Lecia 1

Desfurarea leciei
Managementul clasei

FB

Tehnici de prezentare

FB

Lecia 2

Lecia 3

Lecia 4

Lecia 5

Lecia 6

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

Tehnici pentru ntrebri-rspunsiiri

FB

FB

FB

FB

FB

Tehnici de exersare i fixare

FB

FB

FB

FB

FB

FB

Ritmul i ncadrarea n timp

FB

FB

FB

FB

FB

Trecerea de la o etap la alta

FB

FB

FB

FB

FB

FB

Valorificarea materialului i folosirea FB

materialului auxiliar
Limbaj de specialitate si corectarea
FB
greselilor
Dinamica clasei
FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

Feedbackul n lecie

FB

FB

FB

FB

FB

FB

Capacitatea de adaptare/improvizare

FB

FB

FB

FB

FB

Tema de cas

FB

FB

FB

FB

FB

FB

Creai vilale/ingfeniozitate

FB

FB

FB

FB

FB

Realizarea obiectivelor

FB

FB

FB

FB

FB

FB

Reflexie i contientizare

Lecia 1

Lecia 2

Lecia 3

Lecia 4

Lecia 5

Lecia 6

Capacitatea de autoevaluare, evaluare a

colegilor i reacia la feedback

FB

FB

FB

FB

FB

FB

Capacitatea de a ntocmi planuri,

disponibilitatea la experimente, asumarea
de riscuri pentru dezvoltarea profesional
Capacitatea de a lucra n echip /
independent

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

Completarea documentelor colare

FB

FB

FB

FB

Nota acordat
Portofoliu

Data:

Semntura mentorului

FOAIE DE OBSERVAIE
MANAGEMENTUL OREI
SARCINA PENTRU STUDENT
nainte de lecie: Citete caracteristicile menionate mai jos.
In timpul leciei: Observa daca ele apar iar daca este asa, cum contribuie ele la eficacitatea leciei. Observarea
atenta a leciei ca intreg este mai importanta dect adunarea de date, prin urmare nu te las
absorbit in totalitate de fisa de lucru. Este foarte probabil ca nu toate caracteristicile menionate
sa apar in fiecare lecie, deci nu te atepta la acest lucru. Cu toate acestea, noteaza-ti orice alte
caracteristici care nu sunt menionate aici dar care contribuie la lecie. Acolo unde o activitate
nu a reuit att de bine pe cat s-ar fi putut, specificai care caracteristici ale management-ului
orei din lista de mai jos ar fi putut sa o fac mai reuita.
Dupa observarea tuturor leciilor in cele trei zile:
Scrie de ce caracteristicile din lista de mai jos sunt importante. Adaug orice alte
caracteristici pe care le-ai notat si care nu sunt cuprinse in lista de mai jos.
SUNT ACESTE CARACTERISTICI VIZIBILE LA ORA?
PROFESORULUI.. ?
I .Munca in perechi si in grup.
2.Profesorul se mica prin clasa.
3.Varietatea activitilor si a aspectelor relevate.
4.Profesorul este intotdeauna implicat in activitatea clasei, grupelor,
a perechilor sau a indivizilor.

ESTE MUNCA
Profesorul este cel care transmite informaii

ACTIVA?

Informaii- conduce, dirijaz,sugereaz, se implic, cerceteaz

5.Scrisul pe tabla este clar si vizibil tuturor.

6.Elevii mai slabi sunt antrenai in lecie.
7.1ntrebarile sunt adresate in mod egal.
8.Elevilor li se acorda timp de gndire.
EFICIENTA?

Profesorul adreseaz aceleai intrebri i difereniaza

9.Profesorul nu domina discuia din clasa.

10.Corectarea este fcuta cu tact.
II .Profesorul asculta cu atenie rspunsurile elevilor
si stabilete un contact vizual eficient cu clasa.
12.Profesorul incurajeaza si acorda sprijin.

Profesorul acord atenie tuturor elevilor

Profesorul las timp de gndire elevilor i ii las s ii prezinte ideile

IMPLICAT?
13.Profesorul are o imagine clara a obiectivelor si a ritmului desfurrii leciei. 14.Clasa este
aranjata in asa fel meat sa faciliteze micarea profesorului. 15.Profesorul si-a pregtit
materialele auxiliare si modul cum va da instruciunile. 16.Profesorul si elevii se pot vedea
reciproc in momentele
in care specificul activitii o cere.
ORGANIZAT?

Aezarea in afara razei de activitate este ineficient, iar profesorul este vazut i auzit de toi, ii vede i ii
aude pe toi i ine totul sub control

17.Se construiesc dialoguri utile si se scoate in evidenta vocabularul necesar. 18.Se aduc
materiale suplimentare din ziare, reviste,
reclame, etc. si sunt folosite acolo unde este posibil. 19.Profesorul nu
folosete abuziv exersarea mecanica,
repetitia,traducerea sau citirea cu voce tare.
20.Nu se irosete timpul in mod excesiv cu probleme minore
de pronunie sau expresii care nu impiedica comunicarea.
UTIL?

