligrame / litru nu determina modificari
ale caliattii apei. Cand acestia ating o concentratie de 2 3 miligrame / litru
apar modificari organoleptice, iar cand concentratia lor atinge valori de 6 7
miligrame / litru se produc alterari ale faunei. De obicei apa cu un continut
crescut de detergenti nu ajunge in organism datorita modificarilor organoleptice.
Auto purificarea apei reprezinta sursele de apa care sunt poluate cu
capacitatea de a se debarasa de impuritati pe care le primesc partial sau pana
la puritatea lor anterioara poluarii.
Procesul de auto piurificare sunt determinati de factori fizico chimici
cat si biologici.
Factori fizico chimici:
Dilutia reprezinta combinarea a 2 medii lichide avand drept rezultat
scaderea concentratiei agentului poluant .
Sedimentarea reprezinta depunerea suspensiilor din apa pe fundul
albiei raurilor.
Radiatii solare:
Radiatiile ultraviolete aceste raze au efect bactericid, adica de
omorare a bacteriilor si bacteriostatic, adica de inhibare a inmultirii bacteriilor.
Temperatura scazuta determina un efect bactericid.
Poluanti biologici unele microorganisme cum ar fi bacteriile, fungii,
protozoarele actioneaza atat asupra substantelor organice cat si a substantelor
anorganice din apa in scopul producerii substratului nutritiv.
Substantele organice sunt degradate pana la nivelul de molecula care au
o greutate foarte mica dupa care sunt mineralizate, iar substantele anorganice
sunt descompuse pana la disparitia lor totala.

CONDITII DE POTABILITATE A APEI

Pentru a fi potabila trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
1. Conditii organoleptice se refera la gust si la miros.
Gustul este rezultatul procesului in apa a elementelor minerale si a
gazelor dizolvate (O2) care afera prospetimea apei. Excesul de dioxid
7

de carbon in apa ii confera un gust intepator, fierul gust metalic,

calciu gust salciu, magneziu gust amar, clorurile gut sarat.
Mirosul apei potabile este inodor, iar materialele organice, care se
descompun produc mirosuri neplacute ca si prezenta in apa a unor
substante chimice (calciu, produse petroliere).
2. Conditii fizice aceste conditii fizice sunt determinate cu ajutorul
aparatelor si cuprinde pH-ul, conductivitatea electrica, temperatura,
culoare si turbiditate.
pH-ul este determinat de de concentratia ionilor de hidrogen din apa.
Valoarea normala a pH-ului este de 6.5 7.4. Scaderea sau cresterea
concentratiei ionilor de hidrogen din apa exercita efecte nocive asupra
mucoasei gastrice.
Conductibilitatea electrica exprima cantitatea de saruri dizolvate in
apa.
Temperatura apei trebuie sa fie cuprinsa intre 6 15 0 C. In ceea ce
priveste temperatura apei, apele subterane au o temperatura a apei cu
atat mai constantacu cat se afla la o adancime mai mare. O
temperatura mai mare de 170 C determina un gust neplacut din cauza
gazelor pierdute, iar otemperatura mai mica de 7 0 C are efecte nocive
asupra organismului (laringite, faringite).
Culoarea este data de substantele organice dizolvate in apa.
Turbiditatea ete produsa de materia insolubila care este prezenta in
apa sub forma de particule in suspensie.
3. Conditii chimice se refera la substantele chimice care se gasesc
sub forma de compusi naturali ai apei sau care provin din poluare. Au
efecte negative asupra organismului.
4. Conditiile bacteriene apa potabila nu trebuie sa contina bacterii
patogene insa indentificarea lor nu este intotdeauna posibila fie din
cauza concentratiei reduse, fie din cauza unor echipamente sau
metode de determinareadecvate.
5. Conditii biologice organismele din apa atat cele animale cat si cele
vegetale se grupeaza in asociatii care se numesc bio cianoze.
Compunerea acestor asociatii depinde de conditiile fizice, chimice si
biologice ale apei in care traiesc. Astfel exista microorganisme care
traiesc in apa bine oxigenata, altele traiesc in apa lipsite de hidrogen,
iar alte microorganisme sunt adaptate la diferiti poluanti din apa (fero
bacteriile sau bacterii sulfo oxidante). Prezenta lor in mediu releva
mediul in care se dezvolta. Analiza lor este rapida si nu necesita
tehnici deosebite.
6. Conditiile de radio activitate a apei apa potabila are un grad
scazut de radio activitate datorita substantelor radio active care se
gasesc in solul ce delimiteaza sursele de apa. Aceasta este radio
activitatea naturala a apei. Pe langa aceasta se poate adauga si radio
activitatea artificiala provenita din reversarea apelor uzate cu
conditiile radio activitatilor.
Aprovizionarea cu apa a populatiei se face cu ajutorul diferitelor tipuri
de instalatii:
8

