IN VIZINNES OFANTOLA —David C. Ford BARBATUL SI FEMETA in viziunea Sfantului Joan Gura de Aur Traducere din limba englez’ de Luminifa Irina Niculescu Bucuresti, 2004Redactor: Bena Marinesct! Coperta: Mona Welciov s_Tikhon’s Seminary Press Cony cet publicatl fn 1949 de St. Tikhon’s ima edifie ‘Seminary Press- © Editura Sophia, pentru prezen'® editic 4 roméneasca 5-2 it editia David rsiunea. yomaneasca S-a folosit e¢ ic Ee Women and Men in the’ Early Church 1: The Full Ce of St fol Cluysoston SI. Tikhon’s Seminary Pep.0. Box B, South Canaan, Pennsylvania, 1996. Descricrea CIP.a Bibliotecii Nationale @ RomAniei FORD, DAVID C. —— Parbatul si femeia in viziunea Sfantului [oan Gura de Aur / David C. Ford: trad, din Ib. engle7 de Luminite Trina Nicaleseu - Bucuresti: Editura Sophia. 2004 Bibliogr. ISBN 973-7740-42-4 | Nieulesou. Luminifa Irina (trad.) 821.000-97-135.1 Cuyant inainte Aceast carte demonstrea7a “ = demonstreaz o data pen scriitorii crestini din vechime nu eran wee totdeauna ca asa.cum pretind uncle cercetit itramisogini, Bee ofers gansta ciel oe {ului foan Guré de Aur, insistind asupra sever Sian toare la feciorie, cdsatorie, familie, copii, peas refer adulter, castitate, supunere, conducere, ee: ee ‘Au existat telatii de intimitate in gridi xualitatea expusd in mod intrinsec distorsionar i ase frupul flu in sine? Care sunt objecile atonal Se Dy sf obiectiile rationale fat de egalitatea absoluta dintre femei si barbat? Exist o dot nd crestina privitoare la supunerea barbatului fat de fe- meie? Au femeile un rol public? Cum pat aduce ele glorie parbatilor? Care sunt responsabilitatile specifice barbati- Jor? Este trebuinta de femei-preoyi? fn secolul al IV-lea, Sfantul Joan Gurd de Aur, comen- tatorul biblic cu cea mai raspandita sfera de influent in crestinismul antic rsdritean, s-a ocupat detaliat de toate aceste chestiuni intens dezbatute si in zilele noastre —cu sau fara intelepciunea scriitorilor crestini din vechime. Tati agadar aceasti lucrare, intitulata Barbatul si feme- ja in viciunea Sfantului oan Guri de Aur, in cate, pen- tru prima oara in istoria studiilor de specialitate, David C. Ford deschide larg o fereastra de acces inspre aceste ches tiuni. Va indemn staruitor s& priviti pe aceasta fereastra, astfel incat infelepciunea aflata dincolo de ea sé poati cla- tifica actualele dileme legate de casatorie, familie, sexua- litate. fnalj rugaciuni pentru ca accasté carte sa devina un 3redineioasele care Buimnezeu fn relaiie i personal "i ‘i ‘autorului pri- dwn proiectl sr de a Pde Aur A acest oat nt, apo! de-t tunaul Pe ‘ ft afirma ca ae nt analizare, $1 pot afirm aon angajat 1a Univer- sare am fost angi care mai mare satisfactic. Stu: sitatea dil merit © de preoti, de® de toate, de re i, resus . % feminist ngulnscd oa fata Jui Dumnezes suriduiese ile intime din ‘cadrulaccsteias familie sielapie ord, amandoi profesor! la Seminarul apologeti ai miscarii cuplurile care se fata de sn Ce Seantul Tihon, sunt aurorii unui studi pace pavitorJa vietile sfinfilor cisitoriti« Thomas C. Oden Profesor de Teologie, ‘Seminarul Teologic Drew, Madison, New Jersey Prefata Teologia si misiunea femeilor i meilor ae unjsublect,deosebit devimporint i at eee zilele noastre, Angajati in aprofundarea acestui subicet din ce in ce mai mulfi exegeti contemporani se inletesex 7 de Biserica primelor secole dupa Hrsiox, simi poate cA astfel ne vor fii descoperite conceptir folositoxe $i noua, celor de astazi. Di ees i Je astazi. Drept acess, nu putini sunt cei eare au. inceput si cerceteze scrierile teologilor din acea vte~ me, investigind, printe altele, felul in care erou privte femeile in Biserica Primara. . Din nefericire, unii teologi si istorici contemporani i tiheteazl pe toli Sfinhi Pasini ai Bisriit rept miso- gini" — opinie freevent imbraisata de lumea occidental. Un exemplu. graitor in acest sens nil oferi un manual tuniversitar de larg rispindire care se ocup de istoria ci- afiei apusene. Citém:; ,.Neindoielnic, Parinji Bisericit erau toti barbati. isos a pats pea a tind [..], deoarece_mulfi-dintre ei constientizau faptul ca prezenta femeilor le destepta simfurile trupesti Crestinis- mul a devenit astfel o religic masculina, misogin’, 0 reli- a 1 Elizabeth Schassler Fiorenza, spre pil, se referd la .aga numiti Parinti [ai crestinismului primar) al caror inisoginism este foarte bine ‘cunoscut” (fn memoria ei, New York, Crossroad, 1985, p: 106). Unalt exemplu de acest gen ne este oferit in Dictionarul enciclopedic al roligilor: (Washington, D.C., Corpus Christi Publications, 1979) in ‘rticolul imitulat ,-remeile iy cradifia cresting", de MLER. Carton and J. Morgan: ,Datorté faptuluic& Paring Bisericit loci in reais care femeile erau denigrate, adeseori era i ei la fl demisogim (ca 51 majoritatea barbatilor din respectvele zone)” (vol. 3: p-3769) 7gie care respinge tot ce fine de sexualitate”', sing; fata isi propune si demonstreze ci o atare genera categoricd si o atare acuzafie extremista Ntilor Parinfi — aceea de yt fi detestat femeile”” — reprezinta y grava denaturare a invataturilor acestora in ansamblul lor Referindu-se la scrierile Sfintilor Parinfi ui Bisericj unii Comentatori folosese termenul de ,misoginism” pentny, a puncta'o atitudine mai mult sau mai putin denigratoare a ‘acestora fafa de femei, in timp ce majoritatea-reprezentan. telor misearii feministe pretinde ca’acestia pur si simply detestau femeile”, dupa cum aritam mai sus.” Astfel, in- trun articol publicat de Mary Ann Rossi fntr-o renumiti revista de studii feministe, autoarea afirma urmatoarele: wAdepfii hirotonirii femeilor atrag atentia asupra discre- ditGrii si'detestari femeii de-a lungul istoriei Bisericii’”®. in fapt, concepiiile Sfintilor Parinti despre femei varia- 2% considerabil. Am gresi dact ‘am evalua drept uniforme atitudinile sau convingerile lor, nediferentiindw-le in nici un fel. Scrierile fiecaruia dintre ei trebuie studiate Tn an- samblul lor si infelese in Contextul istoric: pritt fn plus, ini cazullin care unii din in anumite privinte © atitudine ne: ul de zane adusi Sfi teologie pro- an afestat ' John P. McKay, Bennett D. Hill, si John Buckler, Istaria socie- 10fii occidentale, edit 1991, vol. Acp-202), : * Misogin, ,cel care urdste femelle”. Aceasta este singura definitie pe care o gisim in Editia abreviata a Dictionarului Oxford al limbit engleze, Oxford, Oxtord University Press, 1987, vol. 1. p.521.. * Mary Ann Rossi, ,Preotia ~ precedente si prejudecati: despre re- descoperirea femeilor-preoti in crestinismul primar’, in. Revista de studii religiodse-feministe, vol.7, mr. 1, martie-mai, 1991, p,73,. a 1V-a, Boston, Houghton Mifflin Company, 8 mult prea departe; au existat, desigur; ici si ‘a Care desconsiderau femeile, dar accste grapthy one, condamnate de Biserica Primara drept eretice In studiul de fafa vom prezenta si analiza conceptiile privitoare la femei ale Sfantului Joan Gura de Aur (347-407 d.ir.), unul din cei mai ilustri parinti ai Biseri- ii, vestit preot $i predicator al Antiohiei, iar ulterior Pac triarh al Constantinopolului. S& fie care luminoasele si pozitivele sale conceptii despre: femei defavorabile aces- tora, dupa cum sustin Elizabeth Clark, Peter Brown i alti cAtiva cercetitori contemporani? Nu cumva sunt ele con- ceptii absolut inaltatoare (in pofida unor sporadice opinii negative de sorginte retorica ale Sfantului Parinte la adre- sa femeilor), dupa cum sustin, in mod constant, scriitorii crestini de traditie ortodoxa si multi alti cercetatori ai al- tor traditii crestine'? Presupundnd ca unii dintre dumnea- yoastra nu ar accepta nici una din yariantele acum pome- nite, sa nu fie totusi aceste conceptii deloc semnificative si relevante pentru noi, cei care, traind cu saisprezece se- cole mai tArziu, ne zbatem sa intelegem ce inseamni a fi pirbat si ce inseamna.a fi femeie, si cum putem convietui $n duhul unei mai profunde injelegeri intreolalta si al res- pectului reciproc? aol huale-ab 5 Pentru a ne lamuri asupra atitudinii Bisericit Primare fafa de femei, este necesar si studiem scricrile Sfantulut Joan Gura de Aur, personalitate-cheie a patristicii ortodo- ee i rand, Eva Cata- "Din pacate, cel putin 0 exegett ortodoxs contemporand, Eva Cat fygiotu Topping, $12 insusit 0 viziune eronatd despre Sfinil PAF Pentru. jusifica asuprtea femeilor in soceist i in Biseisa. PE {au adoptat_o_perspectivacomplel_nesativa asupra ferme Seaisihteolosieindreptstdimpotrve femeilor sea sat expres cain elocina de exceptie a Sfantulu loan Heisostom! (Shine! Siac Ortodoxie, Editura ,Lumin’ si Vial", Minneapolis. 