OBSERVAREA- ETAPELE LECIEI

ncercai s identificai diferitele etape ale leciei profesorului i deducei care a fost scopul urmrit
pentru fiecare etap precum i scopurile principale ale leciei.
In cadrul feedbackului, dup ce vedei c ceea ce ai presupus se potrivete cu panul
profesorului, discutai:
au fost scopurile atinse n totalitate/parial?
de ce/de ce nu?
ce lipsete?
Punctele de luat n considerare:
lecia a avut un curs fluid i logic? DA
varietatea activitilorDA
au fost activitile bine concepute i organizate?DA

OBSERVAREA - CORECTAREA GREELILOR

1 .Notai tipurile de greeli - pronunie, gramatic, vocabular. GREELI GRAMATIC
2. Cum s-a fcut corectarea - elevul s-a corectat singur, ndrumat de profesor,elevul 1-a corectat pe
elev, sau profesorul 1-a corectat pe elev. ELEVUL S A
CORECTAT SINGUR, SUB NDRUMAREA PROFESORULUI
3.Notai cnd a corectat profesorul - pe loc sau mai trziu PE
LOC.
4. A anticipat profesorul uor greala? Ex. pronunie sau gramatic? Cnd v urmrii colegii,
uitai-v mai nti n plan.DA
5. A auzit profesorul greelile? DA
6. A corectat profesorul prea mult sau prea puin?NU
7. A avut profesorul dreptate privind corectarea?DA
8.Profesorul a notat greelile? NU
9.Comentai succesul corectrii. SUCCES DEPLIN

OBSERVAREA - OBSERVAREA ELEVULUI

Alegei un elev i punei-v n situaia lui.

Fii pregtit pentru feedback-ul asupra leciei exact ca i cum ai fi acel elev.
Puncte de referin: -nivelul de interes/plictiseal n diferite etape i motivele posibile; -nva sau practic
ceva ce nu nelege; -nivelul imnteraciunii cu alii: cantitatea/eficiena timpului de
exersare/ajutor/corectare?

FOAIE DE OBSERVAIEFOLOSIREA TABLEI

OBSERVAII
1. A fost scrisul de pe tabla vizibil pentru toi?
A fost aranjarea in spaiu clara? (Prea incarcata/ dezorganizata)?

DA

2. Au fost cuvintele noi scoase in evidenta in mod eficient?

Cum ar fi putut sa se fac mai bine?

DA, prin explicare

repetat

3. Au fost scrise propoziii complete pe tabla? 4.

DA

4. A folosit profesorul tabla pentru:

a)
clarificarea unor probleme pe loc?
b)
corectare? (de ex. gramatica, pronuntie,etc.)?
Dati exemple cu ceea ce s-a menionat mai sus, fie acolo unde s-a fcut intr-un
mod eficient sau unde ar fi putut fi folosita.

DA

5.
a)
b)
c)
d)

DA, toate soluiile

ar fi potrivite

Ar fi fost vreuna din soluiile urmtoare potrivita?

tabele (de ex. tabel de substituie)
folosirea materialelor didactice vizuale ( cartoane/desene )
stimuli pentru exersare
pregtirea elevilor (de ex. oferirea de informaii pentru o activitate ).

DA
6. Ce au scris elevii, cu ce au rmas in caiete?
A fost reprezentativPROGRAM
pentru punctele-cheie
ale leciei SI
si ar
intelege elevii ceea ce au
DE ASISTENTE
PREDARE
notat la fel de bine dup cteva
zile? pe o grupa de 6 studeni practicani)
Saptamana
(bazat
Intilnire cu metodicianul de la Universitate in prima zi de practica pentru
17. S-a folositorganizare
NU
tabla in mod abuziv sau prea puin ?
2
3
4

Ore
1 OR

1) Prima intainire cu mentorul

1 or
2) Asistente ia cteva ore de tipuri diferite si la diferii profesori folosind fise de observare,
urmate de discuii cu profesorul si cu mentorul
Asistente (cu preponderenta la clasele la care urmeaz sa predea) i Proiectare de lecii mpreuna cu mentorul /in ec
mentorul ! (trei studeni practicani planifica impreuna cu mentorul o lecie , adic j mentorul planifica 2 lecii in echipa)
Predare in echipa cu mentorul
(trei studeni practicani si mentorul, prednd o lecie impreuna in timp ce
ceilali trei observa. Lecia e urmata de feedback in grup).
Trei studeni practicani proiecteaz si predau o lecie in echipa.
(trei studeni practicani proiecteaz si predau o lecie impreuna in timp ce
ceiialti trei asista. Lecia este urmata de feedback in grup.
Continua asistentele la ore.

20min

Trei studeni practicani proiecteaz si predau o lecie in echipa. (trei studeni practicani
proiecteaz si predau o lecie in echipa la un nivel diferit(alta clasa) de impreuna in timp ce
ceilali trei asista. Lecia este urmata de feedback in grup.
Asistentele la ore pot continua

30 min

7,

Proiectarea si predarea individuala de lecie

(fiecare student practicant preda o lecie in timp ce ceilali asista. Lecia este
urmata de feedback in grup)
Proiectare si predare individuala de lecii (continuare)
(Fiecare student practicant ar trebui sa nredea cel puin sase leciiLiadividualp
la mvele/ciase diferite - (primaT),^imnzial si ficeai. Este bine sa se predea 2
lecii la fiecare nivel in timp ce ceiialti asista.
Leciile sunt urmate de feedback in grup. Daca este necesar mentorul va
organiza efectuarea practicii pedagogice in doua scoli pentru asigurarea
predrii la nivele diferite/)
Completarea portofoliului de ctre student.

