De 7 ori pe zi fructe si legume

O primavara fara probleme de sanatate

Vreti sa fiti sanatosi? Mancati sapte portii de legume si fructe pe zi! suna ordonanta
Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Imposibil!, raspund cei mai multi dintre noi, gandindu-se
ca nu-si pot muta frigiderul de-acasa la birou. Ba e posibil!, ne spun dieteticienii germani,
oferindu-ne 7 solutii pentru a consuma zilnic vitamine proaspete, direct din fructe si legume.
1. La micul dejun, beti un pahar mare de suc de portocale. Face cat o portie completa de
vitamine pe zi.
2. La pranz, daca mancati la cantina sau restaurant, cereti o salata mare de legume proaspete;
daca mancati de la "punga", luati-va de aca
sa un borcan cu o salata gata preparata.
3. Luati-va la birou legume curatate si taiate fasii. Si mai bine: o sticla de 0,5 litri cu suc de
fructe sau de legume. Intra in orice geanta.
4. Sa aveti in permanenta in frigider o portie mare de verdeturi spalate si gata tocate. Se
potrivesc, practic, cu orice mancare (chiar si cu paine cu unt) si aduc plusul de vitamine
recomandat de specialisti.
5. Cand gatiti, puneti totdeauna mai multe legume decat se recomanda in reteta.
6. Fructele uscate, precum caisele, smochinele sau stafidele, potolesc pofta de dulce si
inlocuiesc o portie de fructe proaspete.
7. Sa aveti tot timpul la indemana un mar - pe birou, in masina, in geanta. Este un prim-ajutor
ideal contra atacurilor de foame.

Rodica Demian

Cura de primavara cu verdeturi

In aceasta perioada, pietele oraselor sunt pline de verdeturi specifice

sezonului, imagine care umple de incantare ochiul cumparatorului
saturat de frigul si cenusiul iernii.
Prin compozitia lor bogata in fibre vegetale, vitamine, enzime, minerale, principii
fitoterapeutice, verdeturile sunt necesare si cerute de organism pentru a-si regasi
energia pierduta in perioada de iarna. Pentru a le cunoaste mai bine proprietatile
si a le putea utiliza in functie de nevoile si intentiile dvs., vi le prezentam pe cele
mai importante.
1. Urzica
(Urtica Dioica)

Exista doua soiuri: urzica mare, cea care este comercializata in general prin
trustul Plafar, si urzica mica, cea care se foloseste in alimentatie primavara si
serveste la "primenirea sangelui", dupa expresia populara. Ambele soiuri au
aceleasi intrebuintari in medicina traditionala, dar urzica mica este ceva mai
activa si urzica pielea mai puternic decat cealalta.
Compozitie: urzica contine proteine formate dintr-un mare numar de aminoacizi
esentiali, glucide, amine, steroli, clorofiline, hormoni vegetali, enzime, histamina,
acid formic, vitaminele A, B1, B2, C si K, -caroten, taninuri, saruri minerale etc.
Utilizari:
* Salate: urzicile foarte tinere se pot utiliza si sub forma de salata, asociate cu
papadie sau laptuci, cu putin ulei si lamaie.

* Suc de frunze proaspete: 2-3 linguri pe zi ca diuretic in boli de rinichi si vezica,

in hemoroizi, hemoptizii, epistaxis. Extractele de urzica antreneaza in circulatie
acidul uric din tesuturi si provoaca o eliminare renala abundenta a acestuia. Sucul
de urzica poate fi adaugat la toate retetele de sucuri prescrise persoanelor
anemice sau femeilor cu pierderi mari de sange menstrual.
* Proprietati tonifiante asupra parului: dupa spalare se clateste capul cu suc
proaspat sau cu decoct de urzici (5 linguri la 1 litru de apa).
* Gargara cu suc proaspat in amigdalite, gingivite, afte bucale.
Consumul de urzica previne formarea tumorilor maligne, in special a cancerului
gastric. Sunt indicate in gastritele cauzate de abuzul de tutun si cafea.
* In diabetul zaharat se pot utiliza infuzia 5-10%, decoctul 3-10% sau, cel mai
eficient, un amestec in parti egale de frunze de: urzici, nuc, dud, teci de fasole si
frunze de afin (uscate), macinate in rasnita electrica si administrate 1 lingurita (5
g) de patru ori pe zi, sublingual (se sug 15 minute, apoi se inghit cu apa).
* Seminte de urzica: in Evul Mediu, semintele de urzica au constituit un remediu
apreciat in geriatrie, ca tonifiant si reintineritor. Macerand 7 zile 50 g seminte intrun litru de vin rosu, se obtine un bun fitogeriatric si tonic general, administrat
persoanelor in varsta cate o lingura inainte de mese.
* Tonic metabolic si muscular, recomandat tinerilor si sportivilor: 3 parti frunze de
urzica uscate si 7 parti afine-fructe (macinate), 1 lingura amestec la 2 cani cu apa
rece, se macereaza 24 de ore si se ia 1/2 ceasca de 3 ori pe zi.
* Lumbago, sciatica si afectiunile reumatismale se trateaza prin perierea cu urzici
tinere a locurilor dureroase timp de 2-3 zile. Se obtine o senzatie placuta de
incalzire locala. Pacientul nu are voie sa vina in contact cu apa rece si va prefera
sa ramana in repaus, bine invelit.