1987, p-43)- 9xe, atft pentru ci el si-a dedicat 0 mare parte a operei sale acestui subject, ct si pentru eda fost si continua si fig unul din cei mai iubifi si respectati Parinti ai traditig; crestine ortodoxe, bucurdindu-se de 0 fuima deosebita i jy Biserica Apuseand, unde este indrigit si prequit de secole intregi. Una din marturiile edificatoare ale iubirii si res. tului care i se nutresc tn sdnul traditiei ortodoxe ne este oferita de Sfantul Dimitrie al Rostovului, din Rusia secolului al XVIE-lea, care, in prestigioasa sa antologie a vietilor sfintilor, i3i incepe expunerea despre viata Sfintul Joan Hrisostom astfel: ,Sfantul Ioan Gurd de Aur, calauzy juminoasa a lumii, invatator universal, stilp si temelie a Bisericii, predicator al pocainjei”'. O alt marturie este ‘aceea a renumitului patrolog Johannes Quasten: ,,Dintre Sfinfii Parinfii greci, nici unul nu ne-a lsat © mostenire literara atat de bogat® precum Sfantul Ioan Guri de Aur [J Nici unul din scriitorii bisericesti rsfriteni nu a atins cote Ia fel de tnalte de dragoste si admiratie din partea posteritafii precum Sfantul loan Gur de Aur’. Mai pre- sus de toate ins, din moment ce numerosi crestini se in- dreapia spre Sfanta Traditie pentru a afla calauzire in via- {a de zi cu zi, se cuvine si cercetam cele spuse $i intre- prinse de Sfantul Ioan Hrisostom, reprezentant de marca al Sfintei Traditii, relativ la tema studiului nostru, cu sco- pul de a evalua importanta opiniilor sale — opinii care ne pot infrumusefa viata. ' Victilecelor Tret lerarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Téologul si Sfantul Joan Curd de Aur, traducere de Isaae E. Lambertsen si Xenia G- Endres, Editura ,Schitul Adormirea Maicii Domnului”, Buena Vip Colarado 1985,p, 96. _ Johannes Quasten, Patrologia, Editura Clasicii Crestini, Westmin- ster, Maryland, 1984 (reeditare 4 edifici din 1959), vol. Ill, p. 429. 10 51 apuseni despre aspecte- a fost ea tratatd in scrienile fantului loan Hrisostom. in re teologia hrisostomica re- ialitate, despre atitudinea sa le sexualitatii umane, asa. cum dinaintea si din timpul viewii S| continuare, yom discuta despi feritoare la casitorie si sexu: faté de femei, in general, despre viziunes Ce care one cai tog si despre felul in care trebuie pusd in Iucrare aceawts rela, {ie in viata cotidiana, in special pe tiram familial, social si bisericesc. Aceste aspecte ale gandirii hrisostomice vor fi studiate din perspectiva unor factori esentiali care ne vor ajuta sa infelegem cA pozifia sa privitoare la femei este mult mai favorabilé decat se presupune in mod obigauit. Tad acesti factori: 1. In ceea ce-i priveste pe cei mai renumifi Parinti ai Bisericii rasaritene, conceptiile referitoare la problematica sexualitafii sunt in mod evident mult mai constructive de- cit cele ale celor mai renumiti Parini ai Bisericit apu- sene; 2. Ansamblul etosului teologico-spiritual al Sfantului Toan Gurd de Aur; 3, Modificarea esentiald a ideilor sale despre cdsatorie, modificare suryenita dupa hirotonirea sa ca preot; 4. Hiperbolizarea retorica, 0 particularitate specificé a discursului hrisostomic; 5, Profunda sa admirafie fata de principalele figuri fe- minine spiritualizate ale Vechiului si Noului Testament; 6. Devotata sa asociere cu femeile spiritualizate din vremea sa si alesul respect pe care-1 purta acestora, inde- osebi Sfintei Olimpiada diaconita si grupulti de monahii aflate sub conducerea ei si afiliate Marit Biserici a Con- stantinopolului. 1Metodologia folositd tn claborarea acestei citi acon. stat, pe de o parte, in studierea fiecareia din lucrarile hri- sostomice traduse in’englezi sau francezi (extele traduse jn aceste doua limbi sunt considerate de specialisti drept scrierile de feferinié ale Sfantului Parinte si constituie doua treimi din corpus-ul operelor complete), iar, pe de alta parte, din-consultarea textelor-cheie in original. Din aceste scrieri, in majoritatea lor omilii exegetice, eseuti sj scrisori, am incercat SA extrag concepfiile tcologice ale Sfantului loan Gura de Aur relativ ta femei $i atitudines lui fapa de acestea, sistematizandu-le intr-un cadru logic si plasindu-le fn contextul ansamblului g€ndirii sale si al specificitatii biografiei sale. Nu am dorit si abat-defel atentia cititorilor de la sursele primare, de origine, pentru aida Sfantului prilejul sa-va-vorbeasca ,,in direct”, daca pot spune astfel, acesta fiind motivul pentru care-‘nu am recurs ‘decit foarte rar la surse secundare. In anumite puncte ale expunerii mele existé trimiteri detaliate la ca teva din afirmatiile lui Elizabeth Clark, si aceasta din trei motive: este vorba despre cercetatoarea feminist® care a seris cel mai mult despre Sfantul [oan Gura de Aur; opi- hile ei pot fi considerate tipice pentru)abordarea feminis- ta textelor hrisostomice de cAtre exegetii contemporani; reliefarea preocuparilor ei faciliteaz’ o clarificare temei- nica a gandirii hrisostomice. b Aim introdus in studiul de fata citate cuprinzatoare din scrierile Sfantului Parinte pentru a oferi cititorilor posibi- litatea de a intra in universul gandirii-sale.In majoritatea cazurilor, am modificat intrueatva traducerile’ citate: in limba englezé, straduindu-ma sa ofer o versiune modemi- zata a textelor traduse din greaca gi latin; ori de cate ori ‘am efectuat o astfel de modificare, am specificat mai intai sursa greacd sdu latina, iar apoi, intre paranteze, traduce- rea care imi aparjine. sit Unele citate includ termeni: grecesti gi latinesti folosii in original, pentru a inlesni o injelegere mai exact’ a in- tentiilor autorilor respectivi. Acesti termeni sunt explicati in notele de subsol, pentru ca si cititorii neavizati s& bene- ficieze de o infelegere mai nuantaté a substratulut textelor respective. Dorese si mulfumese prof, dr. James Pain gi qhornes"C.' Oden, de lar Universititda Tew veces New Jersey, precum si regretatului parinte profesor John Meyendorff, fost decan al Seminarilui Teologic Onodox Sfantul Viadimir din Crestwood, New York (fie-i memo- ria binecuvantata), pentru revizuirea manuscrisulti studi- tli de fafis Sfaturile lor mi-au fost de'um real folos. Adre- sez recunoseltoare multumiri plrintelui Thomas Hopko, profesor de teologie sistematica si decan al’ Seminarulut ‘Teologie ,Sfantul Vladimir”, primul dascal care m-a in- curajat s4 scriu despre concepfile Sfantuli loan Guré de ‘Aur despre femei. De asemenea, mulfumirile mele se in- Greapta care tofi prietenii si rudele care r-au sprint in nod constant de-a lungul elaborarit acestei cary Calde multumiri sofiei mele, Mary, care a intrat in via- ta mea in perioada tn care scriam prima versiune a ma- uscrisulvi cArtii de fayé gi datoritd cireia ma impartigesc ide luminoasa frumusete a viefii de familie ~ aga cum este ea infatisatd de Sfantul Ioan Gur de Aur. Dragostea, vit- {utea si infelepeiunea ei au innobilat aceasté carte, Nu mai putin pe autor. 