1 ora

Predarea portofoliului ctre mentor. (Acesta ar trebui sa conin toate documentele practicii
pedagogice (P.P): orarul PP cu evidenta leciilor asistate si predate , proiecte didactice, fise
de observare si de feedback, fise de autoevaluare, planuri de aciune, jurnalul practicii
pedagogice. Ar trebui sa fie foarte bine organizat. Studenilor Ii se cere sa completeze un
formular de feedback asupra practicii pedagogice efectuate care urmeaz sa fie predat
mentorului nainte ce examinarea finala.

2 ore

8,9,10,11,12

13
14

Examen final

Nota finala este acordata de ctre mentor in colaborare cu metodicianul. Raportul final
ntocmit de mentor este inmanat studentului practicant si metodicianului.

30 min

6 ore

6 ore

Caliti personale i
profesionale
Atitudine profesional
Dedicaie pentru
profesie
inut
Punctualitate

10

GHID DE FOLOSIRE A FIELOR DE OBSERVARE DESCRIPTORI1

9
8

Maxim
responsabilitate.
Implicare i dedicaie pe tot
parcursul
leciei,
inventivitate,
prezen
plcut i impuntoare, stil
de
predare
stimulativ,
individualizat,
inut
ireproabil i punctualitate
Caliti vocale excelente.
Vorbire foarte clar,
expresiv, ritm adecvat

Responsabilitate i dedicaie.
Prezen impuntoare, stil de
predare stimulativ, inut
vestimentar
corespunztoare,
punctualitate

Gradul de stpnire a limbii

Acurateea i fluena
Adaptarea limbii la
nivelul elevilor

Profesorul ofer un model

excelent de stpnire a limbii,
folosete o limb corect i
fluent; poate adapta nivelul
exprimrii la nivelul nevoilor
de nelegere ale elevilor

Bun model de stpnire a

limbii, pronunie clar,
exprimare corect i fluent,
de cele mai multe ori
adapteaz nivelul exprimrii
la nevoile elevilor

Abilitatea de a stabili relaia

cu elevii
Limbajul corpului
Gesturi
Contact vizual

Atmosfer relaxant,
prietenoas, productiv;
profesorii i elevii stabilesc o
relaie f. bun; aparin
aceluiai grup de lucru;
comunicare nonverbal
excelent

Bun atmosfer de lucru;

profesorii i elevii
coopereaz bine;
comunicare nonverbal
bun

10
Formularea unor obiective
specifice clare i realiste;
obiective adecvate; selectarea
unor criterii clare de verificare
a realizrii obiectivelor

9
Claritatea i proprietatea
obiectivelorObiective clare i
realiste; obiective relevante i
realizabile; modaliti clare de
verificare a realizrii
obiectivelor

Voce
Sonoritate Ritmul
vorbirii Claritate

Bune caliti vocale, vorbire

clar

Responsabilitate
acceptabil,
dedicaie
moderat,
eficien
acceptabil, fr deficiene
majore n stilul de predare,
vestimentaie
corespunztoare,
punctualitate n absena
unor situaii
speciale
Voce
destul de
sonor,
vorbire clar

Uneori dedicat i cu dorin

de cooperare, personalitate
cu impact minor, deficiene
n stilul de predare uneori
nepunctual

Lipsa dedicaiei, lips de

colaborare,
personalitate
tears, stil de predare anost
i enervant, vestimentaie
neadecvat, nepunctualitate

Voce n general sonor,

vorbire parial inteligibil
(numai de aproape)

Voce neplcut, sonoritate

insuficient, vorbire uneori
greu de neles

Bun model de limb,

pronunie clar, cu greeli
minore de limb; folosete
limba adecvat; sesizeaz
nevoile elevului dar nu se
poate adapta totdeauna
cerinelor
Atmosfer destul de
plcut; elevii nu-1 percep
pe profesor ca pe un
outsider; comunicare
nonverbal adecvat

Model de limb destul de

bun; greeli repetate de
pronunie i gramaticale;
capabil de a se adapta
nivelului elevilor numai
dac este atenionat n
prealabil
Atmosfer de lucru
adecvat; ocazional - lips
de cooperare; comunicare
nonverbal satisfctoare

Nu ofer model de stpnire a

limbii; folosete limba
inadecvat, e greu de neles
pentru elevi, uneori incorect,
incapabil de a se adapta
nevoilor elevilor
Atmosfer neplcut
tensionat; nu se stabilete o
relaie coerent ntre profesori
i elevi; lipsa contactului
vizual; limbajul corpului confuz

Pregtirea leciei
Claritatea i proprietatea
obiectivelor

8
Scopuri realiste i obiective
realizabile; modul de verificare
realizrii obiectivelor in
general clar

7
In general scopurile si
obiectivele ii sunt clare;
modalitatea de verificare a
realizrii obiectivelor-relativ
clara

4
Scopuri si obiective
nerealiste, neconcordante;
idei, criterii, neclare de
verificare atingerii
obiectivelor

Echilibru/varietate si
incadrarea in tunp a
activitilor si metodelor

Receptivitate la nevoile
elevilor; mare varietate de
activiti; alocarea timpului
adecvat fiecrei activitii;
buna anticipare a reaciei
elevilor