2. Spanacul
(Spinacia Oleracea)
Este foarte bogat in saruri minerale (sodiu, calciu, fosfor), dar si in vitaminele A,
E, B1, B2, B6, C, K. Este sarac in protide - 2%, glucide - 7%, lipide - 0,5% si are
valoare energetica foarte mica, 18 kcal/100 g.

Utilizari: consumat in diferite preparate in regimul alimentar al copiilor, batranilor

si convalescentilor.
* Salata verde din frunze de spanac, suc de lamaie, putin ulei si sare dupa gust.

* Suc de spanac, 1 pahar in fiecare dimineata, in depresii fizice si nervoase.

* Extractul de spanac (100 ml suc proaspat), in adaos cu 30 g polen apicol
(pulbere), stimuleaza secretia pancreatica.
* Vin tonic: 750 ml vin rosu si 200 ml suc de spanac. Se recomanda 1 lingura de
trei ori pe zi inainte de mese.
* Semintele de spanac macinate fin (100 g), in adaos cu miere (400 g),
administrate o lingurita de trei ori pe zi, au efect laxativ in constipatie habituala si
hemoroizi.
Alte indicatii: anemie, astm bronsic, cardiopatie ischemica, diabet zaharat, gripa,
obezitate, menstruatie abundenta, hipertensiune arteriala, palpitatii,
ateroscleroza, remineralizant, vermifug etc.
Contraindicatii: nu se recomanda consumul unor mari cantitati de spanac in cazul
persoanelor cu afectiuni hepatice, reumatism, litiaza renala, inflamatii intestinale.
3. Stevia
(Rumex Patienta)

Este bogata in saruri de calciu, potasiu, fier, magneziu, vitamina C, avand

aceleasi indicatii ca si spanacul. Are actiune laxativa prin acidul crisofanic.
Maceratul (24 ore) din 20-30 g frunze proaspete tocate, la un litru de apa, are
efect diuretic, depurativ si laxativ. Cel mai frecvent se prepara sub forma de
ciorbe sau mancaruri.
4. Untisorul
(Ficaria Ranunculoides)

Sunt utilizate frunzele, dar si radacinile, pentru proprietatile lor de a ameliora

circulatia venoasa. Sunt indicate in tratamentul hemoroizilor sau al varicelor. Se
prepara ca salate sau ciorbe. Se utilizeaza si la decorarea spatiilor verzi, formand
covoare de verdeata la inceputul primaverii.
5. Salata verde
(Lactuca Sativa)
Productia de salata verde de cultura a crescut in ultimii 30 de ani intr-un ritm
urias, datorita proprietatilor si compozitiei sale. Saraca in protide si substante
grase (1-2%), este bogata in minerale: 5 mg sodiu, 150 mg potasiu, 15 mg calciu,

25 mg fosfor, 0,4 mg fier, vitamine: A, B1, C - 50 mg, K si E, si mai ales in fibre

vegetale, care previn cancerul de colon.

Se consuma ca atare, sub forma de salate, in amestec cu alte legume crude, ulei,
sare si suc de lamaie.
Folosita abundent la masa de seara, favorizeaza instalarea unui somn linistit,
combate constipatia si provoaca evacuarea bolului alimentar in dimineata
urmatoare.
Maceratul (24 ore): 80 g frunze de salata tocate se pun intr-un litru de apa. Are
efect antiseptic, calmant, diuretic. Se indica in inflamatii intestinale, nefrita,
hiperexcitabilitate nervoasa si sexuala, psihoastenie.
Semintele sunt indicate in general in afectiuni respiratorii, fiind calmante ale tusei
si antiastmatice. Macinate fin (100 g seminte), in adaos cu 400 g miere, se
administreaza 1 lingurita pe zi, dimineata.
6. Loboda de gradina
(Atriplex Hortensis)

Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. In gastronomie, frunzele

sale sunt utilizate in special pentru ciorbe. Are proprietati depurative, diuretice,
remineralizante, vitaminizante, fiind indicata in afectiuni ginecologice, hepatice si
renale. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere de 2 ori pe zi). Speciile
colorate se utilizeaza si ca plante decorative prin parcuri si gradini.
7. Patrunjelul
(Petroselinum Crispum)
Se foloseste la aromatizarea diferitelor mancaruri, insa putini sunt cei care stiu ca
aceasta planta poseda virtuti terapeutice importante in hipertensiune,
dismenoree, alcoolism, tabagism, afectiuni renale si intoxicatii alimentare.