4 David C. Ford Seminarul Sfantul TihonPrecizari suplimentare Gitatele scripturistice folosite in acest studiu, cu excep. fia celor care apar in scrierile diversilor autori mentionay; de-a lungul expunerii mele, au fost luate din nous vers) une biblica King James, copyright © 1979, 1980, 1982, Thomas Nelson, Inc. Fragmente din Capitolele al I-lea si al VIl-lea au apa. rut in articolul intitulat Criza cdsatoriei si iyelepcinnea Sfiintului Joan Gur de Aur, in publicatia teologica Alive in Christ (Viafa in Hristos), yol. VII, nr. 3 (1991), pp. 43-49, Acest articol a fost retiparit in publicatia Sourozh, nr. 31 (Rebruarie, 1993), pp: 9-23. Fragmente din Capitolul al 1X-lea au aparut in articolul intitulat Interrelasiile dintre clerici si mireni in cadrul Bi- ssericii in viziunea Sfantului loan Gurd de Aur, in publi- catia teologica St. Vladimir’s Theological Quarterly, vol. 36, nr. 4, 1992, pp, 329-353. Abrevieri Scriitori crestini antici Paring Ante Neen ‘orpus Scriptorum Eeclesiasticorum Latin Parinji Bisericesti eae Parinti Niceeni si Post-Niceeni Patrologiae Cursus Completus, seria graeca (ed. LP. Migne) Patrologia Cursus Completus, seria latina (ed. IP. Migne) Sources chrétiennesSchita biografica ‘Sfantul Joan Gurd de Aur s-a niiscut in jurul anutyj 349 GH, in metropola Antiohiei, unul din cele trei orage mari_din Mediterana ristritean’ — celelalte. doua fing Constantinopol si Alexandria. in studiul sau intitulat J, cul sfant: Istoria Sfintilor Paringi ai Bisericii Raisin tene', Robert Payne 2uigraveste Antiohia din acea perion, di in culori din cele mai stralucitoare: wAici Zeul-Soare atinsese pimantul si totul scanteia in lumina lui. Aici erau palate mani, teatre, grajduri pentru cai de curse, picfe unde se cumparau mitasuri din China, blanuni din Rusia si chihlimbar din Tarile Baltice, De la rsarit la apus, orasul era strabatut de un bulevard lung de patru mile, avand coloane de marmu- 4 pavate cu granit rosu si o multime de statui placate cu aur [...]. Mareata Antiohie, brazdata de apele de un verde-pal ale raului Orontes, ocrotité de munti inalti stralucind fn lumina soarelui, bogata mai presus de ori- care alt oras al lumii de atunci, cu excepfia Seleucici de pe Tigru, era locul fn care trona istoria pagan’. Tatal sau, Secundus, un distins ofiter superior — ma- Sister militum —in armata imperiala din Siria, a murit pe Se * Editura St. Vladimir's Seminary Press, Crestwood, New York, 1980. Lucrarea este o excelenta colectie de biografii vibrante ale ce- {or mai mari teologi si corifei ai Bisericii Raséritene (denumiti Pa- ing bisericesi) — Biserica regiunilor srecesti din Imperiul Roman de Rassri Terusalimului, Alexandr Art, in care sunt incluse Patriarhi Aatiohiei si Constantinopotului. Ibidem, p. 195. fine’. prune. Mama sa,{Antuzal(eare inseam- c}), a refuzat categoric si se recasétoreasch, ie tinara $i avea doi copii. Libaniu, renumitul care a fost o vreme profesonil de retoric’ al lui Ioan, © luda, dupa dovazeci de ani de. Vaduvie, astfel: 4Zeilor, ce femei exista printre erestini!™! ‘Tandra vaduva s-a dedicat intru towul erestetii lui Toan si asuronii sale-mai mari. Deoarece familia aparjinied ric Gii aristocrajii, Antuza'a avut posibilitatea de a+ ofed fic ului sau © excélenta educatie clasic’: Se parc ca baiatul petrecut copiléria si adolescenja in liniste si bucurie, ifdind pe o Mosic intinsa si find instruit de profeson par- ticulari"?. Tot mama sa a fost aceea care i-a agezat in sit- fet simanfa unci profunde evlavii crestine. Cand oan avea paisprezece ani, Tulian (,Apostat deyenit imparat, si-a stabilit cartierul general de ra Antiohia, ca baz de operafii militare pentru luptcle impo- triva imperiului persan. Nefiind inca intr totul aficrosit crestinismului Ia acea varsta, tanarul va fi cazut gi el pra- temerilor care Cuprinseseri intregul oray_antiohien, provocate de nesibuinja insolentd i de grosolnile tan rului imparat, care, renegindu-si propria educatie eres ind, se ambitiona sa restaureze fama Romet antice, optind pentru yechea viati religious’ pagan, De aceea, dot ant mai tarziu, in 363, cfind Iulian si-a pierdut viata int-una din bataliile*cu persiiy-crestinii antiohient nu i-au deplans i dinar vaduva, in * sfantul Joan Gur de Aur, Scrisoare eatre o ta a Parinfi Niceeni si Post-Niceeni, editor Philip Schaff (Grand Rios Michigan, Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1983), prima serie. Yol IX,p. 122. 7 Robert Payne, op. cit., p. 196. ATmoarte: joar Libaniu, dascalul lui Toan, a tinut un discurs clogios in memoria imparatul lan La vata de optsprezece ani, Ioan se rizvriteste impy, iva fnvapiturilor sofistice pigine ale dascalului stu, fay ‘cum ne descrie biograful siu, episcopul Paladie al Helenops. lisului, aceasta schimbare de atitudine: u juns Ia varsta me turititi, insetat de cunoasterea cea vie, s-a revoltat impottivg sofistilor, care nu erau decat niste comercianti de cuyinte™? loan a aflat aveasti cunoasiere vie la Hristos Domnul, c&ruis Ea fnchinat intreaga sa viata. Curand, tanarul a inceput si] vViziteze frecvent pe marele Diodor’, unul din numerosii mo- nahi care locuiau in pestenile din munfii cei tnalfi, nu departe de oras; de acum fnainte, Diodor it va fi povatuitor duhovni- ese si invatitor teologic. Cind Libaniu, maestrul retoricit antiohiene, este intrebat, pe patul de moarte, pe cine doreste si lase drept urmag al sdu, rispunsul su este? Ioan ar fi cela, daca nu ni l-ar fi ripit crestiniv”*. —' Oratia 18, in Serierile lui Libaniu: selectie. vol. 1. Loch Classi- eal Library, Cambridge, Massachuse's, Harvard University. Press, 1960, pp. 279-487. Pentru mai multe detalli despre imparatul tulian (incluzind cumplita distrugere a templului lui Apollo in Daphne, la inci mile distant’ de Antiohia, in timpul sederii sale in acest oras), «3 si despre omille hrisostomice de mal tirziu care rlaeas8 acest f Does a ae Amparatul tulian: Pane Polentci. Liverpool, Liverpool! University Press, 1989, edit Seapets See _ Palladius, Dialog despre viaga Sféntului loan, Gurd de dur (5), eae R a Mere ae ‘erestini timpurti, vol. 45, New ork, Newman Press, 1985, p, 35. Palladius a fost un bun prieten al Stiotuly Joa Hrisostom, care |-a sifirotonit preot. vorba despre ¢ lor din Tarsus (310-390), unul Ain el mal de sea exezeti a Sfimtet Seripruri din epoca se. pa aluere i apa li Sozomen, strc aoe crestin din 2 in oj jeeaste EXPN cian OR 9 Moria biericezse, VIL 18 Dupa ce primeste botezul crestin, Ioan, plin de vavna, nutreste nazuinta de a-i urma lui Diodor gi de aimbratisa o via de rugiciune si contemplatie ascetic’ in pesterile muntilor de deasupra orasului, Mama sa ina fl implora sa amanda aldturi de ea, convingandu-| ca aco. parasi inseam- niLa.o lisa viduva pentru a doua oars, fn urmétori: nou ani, pana la moartea mameci sale, survenita in 374, tananul duce 0 vial semi-monastica: in primii trei ani il asista pe arhiepiscopul Meletie, iar apoi este numit cite} bisericese: ‘Dupa mutarea Antuzei la cele vesnice, Arhiepiscopul Meletie i-a ingaduit Ini loan si devingcanahorer si sa pust- niceasca sub ascultarea-unui staret sirian cu numele de Isihie. La inceput, loan a dus 0 vial ascetics moderata alaturi de un grup de monahi, dupa care's-a izolat de aces tia, victuind in conditii de riguroasé asceza, citind fara in- trerupere Sfanta Scriptura, fara sd-si ingaduie odihna mai deloc. Din cauza frigului si a posturilor foarte severe, si- nitatea i s-a subrezit mult: a contractat 0 boali digestiva gi renala care il va chinui tot restul vietii ‘Tanarul monah iubea cu ardoare acest mod de viafé as- cetic’, pe care o sustine cu darzenic in primele sale seri- eri. Totusi, boala agravandv-i-se, in jurul anului 377 este nevoit si se infoarcd in Antiohia®. lata ce ne spune Pa- jadie despre ‘aceastl petioadi a Vietii marelui dascal $1 predicator crestin: ,,Si aceasta a fost © dovada a Iucrarit proniei dumnezeiesti, caci, find el obligat de boala sa re- 1 Sfantul Ioan Hrisostom descrie aceasta induiogatoare seen’ Th serierea sa de inceput, Despre preofie, 15. traducere in limba englezi de Graham Neville, Crestwood, New oN ‘St. Vladimir's; Seminary Press, 1977, pp. 38-40 (PNPN, |. IX.P. 34). wea Sanu Dimes ii Restovulu relateazA diverse mingni atibuite Sfantului oan Gurd) de Aur invacesti-ani: de: via’: monahala (Viele ‘Sfinjilor Trei lerarki, pp. 101-104). 