Receptivitate la nevoile
elevilor, realism in alegerea
si gestionarea activitilor;
echilibrul in structura
secvenelor leciei;
interpretarea adecvata a
reaciei elevilor

Preocupat de nevoile elevilor

privitoare la echilibrul
activitilor si timpul alocat
lor; activiti realiste si
motivante; reacia elevilor
este contientizata

Pregtirea materialelor
didactice pentru lecie

Originalitate in selecia
materialelor; materialele
relevante si efeciente pentru
ora si obiectivele ei; ordinea
folosirii lor este logica,
faciliteaz invatarea si o face
mai plcuta;
Problemele profesorului si al
elevilor au fost foarte bine
anticipate iar aciunile de
mediere a lor au fost
planificate corespunztor;
Profesorul e familiarizat cu
sistemul educaional si locul
leciei in curriculum

Materiale alese cu atenie,

adecvate pentru ora si
obiectivele ei;

Materialele alese-in general

adecvate obiectivelor; logica
folosirii lor e acceptabila

Profesorul e capabil sa
anticipeze realist
problemele si planurile de
remediere sunt adecvate;
Profesorul e destul de
familiarixzat cu sistemul
educaional si cu locul
leciei
9

Anticiparea problemelor

Constinetizarea
-sistemului educaional
-locul in curriculum
Implementarea lectiei

10

In general nevoile elevilor

sunt luate in cosiderare: o
gama de activiti
satisfctoare; alocarea de
timp activitatiloracceptabila; uneori reacia
elevilor-inadecvat
interpretata
Utilizarea sporadica a
materialelor didactice;
logica folosirii lorsatisfacatoare

Neincadrarea in timpul
alocat unor activitii; lipsa
de varietate in alegerea
actitatilor; reacia elevilor
adeseori inadecvata
interpretata

In general profesoul
anticipeaz realist
problemele; planurile de
corectare sunt realizabile;

Profesorul in cearc sa
anticipeze problemele si
planifica satisfctor masuri
de corectare

Profesorul nu poate anticipa

problemele sau le judeca
greit; planurile de
soluionare sunt inadecvate;

Profesorul e contient de
nevoia de a cunoste sistemul
educaional si de a plasa
corect lecia in curriculum
8

Profesorul are o idee vaga

despre sistemul educaional
si locul leciei in currculum

Profesorul ignora locul

leciei in curriculum

Nici o preocupare pentru

materiale didactice;
materiale nepotrivite,
irelevante, nefolositoare;
generatoare de confuzie

Managementul clasei
-instruciuni
-mobilitatea profesorului
-dirtibutivitatea ateniei
-meninerea disciplinei
monitorizarea

Profesorul
deine
permanent controlul asupra
leciei; rezolva eficient
problemele
de
disciplina/lipsa
deconcentrare; da indicaii
clare si verifica intelegerea
lor;
foarte
buna
distributivitate a ateniei si
micarea
susin
comunicarea; foarte buna
monitorizare

Profesorul deine controlul,

de
instruciuni
clare,
verifica intelegerea lor de
cele mai multe ori; atentie
distributiva buna, gesturi si
micri care faciliteaz
comunicarea,
monitorizare/buna

Profesorul controleaz in
general clasa si menine
atenia
elevilor,
instruciunile
sunt
in
general clare, confuziile
sunt rare; relativ buna
distributivitate a ateniei;
gestica
nu
mpiedica
comunicarea, monitorizare
destul de buna

Uneori
profesorul
pierde asupra clasei si
menine cu dificultate
atenia
elevilor;
instruciunile
nu
sunt
intotdeauna destul de clare
si nu se verifica intelegerea
lor; atenia este inegal
distribuita; gestica nu e
intotdeauna
utila,
monitorizarea
este
satisfctoare
Un

Ora este confuza,

clasa este
dezorganizata;
profesorul e incapabil
sa rezolve probleme
de disciplina sau
concentrarea asupra
obiectivelor;
instruciunile sunt
neclare, contradictorii
sau greite;
monitorizarea
ineficienta, practic
inexistenta
eori
profesorul pierde asupra clasei si men
intotdeauna destul de clare

Tehnici de prezentare

Tehnici de (elicitation*)

Profesorul folosete tehnici

relevante,
motivante,
contextualizate
si
corespunztor gradate

Profesorul folosete tehnici

relevante si contextualizate
corespunztor, dar nu
intotdeauna variate si
motivante

Adecvate, gradate,
Relevante, variate, gradate, directionate, suficient de
directionate si stimulative variate si stimulative
pentru elevi

In
general
tehnici
contextualizate dar nu
corect ealonate in timp si
nu foarte motivante;
putina varietate

Adecvate, clare,
asigur[ progresul
leciei

Tehnicile folosite sunt in

mare parte relevante dar
nu
intotdeauna
contextualizate; gradarea
este adeseori generatoare
de
confuzii;
slaba
varietate si motivaie
In general clare si
adecvate; oricum variaia
lor si motivaia elevilor
sunt sczute