Frunzele si radacina sunt bogate in saruri minerale: 20 mg sodiu, 60 mg potasiu,

145 mg calciu, 75 mg fosfor, 6 mg fier; vitamine: 730 mg A, 200 mg C, B1, B2,
3% proteine, 6% glucide (la 100 g patrunjel).
Utilizari: se consuma in diverse preparate culinare sau salate de cruditati ca
tonic, aperitiv si stomahic.
* In tumori maligne se administreaza 40 g frunze proaspete de patrunjel, asociat
cu regimul Oshawa si alte remedii.
* Actiune hipotensiva, antiastmatica, diuretica: radacina maruntita foarte bine
sau amestecul de frunze, radacina si seminte, foarte bine macinate, se
administreaza inainte de mese, o lingurita sublingual, 7-10 minute.
* Contra manifestarilor alcoolismului sau tabagismului este indicat consumul a

20-30 g/zi de frunze de patrunjel proaspete. In plus, face sa dispara si mirosul

urat al gurii.
* Emenagog: in caz de menstruatii neregulate si dureroase. Sucul de planta verde
(100-150 g/zi) se ia cu cateva zile inainte de menstruatie. Se pot adauga 20 g
polen apicol.
* Efect afrodiziac: se administreaza semintele, 1 varf de cutit inainte de mese.
Extern:
* Contra pistruilor se fac aplicatii cu suc proaspat de 2-3 ori pe zi, 20 de zile.
* Disparitia echimozelor: cataplasme pe piele cu planta tocata. Aceasta metoda
se poate aplica cu succes si in purpura trombocitopenica idiopatica, alaturi de
alte remedii.
* Leucoree: spalaturi vaginale cu macerat (24 ore) din 30 g planta maruntita la
100 ml apa.
Necesitatea respectarii unei diete aflate in concordanta cu sezonul in care ne
aflam este o conditie a sanatatii. Curele de primavara si vara cu verdeturi ne
intaresc sistemul imunitar, mentin organismul sanatos, viguros si puternic, in
armonie cu natura si universul.

Dr. Cristian Boerescu

Forma maxima
Programul de primavaraCinci alimente miraculoase:
germenii de grau, drojdia de bere, polenul, iaurtul si patrunjelul- Nu va despartiti
niciodata de ele
si veti fi sanatosi pana la capatul zilelor -</b> Le numim "alimente miraculoase" pentru
ca ele contribuie la asigurarea sanatatii, la conservarea tineretii, la mentinerea unor ani
plini de forta si la pastrarea voiosiei in existenta noastra. Aceasta tripla virtute se
datoreaza bogatiei lor in vitamine naturale, in eliastaze, in acizi aminati rari, in saruri
minerale, in oligoelemente indispensabile. Aceste alimente-miracol sunt: 1) germenii de
grau si graul germinat, 2) drojdia de bere, 3) patrunjelul, 4) iaurtul, 5) polenul. <b>1.
Germenii de grau si graul germinat Germenul de grau contine substantele cele mai
pretioase si mai vitalizante ale grauntelui de grau: produsi fosfatati usor asimilabili, saruri
minerale abundente, printre care saruri de fier, de magneziu (gasite in doze foarte ridicate - de
40 mg pentru 100 g de germeni), proteine complete continand toti acizii aminati
indispensabili vietii, oligoelemente precum cupru, zinc, magneziu, numeroase vitamine
printre care A, B1, B2, C, E, Pp.
Compozitia germenului de grau constituie una dintre cele mai bune surse naturale de fier,
magneziu, proteine rare, vitamine B si E. Pe langa vitaminele descrise, mai contine cantitati
insemnate de vitamina C. Este un aliment echilibrant, pe care ar trebui sa-l consumam in
fiecare zi, caci este un regenerator nemedicamentos de forte. Efecte terapeutice</b> Poate fi
indicat cu succes in stari depresive, surmenaje, favorizeaza regularizarea digestiei,
functiilor intestinale. Actioneaza ca tonic nervos, stimuleaza nutritia. Unica lor

contraindicatie este hipertensiunea arteriala.