19riunge la aspra-i Viata pustniceascd, a parasit pestera castigul Bisericii”'. Dup’ toate probabilitatile, Toan 4 4, venit curand diacon secund, iar in\381 & fost hirotonit dig, con de ea Stuleriecort Meletie. HS in anul(386, Yoan primeste hirotonia intru sfanta preg. fie = cel care'-a hirotonit find de data aceasta Athiepig. opull Flavian, succesorul lui Meletic. Imediat dupa hire. tonire, arhiepiscopul I-2 insrcinat cu misiunea de a ocupa de activitatea omileticd in marea bisericd antiohig, abiindita in perioada cand Libaniy ‘na, Educatia oratorica dobar i fusese dascal's-a dovedit a-i fi de folos;ta scurta vreme dupa preluarea insarcinarii incredintate, multimi de oa. ni se adunau sa-l auda vorbind. Elocventa sa fi uimea siti incdnta pe toti, dar ceva ce fi uluia cel mai mult era faptul ca tanarul parinte Joan predica fara s se foloscasc3 de insemniri scrise!, 1 Vocatia sa preoteascd urma s& primeascd 0 confirmare dramatic& Ia fnceputul anului urmétor. In ziua de 26 fe. bruarie 387, a fost promulgat in Antiohia un edict impe- rial care proclama equa taxelon promulgare urmati de o reyolta in masa a antiohienilor; Multimea dezlintuita profanat statuile imparatului Teodosie si ale familici sale Dupa trei ore de yacarm devastator, ordinea a fost in sfarsit restabilitd si 0 liniste spectrala a invaluit orasul in, asteptarea ineyitabilei replici_imperiale, locuitorii Mandu-si seama,ca orasul lor merita sa fie aspru pedepsit, chiar dupa ce instigatorii si cei direct Tagine ce fie sul provocat fuseserd judecati si executati, rand pe rand. a ee ae SSRs ey {Pal log despre vioga Sfanuulut foan Gurd de Au (5); p: 35. Cunoscut in istorie sub numele de Teodosie cel Mare, ae con ds traperil Ro i 379 si 383, 51 intregal i dis tape aman le RASA ne ail 3795 38,4 Treg impe- seria Ortodoxa. $0(G95d Hr). A fost eanonizat de Bi- 20 De la fndltimea amvonului, Ioan fi indeamna pe oa- meni cu clocventa sa caracteristic’ si se roage ca Dum- nezeu $i impiratul Teodosie sa se milostiveasca de ¢i. El deplinge starea oragului, dar este fn acelagi timp bucuros c&, in astfel de zile extraordinar de sumbre, crestinii antio- hieni frecventeaza mai des biserica, sporind in viata de rugiciune. El nidajduieste ca efectul acestei perioade de certare din partea {ui Dumnezeu ya fi 0 simtitoare imbo- gitice a viefii duhovnicesti-din cetate, fn urmatoatea sa predic, Ioan mediteaza asupra calatoriei Athiepiscopului Flavian la Constantinopol; pentru a cere indurarea impa- ratulti Teodosie; la. varsta de 80'de: ani, arhiepiscopul avea de infruntat neajunsurile iemii, strabatind 800 de mile dus-intors, animat de ravna implinirii misiunii sale; Sfantul [oan Hrisostom le cere stiruitor tuturor credincio- silor sa se roage pentru reusita acestei misiuni. Apoi, in saptimanile care se succed, el continu sa intretina si sé intensifice flacara credinfei pistoritilor sii, printr-o serie de inca optsprezece predici'. In biografia Sfantului Joan Hrisostom, Sfantul Dimitric al Rostovului face urmatoa- rea precizare: .Poate cA niciodati na fost respectat Postul [Sfintelor Pasti] cu atata strictete gi niciodata n-aul fost cupringi credinciosii de un simt al pocdinjei atat de tens precum in acea perioada de timp’ i Pe la sfarsitul Postului Paresimilor, Arhiepiscopul Fla yian tevine in Antiohia, aducind vesti imbucurstoare: mania tmpdratului fuscse imbldinzitd, iar oragul scutit de consecinfele nefaste ale unei declanyari razbunatoare, tot acest ristimp de criza, parintele Ioan ist eastigase dra- ar {peers predic sun name OMT Tatu went tn timba e8- aglezA este cuprins in PNPN 1, IX, pp. 317-489. 2 Vieyile Sfintilor Trei lerarht, p. 109- atgostea credinciosilor pentru tacia si infelepciunea sa pentru felul in care-i incurajase. A si De Dumnezew daruitul gritor a rimas in’ Antiohj pani in anul 398, cuvantind de cateva ori tn fiecare sap. timana, iar uncori chiar in fiecare zi, spre pild& fn timpuy Sfantului $i Marelui Post. De-a lungul activitdqii sale predicator, el a impartasit credinciosilor numerouse cy. vinte de invajaturd asupra unui numér substantial de cai scripturstice, pe care’le-a analizat si comentat verset eu verset. Aceste predici/omilii au fost notate de itahigrafi iar apoi organizate in comentarii considerate a fi cele ma, valoroase talcuiri scripturistice din istoria Bisericii Ras ritene!, Tati cum sintetizeaza Episcopul Paladie aceasta perioadi a vietii Sfantului Joan Gura de Aur: " Aceste comentarii includ Evangheliile dup Matei si loan, inte- grala epistolelor pauline, Psalmii si fragmente din cartile vetero-tes- tamentare. Dup& toate probabiltstile, Sfantul loan Gurd de Aur a fost can eal fin care @ imbinat propovaduirea cu scrierea_ [H.W.G. Liebeschuetz observ cf, spre deosebire de retoriea filoso- fies greco-romant a acelor vremuri, in Omiliile Sfantului loan Hrisostom ,eeea ce era cu totul nou erau ritmicitatea pred unea cu care preceplele morale erau expuse drept porunc ists universal cupindri lor" Barbar’ st eprscopi: arma, Biserca sald in epoca lu Arcades a Sfantull loan Hrsasion, _ Oxford, Clarendon Press, 1990, p. 172), Sfintul Dimitrie al Rostovu- aaa nA viciunee Sfantuluj Proclu, ucenicul Sfantului loan Gur de Aur in pero inchinovierii sale si ulterior arhiepiscop.al_ | Seu esate ‘a intamplat ca Proclu sa priveasca | ° @ ugii chifiei Sfantului loan; in timp ce acesta seria see cuits Ja-epistolele, pauline, Proclu I-a vazut pe | cose a insusi aplecat asupra lui, soptindu-i la ureche; Proclu | indus la pe nase pe Apostoal F A eo ’avel dupa chipul din icoana pe care le Aur ovavea pe perete. Cand i-a relatat Sfantului viziunea sa, acesta i-a rspuns ct nu se: Incapere (Viefile Sfintlor Tre lerarhi, mp 2013). cnt 2 ., Apoi a petrecut doisprezece ani in Antiohia, revir- sand glorie asupra preotiei locului prin strictetea si dis- ciplina stilului sau de viata. Pe unii (eredinciosi] i-a pus la punct prin cumpatarea sa, pe alfii -2 luminat cu jnvataturile sale, iar altora le-a ostoit setea dandu-le si bea din fantana Duhului. Dupa adormirea intra Dom- nul a binecuvantatului Nectarie, totul a fost navigare lind cu Hristos la cirma corabiei.”! jn anu} 397, cand Patriarhul Nectarie al Constantino- polului a. trecut la cele vesnice, Joan, predicator vestit al ‘Antiohici, a fost invitat de proaspatul imparat Arcadie sii ‘ucmeze fn scaunul patriarhal. La urma urmei, se gandea ‘Arcadic, nu trebuia, oare impodobita Biserica Hagia So- phia (Sfanta Infelepeiune) — cea mai mare biserica a capl- talei imperiale — cu prezenta celui mai mare. predicator al imperiului? Asadar, Toan este luat la Constantinopel de garda imperiald, dupa ce fusese ,ademenit” cu subtilitate sa paraseasci Antiohia, stiind bine Arcadie c& aprinsit Par triofi antiohieni nu I-ar fi lsat nictodata sa plece de buns yoie din mijlocul lor. : Tnijial, a fost primit cu multé bucurie in capitala impe- rials, impardteasa Eudoxia insasi a participat lao prost= Sune bisericeasca (unde tofi credinciosii au mers desculft, tn frunte cu imparateasa), iar apot sa jntretinut cu. proas- pitul patriarh in ample discutit legate de subiecte duhoy- nicesti; numai ca, 0 data ce Joan incepe sa insiste, i pre- dicile sale, asupra pericolului excesului de lux si al boga- 1 Paladiu, op. cif, 5:-p- 26. Sfantal Dimitrie al Rostovului con- semneazd gel chteva minuni stribuite Sfantului Toan Gura de Sut ste lungul acestor ani de-preotie in Amiohia (Wiefle-Sfinilor Trt Ierarhi, pp. 110-112). 23fiei etalate cu ostentatic, Fudoxia ajunge s& se consia, personal vizata silezati. Noul patrarh tra in conditii de maxima austeritate; ménca singur si refulza Sa ofere Clase; aristocratice ospitalitatea la care se asteptau reprezentani acesteia, ospitalitatea abundent-risipitoare cu care-j obj, : nuisé antecesorul sit si/pe care 0 considerau un etibor. ‘tament fires din partea patriahului Capitale? imperiale, Imediat dupa inscdunare, Patviarhul Toan incepe sq aplice masuri reformatoare: se ridica impotriva practicij “sineisaktismului" ii Sanctioneaz pe preotii trindavi saul zgarcii, aloc o'suma mai-mare din fondurile ae cesti activitatilor de caritaté; modifica normele de vietuire a femeilor vaduve, nU inainte' de a se asigura ca acestea sunt cu adevarat Vaduve*, ele urmand sa Vietuiasca in so- brietate'si Sa nu frecventeze baile publice; pe Vaduvele ti- Here care considera cA nu-si pot fidura vaduvia, le i Curajeaza sa se recasatoreasca. - Dinamicul pairiath conduce privegheri de noapte, ru- giciuni gi procesiuni, pentru a'le contracara pe cele ‘ale arienilor, care mai traiau inca in capitala. Acest lucru i deranjeaza pe uni dintre preofi, mai ales pe ¢ei care nu fuseserd obisnuifi cli indatorin’ profesionale suplimenta- Te. Femeilor insa li se recomanda sa se roage acasi si si nu participe Ia asifel de dctivitati duhovnicesti, pe