Tehnici
irelevante
nemotivante,
necontextualizante;
etapizare neclara

Intimplatoare,
irelevante,
neclare,
monotone, lipsite de tact

si

Tehnici didactice
-echilibru intre activitile
frontale / individuale / pe
perechi / de grup
-varietatea activitilor /
tehnicilor
-reportul intre cit vorbete
profesorul si cit vorbete
elevul
-dezvoltarea / integrarea
deprinderilor

Profesorul propune o mare

varietate de activiti si
modaliti de lucru cu
elevii (frontal, grup, etc)
profesorul se menine in
planul al 2-lea si ofer
ajutor lingvistic eficient,
informaia necesara si ansa
maxima elevilor de a folosi
limba si a-si dezvolta
deprinderile

Mica varietate de activiti

Profesorul propune
cu puine schimbri ale
activiti si modaliti de Profesorul propune citeva modului de lucru; uneori
lucru variate; profesorul nu activiti si moduri de
monopolizeaz ora inutil,
este figura dominanta in
lucru; profesorul nu
totui ofer informaii si
clasa si ofer elevilor
monopolizeaz ora si ofer ajutor lingvistic la cerere si
suport lingvistic adecvat, elevilor suport lingvistic
elevii au ocazia de a-si
informaii si ansa de a
adecvat, informaii si ansa exersa limba si sa-si
exersa limba si a-si
de a exersa limba si a-si
dezvolte deprinderile
dezvolta deprinderile
dezvolta deprinderile

Ritmul si gestionarea
timpului

Lecia pare sa aib un ritm

propriu si e perceputa ca
un tot organic; ritm adaptat Lecia se desfoar lin,
ritm adaptat clasei /
activitilor; foarte buna
gestionare a timpului____ activitilor; buna
gestionarea timpului

Succesiunea
etapelor/activitatilor in
lecie

Succesiunea coerenta a
etapelor lectiei;activitatile
curg firesc una din
alta;profesorul controleaza
cu usurinta desfasurarea
orei

Folosirea materialelor
didactice

Materialele sunt folosite

adecvat, competent
eficient cu sigurana,
creator; ele uureaz
invatarea in mod evident

Inlantuire fireasca a
activitatilor;profesorul
detine permanent controlul
asupra desfasurarii lectiei

Materialele sunt folosite

corespunztor, competent
si eficient, uurnd
invatarea.

Lecia se dezvolta destul

de coerent; ritm in general
bun; gestionarea timpului e
satisfctoare

Apar unele discontinuitati

in succesiunea
activitatilor, dar profesorul
redobandeste in general
controlul asupra lectiei

Buna folosire a
materialelor-bine corelate
cu scopul activitilor

Lecia se dezvolta uneori

incoerent; gerstionarea
timpului e uneori
inadecvata; ritm cu
sincope

Uneori succesiunea
activitatilor e nefireasca,
iar profesorul recastiga cu
dificultate controlul asupra
lectiei
Materialele sunt folosite,
dar nu la potenialul lor
maxim; ele nu uureaz
intotdeauna invatarea si
nu sunt intotdeauna
corelate cu scopul
activitilor

Activiti monotone, lipsa

de varietate in modul de
lucru; profesorul intervine
inoportun in activitile pe
grupe sau perechi; nu ofer
informaia; nu ofer
suportul lingvistic necesar;
vorbete inutil,
monopolizeaz ora si nu
ofer ocazii suficiente
pentru exersarea limbii si
dezvoltarea deprinderilor
Ritm fie prea alert fie prea
lent; alocarea timpului pe
activiti este
disproporionata

Activitatile se desfasoara
total incoerent, iar
profesorul are dificultati in
redobandirea controlului
asupra lectiei

Materialele folosite
inadecvat, ineficient,
crend confuzii in mintea
elevilor; ele mai mult
distrag atenia de la scopul
activitilor; materiale
srace sau inexistente

Contientizarea si
corectarea greelilor

Dinamica orei; gradul de

motivare si implicare al
elevilor in desfurarea
orei

Feedback in timpul orei:

verificare aintelegerii si
invatarii evaluarea
performantelor notarea

Profesorul dovedete
imaginaie in crearea unor
situaii reale de viata care
sa determine o folosire
adecvata a limbii; tie cu
precizie cnd sa ignore si
cnd sa corecteze greelile;
folosete cu tact strategii
variate de semnalare,
identificare si corectare a
greelilor; corectarea
greelilor este perceputa de
elevi ca un sprijin
Profesorul capteaz,
inlesneste si menine
interesul elevilor, gradul
de elevilor gradul de
implicare si atenia lor,
motiveaz si activeaz toi
elevii in mod difereniat in
concordanta cu diferitele
lor deprinderi, nevoi
interese, emoii; profesorul
utilizeaz modaliti de
interaciune diverse pentru
a asigura un grad maxim
de participare
Profesorul
verifica
intotdeauna intelegerea si
invatarea, da un feedback
constructiv ncurajnd elevii
sa preia rspunderea pentru
propia pregtire; folosete un
limbaj potrivit pentru a
ncuraja; are criterii solide,
corecte si sistematice de
evaluare; ncurajeaz
elevii sa-si evalueze propia
performanta; noteaz
constructiv; modul de notare
e inteles / apreciat de elevi

Profesorul e capabil sa
induc folosirea unui
limbaj firesc; in general
tie cnd sa ignore si cnd
sa corecteze greelile;
tehnicile de corectare sunt
eficiente si folositoare
pentru elevi