1. Instalatii centrale reprezinta ansamblul constructiilor si instalatiilor

folosite pentru colectarea, transportul, corectarea calitativa a apelor,
inmagazinarea si distribuirea apei potabile.
Avantajele acestor instalatii:
- Este aleasa cea mai buna sursa de apa, apoi se face corectarea
calitativa a apelor.
- Permite realizarea unei protectii sanitare organizate.
- In ultimul rand se poate face un control permanent asupra
calitatii apelor.
Exista 2 tipuri de instalatii centrale:
a. Instalatii centrale cu apa de suprafata care au mai multe
sectoare:
Sectorul de captare reprezinta totalitatea dispozitivelor
plasate in axul central al apei.
Sectoare de transport ala apei.
Sectoare de tratare:
- Sedimentarea.
- Filtrarea.
- Dezinfectia.
Sectoare de inmagazinare apa este inmagazinata in
bazine de beton, aerate permanent.
Sectoare de distributie reprezinta toatalitatea
conductelor situate substeran in care apa circula cu
presiune.
Conditiile retelei de distributie sunt urmatoarele:
Conductele trebuie sa aiba o panta de inclinare prin
care sa se asigure o buna circulatie a apei.
Sub zona d inghet se evita incrucisarea cu conductele
de apa uzata si sa se asigure dezinfectia acestor
conducte.
b. Instalatii centrale cu apa de profunzime contin un sector de
tratare, unul de transport si un sector de inmagazinare a apei.
Important: Dedurizarea apei reprezinta indepartarea sarurilor
de calciu si magneziu aflate in exces prin adaugarea
unor substante chimice (carbonat de sodiu) care
reactiveaza cu aceste saruri formand compusi
insolubili. Acestia sunt indepartati prin procesul de
filtrare sau sedimentare. Se face deasemenea
deferizarea apei, demanganizarea apei (indepartarea
ferului si mangneziului in exces).
2. Instalatii de microcentrale sunt constructii in colectivitatea scolilor,
spitalelor, acestea asigura apei curente la consumatori in cantitati mai
mari decat sistemele locale. Aceste instalatii permit si un anumit grad
de prelucrare a apei, iar calitatea apei poate fi supravegheata.

3. Instalatii locale se gasesc in mediul rural si sunt reprezentate de

fantani. Sursa este apa freatica (cu cat panza freatica este mai
profunda cu atat apa este mai buna).
Controlul fantanilor:
Depistarea si eliminarea surselor de poluare cum ar fi depozitele de
gunoi, depozite de substante chimice, reconditionarea fantinilor trebuie
cercetate deficientele de constructie. Dezinfectia fantanilor trebuie realizata prin
metode chimice, adica adaugarea de substante clorigene cum ar fi cloramina,
clorura de var, hipocloritul de sodiu in lipsa substantelor clorigene se adauga
iod sau brom determinand gust neplacut.
Metode fizice fierberea se face timp de 20 minute, metoda care se
foloseste foarte rar, doar in cazul epidemiilor sau a contaminarii apelor de
adancime.

IGIENA SOLULUI
Proprietati fizice ale solului:
1. Permeabilitatea pentru apa si aer.
2. Capilaritatea.
3. Filtrarea.
4. Temperatura.
1. Permeabilitatea solurile solubile cu porozitate crescuta au o
capilaritate crescuta. Permeabilitatea pentru apa a solului este
importanta in formarea si acumularea rezervelor de apa subterana si
asigurarea apei necesare vegetatiei. Cucat un sol este mai permeabil
pentru apa cu atat gradul de salubritate al solului respectiv e mai
scazut.
2. Capilaritatea reprezinta capacitatea solului de a permite ridicarea
apei subterane prin pori catre straturile superficiale telurice.
Capilaritatea variaza invers proportional cu starea de granulatie a
solului si anume: solurile cu granulatie mare au capilaritate scazuta
(apa se ridica cu 0.3 0.5 metri).
3. Filtrarea este capacitatea solului de a retine in porii saidiferite
impuritati care il strabate. In general solul esterau conducator de
caldura. Solurile alcatuite din granule finesiumede se incalzesc mai
gru si pierd caldura mai gru, iar cele alcatuite din granule mari se
incalzesc usor, dar pierd usor caldura inmagaznata.
Proprietati chimice ale solului:
Solul este alcatuit din substante minerale care pot fi de 2 feluri:
- Macroelemente calciu siliciu, aluminiu, ferul, magneziul.
- Microelemente flor, iod, brom, cupru, mangan.
Unele substante au proprietati radiocative uraniu.
Substante organice care provin din degradarea organismelor vegetale si
animale cernoziomul.
Proprietati fiziologice ale solului:
10

Solul este bogat in microorganisme. Acestea se gasesc mai ales in

straturile superficiale, iar la o adancime mai mare de 4 metri solulsolull este
aproape steril.

