2.

LEGILE DEFORMARII PLASTICE

2.1 Legea volumului constant

In timpul procesului de deformare plastica la schimbari succesive ale formelor geometrice ale materialului
metalic variatiile de volum se considera neglijabile. Adica:

V0 = V1 = V2 =... = Vn = ct

[mm3]

(2.13)

unde: V0,V1...Vn sunt volumele metalului inainte, in timpul si dupa deformarea plastica.
Daca se considera ca metalul supus deformarii are o forma paralelipipedica, atunci se poate scrie:

h0 l0 b0 = h1 l1 b1

[mm3]

(2.14)

unde: - h0, l0, b0 reprezinta inaltimea, lungimea, latimea inainte de deformarea plastica;
- h1, l1, b1 reprezinta inaltimea, lungimea, latimea dupa deformarea plastica.

2.2. Legea rezistentei minime

In timpul deformarii unui corp, particulele acestuia se vor deplasa in directia in care acestea vor int mpina
rezistenta cea mai mica si nu obligatoriu in directia celor trei axe principale perpendiculare intre ele.

2.3. Legea similitudinii

In timpul deformarii plastice lucrul mecanic W consumat pentru modificarea formei geometrice a corpului
asemenea (confectionate din acelasi material si in conditii identice) este proportional cu volumele V sau cu
greutatile corpurilor G:

W1 V1 G1
=
=
= a3
W2 V2 G2

(2.15)

In aceasta situatie si fortele P necesare deformarii sunt proportionale cu sectiunea A a corpurilor

asemenea:

P1
A
= 1 = a2
P2
A2

(2.16)

Corpurile asemenea sunt corpuri la care raportul volumelor este egal cu cubul raportului dimensiunilor
liniare, iar raportul sectiunilor este egal cu patratul raportului dimensiunilor liniare.

2.4. Legea tensiunilor suplimentare

La deformarea plastica straturile corpului se deformeaza inegal, au tendinta de a-si modifica dimensiunile
in mod diferit. Acestei tendinte i se opune integritatea corpului astfel inc t, in afara tensiunilor principale datorate
fortelor exterioare, in corp apar si tensiuni suplimentare, care se echilibreaza reciproc. Aceste tensiuni suplimentare
pot fi tensiuni de gradul l (intre portiuni mari ale corpului), de gradul II (intre graunti) si de grad III (in interiorul
grauntelui).
Dupa indepartarea cauzei care a provocat deformarea plastica, tensiunile principale dispar, in timp ce
tensiunile suplimentare ram n insa in corpul deformat sub forma de tensiuni remanente.