Profesorul e in general
capabil sa induc o
folosire fireasca a limbii;
profesorul ncearc sa
corecteze sistematic
greelile, fara insa a
abuza; elevii nu se simt
jignii de corectura

Profesorul e uneori capabil

sa induc o folosire
fireasca a limbii; nu tie
intotdeauna cnd sa ignore
si cnd sa corecteze
greelile; uneori aceasta se
face fara tact, provocnd
intreruperea rspunsului

Profesorul folosete limbaj

artificial, corecteaz
inadecvat si ignora
greelile, corecteaz peste
msura sau intr-o maniera
jignitoare

Profesorul poate in
general sa stabileasc, sa
faciliteze si sa menin
interesul si gradul de
implicare al elevului;
modelele de interaciune
sunt destul de motivante
si variate; elevii par
implicai si interesai in
majoritatea timpului;

Profesorul ncerca sa
motiveze si sa implice
toi elevii, dar
participarea lor este
inegala; modele de
interaciune sunt destul
de variate

Uneori profesorul este in

stare sa motiveze si sa
activeze elevii; modele
de interaciune
monotone; implicare
sporadica a elevilor

Profesorul e incapabil sa
motiveze si sa implice
elevii sau sa le menin
interesul; elevii par sa fie
plictisii si agitai

Profesorul verifica
nelegerea si invatarea in
cea mai mare parte a
timpului, folosete
adecvat ncurajarea si
lauda are criterii clare si
corecte de evaluare
/notare ce ncurajeaz
progresul elevilor

Profesorul verifica
intelegerea si invatarea;
folosirea ncurajrii si
laudei e satisfctoare;
criteriile de evaluare si
notare sunt destul de clare
si n buna msura nelese
de elevi; evaluarea si
notarea nu afecteaz
negativ atmosfera din clasa

Profesorul verifica rar si

la intamplare intelegerea
si invatarea; profesorul
ncurajeaz si lauda
sporadic elevii; criteriile
de evaluare/notare nu sunt
intotdeauna clar definite si
nelese de elevi

Profesorul nu verifica
intelegerea si invatarea,
neglijeaz necesitatea
ncurajrii si laudei,
exagereaz cu laudele sau
descurajeaz elevii; nu
are criterii clare de
evaluare si notare, iar
notele sunt percepute de
elevi ca nedrepte

Profesorul e flexibil, capabil

sa improvizeze si sa modifice
cursul unei activiti care nu
pare sa fie eficienta sau sa
adopte o alta strategie dect
cea planificata

Capacitatea de a se adapta,
de a improviza, de a face
fata neprevzutului

Profesorul e capabil sa
finalizeze lecia eficient; sa
dea teme de casa relevante
care sa fixeze si sa
evidenieze obiectivele
predrii; este capabil sa
explice si sa verifice
intelegerea sarcinilor de
lucru
Profesorul valorifica creator
resursele umane, folosete
materialele si situaiile cu
imaginaie, e capabil sa
fructifice chiar si neajunsurile

Tema pentru acas

Creativitate / inventivitate

Profesorul atinge integral

scopurile si obiectivele
propuse

Realizarea scopurilor si
obiectivelor
Capacitatea de
contientizare

reflecie

Capacitatea de:
autoevaluare evaluarea
colegilor de a rspunde
de
feedback

Profesorul manifesta
capacitate de reacie
adecvata, este rareori in
impas; modifica cursul unei
activiti ce nu pare eficienta
si e capabil sa improvizeze la
nevoie
Profesorul finalizeaz lecia
efcient, d teme adecvate;
ofer explicaii necesare si in
general verifica intelegerea
sarcinii de lucru

Profesorul e de cele mai multe

ori flexibil i daca o activitate
nu pare efecientn e chiar
capabil sa improvizeze si sa
modifice strategia

Profersorul e uneori flexibil,

dar nu realizeaz itotdeauna
de ce o activitate nu e
eficienta si reacioneaz cu
ntrziere si uneori neadecvat

Profesorul este prea rigid si

este luat prin surprindere de
evalutii neateptate ale
leciei; nu e capabil sa fac
fata neprevzutului

Profesorul reuete sa
finalizeze destul de efcient
lecia; tema este in general in
concordanta cu obiectivele
predrii; profesorul da
explicaii relativ clare
privind sarcina de lucru

Profesorul are unele

dificulti in finalizarea
efcieinta a leciei; alegerea
teniei nu e totdeauna cea
mai potrvita; explicaiile
uneori lipsesc sau sunt
confuze

Profesorul e incapabil sa
finalizeze eficient lecia;
tema este irelevanta

Profesorul realizeaz
majoritatea obiectivelor
leciei.

Profesorul realizeaz
obiectivele propuse la un
nivel acceptabil.