Proprietatile tonice si vitaminizante sunt crescute in graul germinat, caci germinatia
mareste puterea vitaminica a germenilor. Reumaticii, gutosii, artriticii grav atinsi, care
nu tolereaza painea integrala, nu au nici un inconvenient consumand grau germinat.
<b>Mod de preparare
</b>
Se pun graunte de grau intr-o farfurie si se acopera cu apa pentru a se umfla. Dupa ce sau umflat - vara dupa 24 de ore si iarna dupa 36 de ore - se spala in mai multe ape. In
zilele urmatoare, graul se umezeste usor, avand grija sa nu ramana apa deasupra
grauntelor, pentru a nu mucegai sau putrezi, asa cum se intampla cand inoata in exces
de lichid. <b>Mod de administrare</b> Adultii pot lua 3 linguri pe zi, cate una ca
adjuvant la fiecare masa. Copiii si batranii - 3 lingurite pe zi, cate una la fiecare masa,
dupa varsta (o lingurita pentru 3 ani), sugarii (de la 6 luni - 1 an) - o lingurita mica, in
doua-trei reprize pe zi.
Graul germinat se consuma la inceputul mesei. Inainte de a le inghiti, semintele se
mesteca indelung (de o suta de ori), pana la aparitia unui gust dulceag, produs de
zaharificarea partiala a amidonului.
Pentru persoanele cu dantura deficitara (defectuoasa), se piseaza graul germinat si se
mesteca indelung. Pentru bolnavi, sugari si copii mici, se face un piure in care se
incorporeaza miere. Este prudent ca inainte de a fi pus la incoltit, graul din comert sa fie
spalat foarte bine si in mai multe ape, caci adesea este tratat cu antiseptice si insecticide.
Este de preferat sa fie procurat direct de la taranul producator. <b>2. Drojdia de bere
Drojdia de bere este un alt aliment miraculos, mult mai eficace decat germenii de grau,
datorita combinatiei perfecte de substante nutritive rare, usor asimilabile.
Drojdia de bere contine: 50% proteine, usor digerabile, toti acizii aminati indispensabili vietii
(histidina, lysina, tryptofan, leucina, fenylamina, cystina etc.), o cantitate exceptional de
ridicata de gluten si peptide care au o actiune preponderenta in fenomenele vitale si, in
particular, in reactiile de oxido-reducere, in procesele de dezintoxicare si de rezistenta la
infectii, lecitine sau grasimi fosforate, 14 saruri minerale esentiale, oligoelemente, factori
catalitici din care unii nici nu au fost inca identificati si, in sfarsit, 17 vitamine, printre care
grupul complet si consistent de vitamine B. Mai contine cantitati importante de ergosterol.
Dupa M.G. Sountag, inginer chimist, o suta de grame de drojdie de bere furnizeaza:
- proteine - cat 250 g de carne si glicogen - cat 65 g de paine;
- de10 ori mai multa vitamina B1 (sneurina) decat painea integrala;
- de doua ori mai multa vitamina B2 (riboflovina) decat ficatul;
- de 10-20 de ori mai multa vitamina Pp (niacina) decat carnea;
- de 10 ori mai multa vitamina B6 (pyridoxina) decat carnea;
- de 5-10 ori mai mult acid pantotenic decat cerealele;
- de 20 de ori mai mult acid folic decat taratele de grau. Mod de administrare</b> Se ia la
fiecare masa, amestecata cu legume sau in supa, in doza de una-doua linguri pentru
adulti si batrani si o lingurita pentru copii. Drojdia de bere constituie un aliment
compensator al carentelor si un excelent catalizator pentru substantele hidrocarbonate.
E excelent pentru sportivi, carora le mareste rezistenta la oboseala, favorizand travaliul
muscular si usurand eliminarea de toxine si deseuri metabolice.
Prin continutul sau ridicat in proteine si prin natura acizilor aminati ce-i contine, joaca
un rol de protector pentru ficat.
Pe de alta parte, indicatiile terapeutice ale drojdiei de bere sunt si dietetice, bazandu-se
indeosebi pe bogatia de vitamine B. Pentru aceasta se recomanda in avitaminozele
complexe sau simple ale grupului B, in afectiuni neurologice si neuromusculare, in
manifestarile nervoase ale alcoolismului.