de 0 Parie penirii a respecta buna cuviinta, pe de alta parte, 7 oF peu Afzas® eo practic in virtea caren lug i calugritele Topi Impreund in acest cle a fost condamnatt. de Primul Si- Pee meni dels Nea (325), Capon 3. Ta limba latin, femele vette soe Subintrodictae. Arienii’sustineau. ci Hristos nu in. Du beta este pe deplin Dumnezeu; onceptie a fost condamnata de Primul Sinod Eeumenie, 24 pent a le fi asigurata protectia! Ne informea: pul Paladie: _,Urmare 4 tuturor acestor reforme, Biserica ‘inflorea si se infrumuseta pe zi ce trecea. Jntregul oras strilucea de eylavie; toti [credinciosii] erau luminosi si plini de prospetime in urma cantar Psalmilor §1 a vietti sobre pe care 0 duceau, Numai ca diavolul, dusmanul bine- Jui, nu putea suporta indepartarea acelora pe care el ii jnrobise oarecand, a acelora care-i erau rapifi de cu- vyantul Domnului, cuyant impartasit lor prin invatatun- Je lui Joan. Acum toji acesti fosti pasionaji ai curselor de cai si ai sililor de spectacole parasisera curpile dia- yolului si se grdbeau cu dragoste. spre pagunea duhov- niceasca.a Pastorului care-si iubesie ile Sale, si le cheami la El.” fn anal 402; Patriarhul Toan este invitat si participe la hirotoniréa noului episcop al Efesului. O data ajuns acolo, €l convoaca un sinod format din’'70 de episcopi, in locul celui vizat, este ales’ in scaunul episcopal un diacon din Constantinopol: apoi, Joan demite intre 6 (cel pufin) si 16 (cel muilt) episcopi din cei 70, deoarece acestia fuseserd condaminati pentru luare de mitd (acceptasera saprimeas 8 bani in schimbul hirotonirit urior preot!), atrigandu-si astfel furia acestora si.a sustinatorilor lor: zi Bpisco- inet Sink oe ee * Paladie, op. cit.. 5-p-40- 2 Tn aceast’ perioada nu era clar daca ‘Ashiepiscopul Constanti: ropolulu; avea sau nu jurisdictie administrative asupra EFeSoIs> Cel soe Patrulea Sinod. Ecumenicy care, s-a,desfasurat- in Calcedon:1r sear del, a previzat urmatoarele: Constantinopolul exereit® conto) strativ.asupra.,diecezelor pontice; asiatice [din parteaide vest Mici] si tracice” (PNPN 2, XIV, p:287), 25_Teofil, Arhiepiscopul Alexandre, care Iuase ie nieareatioiiioan cinordinul tmparatului; daria va propriei sale voine, si care tl ura pe Ioan — ‘Alara find pradi unor puternice resentimente de gelozic’ gdbesh Constantinopolului! — afl& acum prilej de aco tet ca impotriva acestula, legindu-se de chestiunea celor ma: tru fra inal”. Ere vorba de patru edlugiri din eee egiptean, pe care Teofl fi alungase din Bgipt, acuzandu de srezie origenisia’ cAnd cei patru ajunseserd tn Con. stantinopol; Patriarhul Toan le oferise gizduire inteuna din bisericile eonstantinopolitane, manifestand ined prac Geefalce nue MiBAANl! Referire la Matei 14, 6-8. 29potriva acestuis. Ca urmare,ila inceputul anului 404, ; paratul Arcadie dispune caterisirea patriarhului. De qi aceasta ins Sfintul Ioan Guriide Aur-nuse mai supyne afirmand c& vor trebui sal izgoneascd cu forja din Cae dala, unde-si mutase resedinfa. In nogptea Sfintei invite 2 acelviagi an, trupele:imperiale intra in Catedrala, in pristie credinciosii si devasteaza biserica, intrerupand cy violenti slujbele Botezului, slujbe care erau in plina dey, fasurare. Patriarhul, mai ramane in resedinfa sa, Catedrala, timp de doud luni, dar, in ‘cele din urma, se pred garzi, imperiale, dupa un sfasietor ramas bun pe care si-l ia de la prietenii sai cei mai apropiati. In timpul confuziei gene. rale iscate — fnsofitorii lui asteptandu-se ca el sd iasa pe usa din partea de vest, iar el iesind pe cea din partea de est = se declanseaz un incendiu care distruge atat catedrala, ct si cladirea Senatului, aflatd vizavi de.ea'. Acuzati de provocarea incendiului sunt sustinatorii patriarhului, acu- zajie care se va adauga la persecufiile ulterioare suferite de acestia. sock naintea exilului sau, Pattiarhul loan Zi implorase in ne- numirate rinduri pe sustinatoriiy sai s&-nu provoace o a mittie al Rostovultn’ istoriseste urmatoarele: .Dupa cailarea Sfntului Toan Gura de Aur, in Catedrala Constantinopolula 4 fuenit un incendiv,ceea cea reprezentat 0 exprasio lard a minici neatinge. Acest fant a dovedictuturor cB incendiul ap cinpla tampa cca ese in uae ll Dame 'pricina acestei mini era exil lui Loan Hei Asse intr Tei terarh ps 1h). Tom Hesston 30. schisma in sGnul Bisericit din cauza I Ain wea lui, indiferent far fi intamplat. Cu toate cestea, uni diate ot ac hen utut accepta pe cel care i-a luat multi au fost crunt torturati, uneori pani si-au dat sut eee intors', petrecindu-si cea mai mare pane a ultimilor ‘rei tani ai vietii in Cucusus, un sat obscur din Armenia; aici 2 fost vizitat denumerosi pastonti ai sii'din Antiohia si a scris'o mulfime de serisori. Dintre acestea, scrisorile adre- sate Olimpiadei sunt deosebit de'induiosatoare, demon- strind grija pe care i-o purta; 0 indemna stanuitor finpotriva tui dovinian, L34, PL 23.257B (PNPN 2, VI. pp: 3372). > Contumeliam, ofensa, afront, ultragiu (Cassell, p. 135). 45ristice fecioriei, cel pufin sa incerce si imite neinting. fea duhului proprie infrandrii fin continuare, Ieronim sustine c® pangarirea (sonzye JeetmintltcAsitorici mu poate fi stearsd nici de mag Av. Conceptiile sale despre 0 @ doua casatorie mu stn, Apnimie mai tolerante decit cele ale lui Tertutian; ceca ce cram el este c&, »potrivit Apostolului, cea de-a dow og. Giorie le corespunde doar femeilor desfranate (malisy* S intreaba Este oare loc pentnt o a doua cisitoric [iy ‘ata unui erestin]? Nu! Nici nu. se pune problema! Ase. enea buruieni nu pot reste ntt-un Amant roditor,«; numai printre spini $i maracini, in vizuinile acelor yup; ‘cu care Domnul il aseamana pe Irod cel nelegiuit”®. "SE ne amintim, totusi, ca in majoritatea lor, scrisorile Fericitului leronim se adresau monahilor pentru a-i incu. raja si se afieroseascd celibatului, sau vaduvclor, pentny a |e indemina sa nu se recdsatoreasca. In lucrarea sa fmpo. triva lui Iovinian®, el sustine cu mult ze! superioritatea fntru vrednicie a fecioriei fata de casatorie, deoarece calu- ginal Jovinian avea convingeri pelagiene’, condamnate de "Inyporriva tui lovinian, 17, PL 23.220D-221A (PNPN 2, VI, p. 351). Cupluile care teiese ca frate si sora” sau care se despart pen- {rua vie(ui in mandstiri sunt Iaudate atat de Biserica Apuseana, cit si de cea Rasiriteands; 0 serie de sfinfi ai Bisericii Primare au ales una dingceste cal joules, jeBlosic, josnicie (Cassell, p. 532). ‘Unpotriva ut tovinian, 1.26, PL. 23.247 (PNPN 2, VI. p. 366), {Whid., 149, PL 23.2828 (PNPN 2, V1. p. 386). « Sorisoarea CXXIN, 9, PNPN 2, V1. p. 233 (CSEL 56, p82) ‘Unpotriva tui Tovinian, PNPN 2, VI, pp. 346-416. Pelapienii era 0 scetS de etetici care exagerau impoitanta bundté- atari marie ‘dupi caderea in pacat’ a. protoparinjilor nostr; partinatori radical ai acestui grup aveau convingerea ca omul se poute ‘mantut singur §i poate deveni desavargit Fara'sf-aib& nevoie de ajutoru! 46 inoadele bisericesti din Roma cand Sfantul Ambrozic era epi tele, Iovinian afirmase despre ca 1 Milano Gn anal 393 iscop al locului); printre a. Storie c& este-0 vocalic {a fel'de neintinaté si nobil& ca si feciorial. re tu episcop, Fericitul leronim nua predicar, is — pistoritcomiinitali formate din redinciogs cist mck fum Sfantul Ambrovie sau Fericitul Augustin, Fericitul Augustin’ (354-430), renumitul Episcop de Hippo, din partea nord-vesticd a Afticii, Impirtasegie von. ceptille lui Tenulian privind pacaiul originar transmis prin actul sexual {matrimonial} »Drept aceea, vrdjmasul sustine ci noii-nascyi poartd stigmatul vinovafiei [pacatului strimosesc] nu —— farului divin, prin propriile sale eforuri de face binele. Exe si rnotivul pentru care in detaliatul gi remarcabilul sow stds inctula, Trupul si socictatea, New York, Columbia University Press, 1988, Peter Brown afirmf concis: in scieile sale din anul 415 tmpotiva pes Jasienilor, leronim a ficut tot ce a putut pentru a narui orice nadejde a multi de a atingc perfectiunea pe pamant. Fapicle care jin de viata ma cuplurilor pledau Tmpotriva une atari perfectiuni (p. 386). "In serierile sale, [eronim a mai combatut doi aparator latin ai casitoriei, pe Helvidiu si Vigilantiu, care sustineau ea aceasta repre- zinta un stadiu mai elevat decét celibatul (PNPN 2, Vi, pp. 334-346 sid 7-423). 