Profesorul realizeaz parial

obiectivele propuse

Profesorul nu atinge
obiectivele la un nivel
acceptabil

si

Profesorul e capabil de a se
autoevalua si de a evalua
prestaia colegilor; este pe
deplin cooperant in procesul
de evaluare; sugereaz cai de
imbunatatire a prestaiei
didactice, este noncritic si
rspunde constructiv la
feedback

Profesorul e capabil in
general sa r efect eze asupra
prestaiei proprii precum si
asupra prestaiei colegilor,
este cooperant in discutarea
orei; este capabil sa fac
sugetii realiste, mbuntirea
prestaiei didactice este
noncritic si in general
rspunde constructiv la
feedback

Profesorul trebuie atenionat

asupra necesitaii
autoreflectiei si autoevalurii,
precum si a evalurii
colegilor; in generalcooperant in discutarea orei;
gata sa accepte si sa ofere
sugestii pentru mbuntirea
prestaiei didactice

Profesorul arc unele

dificulti in evaluarea
prestaiei proprii si a
colegilor; este in general
cooperant la discutarea
leciei, dar nu e intodeauna
capabil sa ofere sugestii sau
alternative; uneori e refractar
la sugestii.

Profesorul nu
contientizeaz propiile sale
caliti si defecte; reacioneaz
negativ la evaluarea de ctre
ceilali; incapabil sa sugereze
cai de imbunatatire; este
adeseori critic

Capacitatea de planificare a
aciunilor / dorina de a
experimenta, de a-si asuma
riscuri in vederea dezvoltrii
proprii

Capacitatea de a lucra in
echipa / individual

Folosirea documentelor
colare

Profesorul e capabil sa-si

planifice eficient aciunile,
este dornic sa experimenteze
si chiar isi asuma riscuri in
vederea
propriei dezvoltri

Profesorul e capabil sa-si

planifice adecvat propiile
aciuni; este in genera}
dornic sa experimenteze si sasi asume riscuri in vederea
autodezvoltarii

Profesorul e contient de rolul

sau ca membru al unei echipe
si este capabil sa dezvolte
relaii de munca eficiente;
este de asemenea capabil sa
lucreze
independent

Profesorul e capabil sa
dezvolte relaii de munca in
echipa; in general lucreaz
bine si independent, daca e
nevoie

Profesorul e familiarizat cu
diversele tipuri de documente
Profesorul folosete corect
colare si le folosete cu
cele mai importante
uurina
docuemnte colare

Profesorul in general
capabil sa eleboreze planuri
de aciune in scopul propiei
dezvoltrii; isi asuma riscuri
rareori si experiementeaza
cu timiditate

Profesorul are nevoie de

ajutor in planificarea
aciunilor; nu e prea dornic
sa experimenteze; isi asuma
rareori riscuri, chiar si cnd
este atent indrumat

Profesorul este incapabil sa

invete din experiena sau a
celorlali si sa-si planifice
aciunile fara ajutor; nu-si
asuma nici un risc si nu
experimenteaz

Profesorul e in general capabil

sa lucreze in echipa, dar se
implica parial, multuminduse cu un rol pasiv / minor; in
general poate lucra individual

Profesorul accepta lucrul in

echipa, dar se integreaz cu
dificultate bazandu-se prea
mult pe ajutorul celorlali; nu
e ntotdeauna capabil sa
lucreze fara indrumare

Profesorul nu poate sau nu vrea

sa lucreze in echipa; este
incapabil sa lucreze
independent

Profesorul e in general
Profesorul folosete cu
capabil sa foloseasc cele mai
oarecare dificultate
importante documente colare
documentele colare

Profesorul nu e contient de
necesitatea folosirii corecte a
documentelor colare

EVOLUIA PROFESORULUI NCEPTOR

A.FazeIe de inceput ale evoluiei profesionale
Comparai si contrastai descrierile etapelor din urmtoarele doua citate.
" Predarea din timpul practicii pedagogice si cea din primul an de activitate par sa constituie o singura faza
a evoluiei pe parcursul creia novicii realizeaz trei sarcini de baza: (a) dobndesc cunotine despre
elevi; (b) folosesc aceste cunotine pentru a-si modifica si reconstrui imaginile personale despre sine ca
profesori; si (c) isi formeaz priceperi procedurale standard care includ managementul clasei si
instruciunile." (Kagan, D. (1992). Professional growth among pre-service and beginner teachers. In
Review of Educaional Research 6(2): 129)
" Observaiile noastre conduc la ideea ca studentii-practicanti pot trece prin trei faze ordonate cnd devin
profesori incepatori cu responsabilitate. Succesiunea ramane valabila pentru fiecare student-practicant dar
coeficientul progresiei variaz foarte mult. Din nefericire muli studeni nu par sa ajung la a treia faza in
timpul practicii pedagogice. Am denumit cele trei faze:
1. preocuparea de sine-insusi,
2. preocuparea de aciunile de predare si de comportamentul elevilor,
3. preocuparea legata de invatare."
(P. F. Campbell and G. H. Wheatley (1983). A model for helping student teachers. In Mathematics
Teacher Jan: 60)

OPTIMISM

B. Emoiile schimbrii
(Adaptat dupaD. Brandes and P. Ginnis (1989) The Student-Centred School. Oxford:
Blackwell)
Graficul urmtor prezint sentimentele prin care trec oamenii pe parcursul timpului atunci
cnd se adapteza la schimbri. Schimbrile pot fi legate de invatarea a ceva nou, adaptarea lao noua
societate sau angajarea in orice fel de 'proiect' nou

2
1

TIMP

1.Optimism in necunostinta de cauza; 2. Pesimism in cunotina de cauza (indoiala);