POLUAREA SOLULUI
Se poate face prin depozitarea neigienica a rezidurilor solide, lichide, a
dejectelor animalelor, depozitarea neigienica a dejectelor industriale, utilizarea
necorespunzatoare in agricultura a substantelor fertilizante sau cele impotriva
daunatorilor sau poluarea cu ape irigante.
Substante chimece poluante sunt:
1. Rezidurile menajere organice (lichide sau solide) care afecteaza primii
10 20 centimetri din sol.
2. Substantele fertilizante utilizate in exces contin mari cantitati de fosfor,
nitrati, azot.
3. Pesticidele se gasesc in sursele de ape subterane, organismul uman,
organo cloruratele care persista foarte mult timp la suprafata si in
interiorul solului timp de ani. Substantele organo fosforice care
rezista saptamani sau luni in sol.
4. Substante provenite din industrii.
5. Substante radioactive.
Poluarea cu agenti biologici a-i solului:
Flora microbiana coontin agenti patogeni, sporulate.
Microorganismele au drept surse:
- Intestinul uman bacilul tific, bacilul paratific, virusurile de
hepatita A si E (care se transmit pe cale orala).
- Intestinul animalic vibrionul holerei, bacilul dezinteriei,
stafilococul Escherichia Coly.
- In dejectele si cadravele animalelor bacilul tetanic, bacilul
botulinic, clostridiile care pot polua solul cu leptospire si brucele.
- Fungii, geo helmintii (Ascaris Limbricoides), bio helmintii
(teniile).
Criterii sanitare de apreciere a poluarii solului:
Aprecierea poluarii solului se face cu ajutorul indicatorilor igienico
sanitari. Sunt indicatori chimici si indicatori biologici.
Indicatorii biologici reprezinta numarul total de germeni la temperatura
0
de 37 C. Sol nepoluat 10000 germeni / gram de sol; sol poluat 100000 germeni
/ gram de sol; sol foarte poluat peste 1000000 germeni / gram de sol.
Bacterii coliforme reprezinta bacteriile provenite din intestinul uman si
a animalelor.
Bacteriile sulfito reducatoare cand in sol exista un numar mare de
bacterii sulfito reducatoare.
Bacteriile termofile se dezvolta in solurile bogate in ulei.
Ouale de geo helminti in solurtile curate nu exista oua, solurile putin
poluate au cel mult 10 oua / gram de sol, solurile poluate au intre 10 100
oua / gram de sol si solurile foarte poluate au peste 100 oua / gram se sol.
11

Indicatori chimici sunt reprezentati de produsii intermediari a-i

proceselor de bio degradare. Gradul de impurificare a solului se apreciaza
dupa cantitatea de substanta in curs de degradare sau in curs de mineralizare
prezenta in sol in comparatie cu solul asemanator ca structura, dar nepoluat.
Masuri de protectie sanitara si asanare a solului:
Protectia sanitara cuprinde totalitatea m,asurilor care au drept scop
limitarea patrunderii in sol a diferitelor impuritati pana la intensitati care nu
deregleaza procesul de autoepurare, nu contribuie la acumularea substantelor
nocive in plante, nu polueaza aerul astmosferic si nici apa.
1. Unitati sanitaro tehnice de colectare si neutralizare a deseurilor.
2. Utilizarea rationala a substantelor chimice in agricultura.
3. Pentru solurile umede masuri de aerare si de drenare.
4. Solurile contaminate se pot supune dezinfectiei atunci cand exista
poluare microbiana, dar aceasta se face pentru portiuni reduse
deoarece necesita mari cantitati de dezinfectanti (10 15 kilograme
metru patrat).

IGIENA RADIATIILOR
Radiatiile sunt unde care se propaga sub forma de raze exercitand
asupra organismului uman efecte sanogene sau patogene in functie de
expunere.
Clasificarea radiatiilor:
1. Radiatii neionizante.
2. Radiatii ionizante.
1. Radiatiile neionizante:
Radiatiile ultra violete au lungimi de unda cuprinse intre 100 400
nanometri se exercita 3 tipuri de efecte:
- Lungimi de unda mai mici de 280 nanometri efect bactericid.
- Lungimi de unda intre 280 320 nanometri efect eritematos.
- Lungimi de unda intre 320 400 nanometri efect pigmento
geneza.
Sursele de radiatii sunt:
1. Naturale bronzarea si este produsa de Soare.
2. Artificiale sunt produse de industrie (sudura, topirea materialelor).
Radiatile ultra violete reprezinta 5% din energia solara. Pe pamant
ajung 1% din radiatiile ultra violete, iar restul sunt absorbite de stratul de
ozon.
Efecte asupra organismului in functie de doza determina actiune
stimulatoare reprezentata prin efect sanogen.
Efecte patologice manifestandu-se imediat sau tardiv.
Reactiile imediate cuprind pigmentarea = bronzarea reprezinta un
fenomen de aparare a organismului.
Pigmentarea se produce prin formarea pigmentului melanic din
promelanina de catre celulele situate in derm numite melanocite.
12

O scadere a cresterii celulelor la nivel tegumentar intr-un interval de 24

ore. Sinteza vitaminei D

13