Prin activitatea sa hepato-protectoare este indicata in starile precirotice, in steatoze

hepatice (degenerescenta grasa a ficatului).
Este foarte eficace in starile de denutritie extrema, de slabiciune constitutionala, pentru
bolnavii hraniti cu sonda.
In utilizarea obisnuita, este de preferat drojdia de bere cultivata pe cerealele maltate si
nu drojdia de bere ordinara, obtinuta ca urmare a tratamentului de uscare prin soda
caustica, carbonat de sodiu sau acid clorhidric, caci astfel pierde 70% din vitamine.
Drojdia exercita o actiune inhibitoare asupra unor germeni patogeni ca: stafilococ,
streptococ, colibacil. In consecinta, poate fi indicata in toate afectiunile intestinale acute
sau cronice de origine infectioasa, precum si in prevenirea accidentelor survenite in
urma administrarii de antibiotice, deoarece fiind insensibila la aceste medicamente,
remediaza rapid dezechilibrul florei intestinale. <b>3. Patrunjelul Acest modest
condiment este extraordinar de bogat in elemente pretioase. Contine la suta de grame:
- vitamina C - 100-200 mg (lamaia contine 100 mg);
- provitamina A - 60 mg (morcovul contine 2-14 mg);
- calciu - 240 mg;
- fier - 19,2 mg.
Este un excelent antiseptic al sangelui si al intestinului si previne cancerul (dupa unii
terapeuti). Prin calciul pe care-l contine, este un bun echilibrant si, in consecinta, foarte
indicat in cazurile de rahitism sau tuberculoza. Factor antianemic, prin fierul pe care-l contine.
Bun remediu in afectiunile oculare, prin aportul de provitamina A.
Intarzie imbatranirea. Un profesor foarte batran (dar care se tinea foarte bine), de la Facultatea
de Medicina din Paris, spunea: "Tineretea mea se explica prin faptul ca am mancat hectare de
patrunjel si tone de lamai". Asadar, asezonati cu mult patrunjel toate alimentele si, mai ales,
consumati-l sub forma de suc. 4. Iaurtul Iaurtul este un aliment care contine multi fermenti.
Este usor asimilabil si constituie un adjuvant digestiv, ajutand la digestia celorlalte alimente
ingerate o data cu el. Gratie acidului lactic, asigura existenta unei flore intestinale
nenocive,binefacatoare. Putrefactiile intestinale (care sunt sursa toxinelor ce prejudiciaza
aparatului digestiv si starii generale) sunt datorate bacililor mari, care nu se pot dezvolta in
mediul acid.
Binefacerile iaurtului rezida in faptul ca aduce in organism saruri de calciu si vitamina B in
cantitati ridicate.
Longevitatea si vigoarea populatiei de pastori se datoreaza in mare masura proprietatilor
iaurtului, asa cum se intampla in Bulgaria si Caucaz, unde exista mari consumatori de iaurt,
din timpuri imemorabile.
Se pot accentua calitatile iaurtului prin adaugarea de lapte praf ecremat, care mareste
cantitatea de vitamina B, de calciu si proteine.
Totusi, nu trebuie sa se abuzeze de iaurt, deoarece un exces de acid lactic pe timp indelungat
devine demineralizant. Un pahar de iaurt constituie o doza zilnica suficienta si nu trebuie
prelungita cura mai mult de 15 zile pe luna. 5. Polenul Este alimentul mineral prin excelenta.
Asociat cu putina miere asigura cresterea larvelor de albine intr-un mod extraordinar, in sase
zile greutatea lor crescand de 500 de ori. Experientele arata ca soarecii si sobolanii hraniti
numai cupolen se dezvolta si se inmultesc foarte usor.
Analizele chimice dovedesc ca polenul contine proteine, zaharuri, grasimi, materii minerale,
oligoelemente, toate vitaminele, diastaze, hormoni, factori de crestere, pigmenti etc. Este un
aliment echilibrant si dinamogen. Reda vigoarea si dorinta de viata a persoanelor deprimate.
In cateva zile inlatura oboseala si surmenajul. Gratie factorilor sai de crestere, favorizeaza
dezvoltarea copiilor suferinzi si debili.
Examenele de laborator au demonstrat ca in anemii numarul globulelor rosii creste cu 500.000
pe mm3 de sange dupa absorbtia polenului timp de o luna. Este usor laxativ. Dezintoxica

organismul. Experientele recente arata ca evita imbatranirea prematura.</b><b>Mod de

administrare<b></b> Se consuma diluat in apa, lapte, ceai, cafea - toate caldute. Sa se evite
fierberea care distruge unele vitamine. Ratia zilnica normala este de 1/2-1 lingurita. Daca
produce efecte laxative foarte pronuntate, se reduce doza. In caz de oboseala, slabire, anemie,
crestere dificila, se mareste doza. Daca se ia in mod regulat, viata se prelungeste foarte mult.
Dr. Maria Petrescu