3.Realism (sperana); 4. Optimism in cunotina de cauza (incredere); 5. Rsplata (satisfacie)
Sarcina: Analizai citatele si graficul de mai sus in raport cu:
1 Propriile dvs etape de dezvoltare ca profesor nceptor, (impartasiti intamplari si amintiri
care au legtura cu diferitele faze asa cum le-ati trit dvs.)
2. Oportunitatea diferitelor stiluri de intervenie (dirijist, ne-dirijist, oferirea de alternative,
colaborativ) si a diferitelor tipuri de comportament mentorial in diferitele faze sau etape ale
evoluiei profesorului incepator

De la Instruire la Dezvoltarea/Perfecionarea ProfesionalaDiagrama de mai jos

rezuma cele trei stiluri de indrumare a studentului practicant si le raporteaz la trei etape prin care trebuie
sa treac profesorul in drumul sau de la instruire la dezvoltarea profesionala. Fiecare din rolurile de mai
jos ale mentorului se raporteaz strns la o etapa data la care se gsete studentul practicant /profesorul
Student Practicant

Etapa I

i
N

S
T

U
I
R
E

incepator.

Mentor

Ajutor!
Ce predau?

D
EZ
V
OL
TA
RE

Stilul
autoritar
:
indrumator autoritar
nevoia unor
judecai de valoare
nevoia de 'alimentare'
asigurarea ca SP tie ce sa predea
relaie de tip parinte-copil
(dependenta incredere)

Etapa II

Putem discuta?

Stilul alternativ
indrumatorul ofer strategii
'trambulina'

Cum predau?

Etapa III
De ce predau ceea ce predau?
neautoritar
De ce predau cum predau?

'Sa alegem impreuna'

Stilul
indrumatorul intelege si

faciliteaz
intelegerea de sine si reflecia

(Tony Wright - seminar COT, Plymouth 1993, adaptat dup Freeman, D. 1982)

EVOLUIA PROFESORULUI NCEPTOR

Graficul urmtor prezint sentimentele prin care trec oamenii pe parcursul timpului
atunci cnd se adapteaz la schimbri. Schimbrile pot fi legate de nvarea a ceva nou,
adaptarea la o nou societate sau angajarea n orice fel de proiect nou.

OPTIMISM

1. INCOMPETENTA
INCONSTIENTA
optimism

1. COMPETENTA
INCONSTIENTA
optimism

1. COMPETENTA
CONSTIENTA
optimism

INCOMPETENTA
CONSTIENTA
pesimism

1.
2.
3.
4.
5.

Realism
3. spertanta

Optimism n necunotin de cauz

Pesimism n cunotin de cauz (ndoial)
Realism (speran)
Optimism n cunotin de cauz (ncredere)
Rsplat (satisfacie)

A. Fazele de nceput ale evoluiei profesionale

Comparati si contrastai descrierile etapelor din urmtoarele doua citate
"" Predarea din timpul practicii pedagogice si cea d i n primul an de activitate par sa constituie

o singura faza a evoluiei pe parcursul creia novici i realizeaz trei sarcini de baza: (a)
dobndesc cunotine despre elevi; (b) folosesc aceste cunotine pentru a-si modifica si
reconstrui imaginile personale despre sine ca profesori; si (c) isi formeaz priceperi
procedurale standard care includ managementul clasei si instruciunile." (Kagan, D. (1992).
Professional growth among pre-service and beginner teachers. In Review of Educaional
Research 6(2): 129)
" Observaiile noastre conduc la ideea ca studentii-practicanti pot trece prin trei faze ordonate
cnd devin profesori incepatori cu responsabilitate. Succesiunea ramane valabila pentru
fiecare student-practicant dar coeficientul progresiei variaz foarte mult. Din nefericire muli
studeni nu par sa ajung la a treia faza in timpul practicii pedagogice. Am denumit cele trei
faze:
1. preocuparea de sine-insusi,
2. preocuparea de aciunile de predare si de comportamentul elevilor,
preocuparea legata de nvare
3. (P. F. Campbell and G. H. Wheatley (1983). A model for helping student
teachers. In Mathematics Teacher Jan: 60)
B. Emoiile schimbrii
(Adaptat dup D. Brandes and P. Ginnis (1989) The Student-Centred School. Oxford:
Blackwell)
Graficul urmtor prezint sentimentele prin care trec oamenii pe parcursul timpului atunci
cnd se adapteza la schimbri. Schimbrile pot fi legate de invatarea a ceva nou, adaptarea lao
noua societate sau angajarea in orice fel de 'proiect' nou

OPTIMISM
Optimism in necunostinta de cauza; 2. Pesimism in cunotina de cauza (indoiala);

3 Realism (sperana); 4. Optimism in cunotina de cauza ("ncredere); 5. Rsplata (satisfacie)

Sarcina: Analizai citatele si graficul de mai sus in raport cu:
1 .Propriile dvs etape de dezvoltare ca profesor incepator. (impartasiti intamplari si amintiri
care au ieqatura cu diferitele faze asa cum le-ati trit dvs.)
2. Oportunitatea diferitelor stiluri de intervenie (dirijist, ne-dirijist, oferirea de alternative,
colaborativ) si a diferitelor ti pu r i de comportament memorial in diferitele faze sau etape ale
evoluiei profesorului incepator.