2 (Augustin este unanim considerat drept cel mai de seam& parinte ‘al Bisericii Apusene inainte de Toma d’Aquino. Spre pild, in artico- Jul su despre Augustin din Enciclopedia Britanied, John Burnaby il numeste ,personalitatea dominanta a Bisericii Apusene a epocii sale” [sk in general recunoscut drept cel mai mare ganditor al antichitati crestine” (Nota Encicopedie Britanicd, Chicago, Encyclopedia Bri- tannica Ine., 1986, vol. 14, p. 386). in Ortodoxia Rastriteena, Augus- tin este cinstit ca sfant, ilustru episcop si parinte bisericese. Cu toate acestea, in lumina invataturilor Parintilor Bisericii de Rasérit, uncle din ideile sale doctrinare, cu osebire cele legate de harul divin 5 ibe rufarbitu al omului, sunt considerate intru totul eronate. a7ja urma binelui re2ultat din c&sitoric, ci ca 0 consecin, gs réulai provocat de pofta trupeasca (ex malo con, © Enpiscenriae), care, desi tine de-cele. ale c&sitorie, poste usina sau jena [pe sofi] (erubescunt).”! Poale cf aceasti vizitine Se datorea7a in parte faptuly cx Augustin, ca si Tertulian, Ambrozie sau Teronim, ery Gavins c& ni exist relafii matrimoniale fard pot try. peasca (concupiscentia)-- “Augustin isi detaliaza acest punct de vedere intro ly. ‘rare imitulata Despre easdtorie si pofta trupease’, pe ee 1 Despre easarorie xi pofia mupeased, 1.27, CSEL 42. p239 1, V,p-274). Veri silL.-9, PNPN 1, V. pp. 285-286, 51121, (er 22, po 253-254 (PNPN |, V, p. 272), in legStur8 eu toi copii: inure cel coe nasi dn por (concupiscentia trupesse8 exe Gu adevarat(utigue) s8scut din lume, nui din Dumnezew; se naste din ‘Domneoni unc! cand se naste din nou din 2p si din Duhul [pra Botez}. VinovStia (reanum) acestei concupiscente este absolvitd in Sine, chiar dac8 se contracteaz8 (troh) din nastere |). Cel cae se ‘paste nu este picStos cu lucrul [in fapi3), cAci este now prin nasterea ‘sa, dar vinovatia (reatu) fi este veche [ancestrala)”. "2 Initial, concupiscentia insemna orice dorint® aprins® sau-dor ‘esbinte", jar in lating tSrzie, concupiscent&. [dorinfa. sexuala” (Charlton T. Lewis si Charles Short, Noul dictionar latin, New York, “American Book Company, 1907, pi 404. In scrierile lui Tertulian 5 ‘poi in cele’ ale Parintilor Apuseni, cuvantul a dobandit conotatia de deci .pacat”. J.C. O'Neill face urmAtoarea remar- ‘concupiscenta este opusul iubirii, dorinfa [trupeas- | bucuria fafa de oameni si lucruri, deoarece acestia nu cu D astfel de dorinfa nu este decit prin definitie, in cor cenja”, in Un nou dicjianar de seologie crestind, Alan Ri- chardson si John Bowde, editori; Londra: SCM Press, 1983, p. 116). 48 qqresaseris-o tn petioada 418-420; drepe replica replied Ia Gite pelagione prvtoare la acestsubiet In aceasa oes Ue, dedicats. in-exclusivitete binefacerlor cisatenei ol el firma urmatoarele: Cand vorbim despre 23 aie unires wupeascl, care ese lepuid Une) Pemnna de cinstire, nU Se poate totus sivargi in afara fect. jui poftei trupesti (ibidinis)". Aceast& dorinta: trupeasca fu vine de la sine, ci ea trebuie treziti printr-n anumit tual al seductiet (inlecebroso), care ii poate nugina a jena (pudendum) pe soft”. Desi Fericitul Augustin enume- a rei dintre binefacerile casstoriei — .pruncii,fidelitatea, sfintenia legamantulur matrimonial", el pune un accent 1 fn Retractarile sale (11.53), Augustin afirm& c& aceste locrai au fost serie cind 2 aflat cd _pelagienii au adus diverse wasi acuze im- Posiva noast — spre pildd,c3 nol condamsam casttria tn temeul Eten pSeatulotoriginar” (PNPN I, V, 258) : ‘casdtorie $i pofia trupeasca 127, CSEL 42, pp.239-240 (PEN LV, p.275), Veo si 1L37; »Nici ma fi srat yreun caz de fegiturd sexual lipsith de dezordine (conjusione)” (CSEL 42, p. 291 DREN 1, V. p. 298); de asemenea, 119, CSEL 42. p.232, PNPN Vp. 271 —,Pofta trupeascA nt trebuie St fie considera dreptun Suibut al cisitoriei; ea trebuie sf fie tolerat® doar {ron imputanda Sed toleranda) in cAsStorie, Nu este un bine care decurge din esenis ‘dsstorie,'¢i tin rau mation’) care este un accident’al pBcatului origi- ~ Aceasia afimmatie se-intemeiaza pe convingerea nestrimuiait a fui Augustin c& nu este posibil ca vreo fpturS umand sk se angajeze in relafii sexuale, plstrind totodat8. un control rational si volitiv de- pln asupra trupului stu, Aste, referindu-se la organcle sexuale mas- Euline, spune: ,Chiar dac& acestea sunt temperate sau infraate, a le Schimba functile si a le controfa (mors) nu st& fn puterea nici unui ibirbat” (Despre cBstrorie si pofta trupeased, W.18, CSEL 42, p. 271, PNPN 1, V, p. 290; vezi si Ibideni, 1.26, 53, 55.59, PNPN 1, V. pp. 298, 305-306, 308 si Cerared luk Dismnezen,, XIV.16-17, PNPN 1 Th, p-275-276). = am sic {Despre easitorie si pofta trupeascd, 1:19) PNPN.ts VP. 271, CSEL 42, p. 231. a 49deosebit po nasterea de prunci: Astfel, unirea trupeasey Gine barbat si femeie in scopul zémisliit de:prunci eg, ivfacerea fireascl.-a cAsatoriei”. Cu toate acestea, deg amislireade prunci este considerata benefica, modalitg ten prin care €2°s¢ Sivarseste poartd in’ mod imevitabiy amprenta intinarii provocate de pofta trupeasca (libido) « deci amprenta pcatului [originar). Tata ce afirma Fericity, ‘Augustin fn aceasta privintd: ie: Alltel, de ce se ferese §1 Se ascund parinfii de oo. pili lor atunci cnd au relatii conjugale intime (conji. ‘gatorun)), dacd nu din cauza faptulUi c& nu se pot an. fgaja in asemenea relafii menite proctearit (comix. fione), fard a se Tusina de pofta trupeascd (pudenda libidine)?”* Fericitul Augustin nu considera dorinta sexuala un pa. cat daci ea are drept scop unic zamislirea de prunci ~ ‘gceasta aplicindu-se in mod evident doar crestinilor “Pofia trupeasea (canis concupiscentia), care nu mai este socotit® (deputetur) un pacat (peccatum) in cazul crestini- ‘Jor imbunatatifi, nu se produce niciodata dupa fire decit ca urmare a pacatului (peccato)"*: © ,Ceva este atunci cand sotii intretin relatii trupesti in scopiilzamislri: de prunei, caz fn care nu se poate vorbi "Thid. I'S, PNPN 1.V, p. 265, CSEL 42, p. 215. Py ue Die eters pia opens UL14, CSE, 42, 9 26 a PNPN 1, V,p.288; aceeasi idee apare si in U.54, PNPN 1, V,p. 05,5 in Cetatea lui Dummezeu, XIV-18-19, PNPN 1, II, pp. 276-277, Se pare # Augustin tece eu vederea faptul c& nevoia de izolare in rlatile ma: trimonial intime izvordste din pudoare mat degraba decét din jen, sinae © Despre edsttorie $i pofta a on afta trupeasca, 1.27, CSEL 42, p: 240, 50 despre pacat sau. vinovatie- (expan); si altceva es fei doi SA doreasca satisfacerea placerilor trupese tae vunbendo), ca2:in care este:vorba de-comiterea unten cat scuzabil sau motivabil (venialemeulpam).” ced Prin urmate, chiar atunci cand! pruneii stint 2&misliti i duhul eredinjei etestinie sub acobettiatail Stns Ties Gastoric, find astlel candidat la cetttenia cereasca ae sa upeascd (Care, a Augustin, este echivalenta cu senzu- alitatea $i CU plcatul) este atat de puternicd!in momentul conceperii, meat patrunde tn fiin{a prmcului—fapt care i etluieste’ pe acesta cu stigmatul pacatului, de care’ nu P poate curafi decdt prin Sfantul Boter*. Ne putem lesne oO 1 jpfden, 1.17, CSEL, 42,p. 229 (PNPN 1, V. p-270); yenia = gti, flesite, favoare” (Cassell p. 610); e2 stare, un peat seura Fi este un pacat care poate fi iertat. thider, 11.56 $1 60, PNPN 1, V, pp: 306 si 308; veri si -Dook srisori sorise de Augustin lui Valentin si cAlusarilor din. Adrumen- San Cexpediate impreun cu. versiunea originalé a lucraii Despre har giliberu! arbitra), Scrisoareaa tla; PNPN 1, V, p-439 (Prune, fare nun incd nici o lucrare propre, fic ea bund sau rea, vor fi osin- dig aumei din cauza pacatuluioriginar, dack Mantitora nu i dez teagh prin harul Lui in baia regenerari”). Aceast opinie, moderatt fnuco oarecare masurk de conceptul de limbo al lui d’Aquind, a fost adoptatt de Biserica Apusean’. In Biserica Rasdriteand nu a fost ni- ciodatt prevalent, considerandu-se c& pruncit morti nebotezati sunt nod automat primifi in rai, deoarece nu au pacate personale pentru ‘care trebuie si dea seam. In: Biserica: Rasiriteand, Botezul mu are prineipala menire de spala pacatele, asa cum se evidentiazA in Bise- fica Apuseanty ci aceea'de'-|invia in Hristos'pe cel care se botea28 si de a umple de Duhul Sfints Acesta este motivul pentry care st boteaza pruncit tt Biserica RasBriteand, nu pentra-a li se ierta\ptca- tele personale sau ,originare”. in Biserica RasAritean8, pacatul origi: 51x plecind de laaceasta viziune sumbr’ asupra ao Ba notte cx co vehi al pot pave ea ile, in general, sau sexualitatea si cAsatoria, in specia)! in scrterea sa, Despre binefacerile casatoriei, claboras jn anul 401, cu aproximativ saptesprezece ani inaintes |y. crini Despre casdtorie si pofta trupeasca ~ deci, insite eq polemicile sale antipelagiene® sil fi determinat si adopre g Triudine atat de vadit extremistd privind pervertires post. apsaciand (de dupa cidere] a omului — Fericitul Augustin jx expune concepfille despre csitorie tntr-o maniera mut tai permisiva. Studiul su intitulat Despre foloasele cag. rne confrunti cui modul in care infelegea Augustin casitoria, si anume, ca pe o reflectare a unititii conditie} mane: ,,Caci primul si cel mai trainic legamént al societs. fii umane este cuplul barbat-femeie”, care fiind un singur trup, merg impreund pe acelasi drum si privesc impreuna in acecasi directie™. De asemenea, el mentioneaza in trecere — rar nv este considerat drept vinovatia adamica.transmisa tuturor os. ‘meailor, ¢i 0 inclinafie puternica spre pacat si condijia de muritor pe care a atras-o dupa sine cAderea adamica. "in wimitoarea sa lucrare intitulat& Crestinism si eros (Londra, SPCK, 1976), Philip Sherrard descrie detaliat aceste aspecte ale gin- dirii augustiniene $i influenfa lor asupra crestinismului apusean pang fn evolul al XX-Jea (pp. 8-37). Vezi si Peter Brown, Trupul sock tata; pp. 387-427. 3 Ceea ce este ironic este faptul c& ereticii pelagi au incereat si apere, desi intr-un mod dezechilibrat, casttatea fundamental’ a rela: filor matrimoniale, considerand cA dorin(a trupeasca este ,0 pomnire fireases (naturali-adperinu)” (Despre cdsitorie si pofia irupeased, IL17, CSEL 42, p. 269 [PNPN 1, V, p. 289]); vezi si 11.18, 23, 26, $i 34, PNPN 1, V, pp-289-293, 296-297. * Despre fol 399), loasele casatoriei. 1, CSEL 41, p. 187 (PNPN 1, II, 52 jn termeni apropiati celor folosifi tn tratatul sau antipe- fagian de mai tarziu, Augustin declar urmatoarcle: insofirea trupeasca a sotilor in scopul 2Amislirii de ci nu atrage asupra sa stigmatul pacatului sau al vinovatiei (culpam), iar satisfacerea poftei trupesti (concupiscentiae), cate se petrece in cadrul cAsttoriet si al indatoririlor conjugale, constituie un pacat scuza- bil sau motivabil (venialem culpam) (...]. A-si indepli- ni indatoririle conjugale nu este un act culpabil, dar a pairs Sie ate * [bid.,cap. 3 (PNPN 1, Ill, p. 400). cap. 1, CSEL Al, p. 187 (PNPN 1.111, p. 399). cap. 5, CSEL 41, p. 194 (PNPN 1, III, p. 401); vezi si cap. LL,PNPN J, Il, p. 404. 4 Vitiosa, eronat, deficient, stricat, ru, sau corupt moral, degradat (Cassell, p: 623). 5 Despre foloasele cés@oriet,3, SEL 41, p. 191 (PNPN L,I, p. 400). 53Pupi cam se poste constata, Augustin stare Siului care intineaza relajiile intime de cupty, ae acestea nu au drept finalitate zimislirea de prunci ‘ee firea trupeasca m ‘scopul procrearii nu constituie tn pay Frdpanrfis), ci exte un dat fzesc al cBsatore, at te in afara acestuicadru iese din tpacele rai fn sfera poftei trupestt (libidiniy”*. Tn tratatul sau ate Despre foloasele vaduviei, semis in antl 413, ef revine asupra acestor convingeri, potrivit carora numai binefacg. aa Msssorei pot aterva excescle poftelortrupesti man, Pijae de partenent de Cuplu tw afard avesteia, cisit, ferindici astfel de raul Gel mare (al pcatului): * Vedeti, pudoares (pudicitam) si fidelitatea conju. gala sum darur ale lui Durmezeu, astfel eatin cazu) jn care pofta trupedscd (concupiscentia) ar depasi limi. {ele zamislirii de prunci, raul (mal) s& fie scuzabi} sau motivabil (ventalé), intrucat relatiile dintre:banbat Tot ce * iid, cap. 6. CSEL 41, p. 195 (PNPN 1, 1, i , cap. 6 CSEL 41, p- TL, p- 402). In legsturs uscest sri pe care membrii unui cuplu matrimonial le ied 2 unul eeluilalt { Corinteni 7, 3-5), vezi Despre foloasele cistto- Fiel6, CSEL 41, pp. 194-195 (PNPN 1, 111) p. 401), fm care autorul afi urmitoarcle: ,Pe deasupra, chiar in cazul in care avem dea face cu pomiri sau detorii trupesti mai necontrojate, Apostolul nae nee Hh le ingiduie considerandu-le scuzabile (ve- sian ca [stil] je nui numa} atunci cand Sse srt deste amie de prune; del ra pray) ‘ndeamna eae beets cea i apn oa de preacurvie™ i= siramb;deformat, distorsionat sau i EE ot a en incorect moral, pervets ibid Wid, cap. 11, CSEL, 41, p. 203 (PNPN, Ill, p: 404): 54 fn ufara scopului procresnij 7 i Mnscamng, si femeie se desfasoara sub obliduires acestei Taine, care este casatoria.”" mtd fn ceea ce priveste cea de- doua casitorie, August c ea d ie, Aus gemonstreazal mai mult teaduings dectt Tania @ eeonims. In Omilia ta 1 Corinteni 7, 39-4 = MApostOlul] arati deslusit cf femcia Leaineoav en er intru Domnul sa se marte din nou dup moartea bir Patulul ei. far in Gontinuare, adresindu-se vaduvetor care pi ales celibatul dupa decesul sojilor, spune: in primul rand, trebuie sa stiti ca desi afi ales bine hotarind s& ramdnefi aga [nec&satorite], tolusi nici o a __ T pespre foloasele vidi, 5, CSEL. 41, pp. 308-309 (PNPS ee ee {ul Stu intitlat ,Politca Paradisus exegezA augustinand si exeeat tiigostoricd 1a" Facerea 1-3” (Revista de studi teolagice a Univer- dhapit Harvard, Yol. 78, nt: 1-2, januarieaprilie, 1985, pp. 78 ‘Aoustn reourge la aceleagi arguments in Carle 13 s1 14 ale mow: estate sale Wucrasi Cetarea lal Dunnecew, seise ite anii 413 st Mp6. Totodata, autoarea evidentiaz& similitudinile dine aceste sus far augustiniene $i éele expuse tm Confesian’ (pp. 75-76). Im aeelast retool, Elaine Pagels contrasteazi expresiv viziunea augustinian® in- ait oral nezativ8 despre picatul originar echivalat cu total desfrans- fe fe om cu viziunea Sfantalui loon Hrsostom, care considers St upd eaderea tn pct, liberul arbitra al omalu este capabil si sleasA binele, In continuare, ea ne prezinti modul in care viziunea tui AD: fustn a dus [a justificarea teologicd a auforitaranismill ats einarea civil, cat si in cea eclezial& (a papalitii). Din cele eunos, Tate de mine, Elaine Pagels este singura cercetatoare feminist care’ con Gt qoeasttdeoscbire fundamental® dintre Augustin gt Sfantul rea Hrisostom gi consecingel ei asupra viet [civil si ccleziale, Ne IRN ah faptdl 2 autoarea mune oer nick o doeumencare a viii sare wromice pozitive agupra sexualistit umane, care intocmal opt lor sale despre guvernare, este cu'rnult mai favorabil decit ca 08 gusiniana, in parte datort® faprlui;e&-Sfantulfoan nu Smpaasee onceptile ui Augustin despre totale desfrinare a omult 55aova easaorie nuie de condamnat, N38 este maj {inferins) onorabili. Tot asa precum bincle sting Cn rijese de ficele Voustre NU SANCHIONCAZA eso ior nici yaduyis nu sanctioneaz® 0 a doua eagy Fr dea paurvitelreia 0 a dou eBsBtoric este de No Fe at a amplificaterezile cataizienilor (spre pig ‘antanigil si le novatienfor 15 timp ce Tenth pilin de yanitatea sonoritafit afirmatiilor sale, dar ee fe infelepciune, a atacat cea de-a doua casatorie, we teand-o nelegiuitS (licias), Apostolul Pavel, avang deri ged avand Duhul Iai Dutnezeul, © socoat [ea‘fiind} dupa lege (licttas).” 5 jn Cetatea Ini Dumnezeu (XIV, 24), Augustin se pro. unt in favonres casatoriei dintre Adam si Eva, insis and asupra ideii cA pastrandi-se fn stares lor primord. alg de puritate, ei ar i putut sf aiba relati intime pening 4 zimisli prunci, fara ca acestea si implice vreo poftz tnipeased. Astfel, ,organele lor reproducktoare arf fos activate de voin{a, iar nu de senzualitate ‘sali de pofta trupeasca”™. Aceasta speculatic privind un Paradis care nu mai exist in zilele noastre nu.este in-masura sd alun- ge norii fntunecatei perspective augustiniene privind se- xudlitatea giccasatoria’. ve ata schismatic rigorist care exista in Roma la inceputsl ui 250... © Despre foloasele vadiniel, 6, CSEL, 41, pp. 309-310 (PNPN 1, eee Hivin} Bu 3 a *Cetatea lui Durnezen, XIV.24, PNPN.1, Il, p.280; vezi si cap. 16-26 (pp. 275-282), in.care se aflaintreaga eo ee a “Cand Elizabeth Clark, c2a, mai cunoscuta exegeté feminist cor- ‘temporand nscrierilorhrisostomice; sustine cd: Augustin avea 0 con ceptie moi favorabil decat Sfantul foam Hrisostom despre cAsttor®, fa raeloeu co at ica mea ge shale faqsde abocdtrile-pélapleneigieaipencess a al veionim gi Augustin, ceca ce inseamnl ck opiille lor te sative despre dorinta sexuala si despre cisitorie nu numa oy nu au (recut neobservate, dar au u treeut t amit react total ne- able, In fupt cu ceva generat th aR. ee (240-320, Africa de Nord), pirinte al Bisericii Apusene, sustinuse binefacerile dorinjelor sexuale {mattimoniale} fn celebrul S8u tratat Institufiile divine: Dat acd cineva nu-si poate inftina aceste dorine stunci acela va trebui si 5i le implineascd tn limitele prescrise de cadrul legiuital cisttoriei. In acest fel, ya Sbtine ceea ce-si doreste cu ataia intensitate, fard a cd- dea in pfcat (..]. Desigur, placeres nu are nimic ru in igicens inenenies) eee SS eS ee qi ftemeiaza aceasta vimitoareafirmie in tiregime pe fap cd primal considera cb relail intime erauimgiduite im Eden iar al doi fei nu era de acord cu aceasta (Femeile in'Biserica'Primara, Wil- ningtoni Del, Michel Glazies, Ine. 1983, p. 55); ved si Teotie 33 practi tn ascetismul antichiti rz Leronim, joan Hrisostom, Au- uti, de acceasiautoare, tn Juymal de sli relgioase feminisie,vo § or. 2 Toamra, 1989, p. 34: In Capitolul 1 al stdiulit nostra, ne am ocupa de aceste afirmapii ale d-nei Clark. De altel, este adevarat Gin predicile§1 Serisorileaugustiniene legate de clsiore se discerns ‘in ton mai binevoitor decét in celelale scrien alc sale. Kari E- Borresen, fn ultimal capitol al lucrRri sale, Subordonare si echivalenta Ja Augustin si Toma d’Aguino (waducere de Charles H, Talbot, ‘Washington, .C., University of America Press, 1981) si William E Phipps, in capitolal indtulat ,Sfiaa sexnold Ia Augustin" din stout Teologi marcanji ne vorbese despre femet (Washingion, D.C: Univer sity of America Press, 1980) se ocupS.detalat de opinile augustiniene negative despre. sexualitaley William Phipps: sobliniezA puters jnfluengexereitas de sfndirea hu Augustin asupra conceppilion despre sexualitatea umana ale Bisericii Apusene de mai trains 57jn mod legitim.”" prin urmare, Judit afirme cX Lactanyiu ‘de a zamisli prunci™ Dintre tot tcolog’ fncercarile $1 st 4] indemna pe acesta Sa riei si de alte nelinisti si ‘melnicia acestei stari™- ES ez Jurnal tle studié crese mara,p. 74, ~ care a apreciat eAsatoria sine; duct este elutata in dubul bunei-cuvin sine reneri de cuplu} lise ngaduic 4 se Tuer re de th Evans Grubbs este indreptatity i pal neonsidert dorinjele sexuste vat in. stinctul de feproducere nu numat fh ei, dar si inte totul acceptabile” Bet scopul primordial al donntel sexule 8 Tost aca rmai firesti (In cadrul Clea In conceptia lui [ae apuseni ai primelor patru secole, ce] el mai mult a fost Sfantul Pau Ge Nola 653-431, Italia). El a seris si despre dificult ferin(ele proprii cAsdtoriei; spre pilda, i, Pr oarea acres unui soldat nec&Satorit, anume Crispian, se fereascl de ,legimantul cisit. pinoase si zadamice legate de yrs. ‘Dar fntr-o scrisoare lunga adresatg jui Pammachius ~ un foarte bun prieten al sfu,/a.cinui iri sotie, Paulina, murise de putin timp ~ Sfantul Pautn Cartea a 6-0", 23, apud Hunter, Casatoria in Biserica Primara, p73, Aceasts sectiune a tratatulul /nsttufle divine, publicat tn lim- ba latin’ in PAN VIL, pp. 189-190, 2 fost traduss i “Humter in yaloroasa sa carte mentionat® cele mai de seama serieri limba englez’ de ‘mai sus, care cuprinde extra- atristice ale primelor pai jgine» ji CAsBtori ccrestirien: 6 situatie Ue fap’, in mi cresting, vol 2, nt. 4 (Lamm, 1994), p. 397. Institute divine 623, apud Hunter, Casctoria ‘in Biserica Pri © * Seriitort erestini antici? Scrisorite Sf- Paulin’ de Nola, vol. 36, sraducere de P.G. Walsh, ( Scrisoarea 25”, 7 {ie folosind abrevierca SCA 58 ‘New York; Newman Press, 1967, p76 ‘de acum fnainte, ne vom referi la aceasta colee de Nola descrie cu multa sensibilitate forta morala, bucuria gi chiar perenitatea Lorie crestine', De asemenea, el a Bhai scris §i un poem amplu, prilejuit de césttoria ulti fricei a doi crestini, ulterior episcopi, in care celebra shin e hia $i pusitatea cAsatorici crestine. Din netericire, scale Toei eare se ridieau Tn apararea adevaratelrbinefacer ale Gasitoriel si Sextidlitayii matrimoniale mu au_prevalat in Biserieu Apuscand, Th principal datorta puternice’ influ. bite exercitate de-a lungul secolelor supra i indirit teolo- gice ockidentale de citre Fertitul ‘Nba _—E—— Dik Ss 35 pe, 0-149 erases 18) 2'Carmen 25, apd Hunter, Casdtoria in Biserica Primard, Bec ace cer Jrajle sfnilor easatorn, S. Canaan, Pa, St. Tkhon Seminary Press 1994, pp. 109-112, despre viata acestui episcop italian sia sfinel sale fori, herasia, precum si citevafragmente din serene see, Un al Shrtar epelagian al benefiilorcAsBtriei si sexuality umane 2 fer um autor anonim, cunoscut drept Ambrosiaster (Roma, sfarstal {oe IN), care gia exprimat aceste opinii fn lucrarea sa Despre paca Si) lat’ Adam sf al Bvei, scrist ln’ Roma pe la inceputil anulai 380, Frobabil ca replied Ia ,noul asteism” promovet de leronim in Roma. Pinjceasti perioada — veri David G. Hunter, Despre pact lui Mijam gi af Evel-o mai pujin conoscutd aparare a c&sttoriel si procr=- fui praneifor,serist de Ambrosiester, in Revisia Harvard de studi ‘eologice, Vol. 82, nr. 3, Tulie, 1989, pp, 283-299 ‘nea in aceasti ‘SGriswe a sa, Ambrosiasict pledeaza si in favoarea celibatului cleric. for aftrmind c& ,Drbatul este cel care a fost creat dupa chip Iu Dumnezeu, nui femeia” (citat de Roger Grysom in Suirea ferielor in Bhariea Primard, wraducere de Jean Lapore si Mary Louise Hall, Collegeville, Minn, The Liturgical Press, 1980, p. 94). La aceastl situatie # eontribuit si teama fat de pelagianism, care atinfluentat formarea edrdirii augustiniene. Pe ce alta parte, enible” matic pentru aceste timpuri tuiburi ale Apusulut este si faptal 8 mk rele pentru cAstoria cAruia a seris Sfantul Paulin acest frumos port fra Tulian de Eclanum (386-354, Italia; fost episcop al Eelanurntt destiuit din funetie ‘exilatin anul 417 pentru c& refuzase st con 592, Sexualitatea umana fn viciunea celor mai renumiti Paringt ai Bisericit Rasaritene Primare ‘au exisiat 51 in RAsdrtul crestin interprets negy juin aubiecive care au pus la indoialé evidentele hee vad castor gi sexual ll umane: cele ale erica Sian Gecolu ol Tea, Siri) si ale sete enen y Final de acesta, care subminay Tsioi Pee =a BiriMtonsiderand-onefasta'; cele ale unordiferite srup torte (de esemenea ereice), care considera e3, may sro otalitatea ei — prin urmare si sextalitatea umang i Mparnsce nefusti® cole susfinute de apartinitorit cue. sch de gandire neoplatonica initia de Origen (185.254, ‘Niexandra si Palestina), care au avut 0 oarecare influen seupra Sfantului Grigorie al Nisei (330-395, Asia Mica), SSS dame polaganisml. La putin timp dupa aceste evenimente luli devenit un infocat sustinator al ideilor pelagianiste, pe care le-a preci. cat pn la stirs Tnfluenta encratiglor asupra erestinismblui sirian primer a fex ‘considerabild, ajungindu-se chiar sla situatia ca in unele zone, cece {iomau i fe botezali si fie m mod obligatoriu exlibatari (vezi Bron, Trupul sisocietatea, pp. 87-102 si A. VoObus, Istoria ascerismului in Sragene Louyain: CSCO, 1958). fezi Brown, op. cit, pp. 105-120. in special sectiunea d YVaieatin al Alexandrici, care cra vizat de Sfantl frineu mica Inpotrivaerecilar, Preluate de Sfantul Grigorie al Nisei, ideile lui Origen referitox- rela faptl ed diferenierea sexuald a apirut o data cu clderea i pl at. protopdrinjlor nostri si ca atare nu va persista in via de dinc- 4o,au avut in general repercusiuni negative asupra e®sdtorie si sexu Uti umane: Peniru 0 elucidare a ideilor origeniste in acest subi. vezi Brown, Trupul si societatea, pp. 163-177, iar invlegatura ou 60 cele din cadrul: noi migeari monastice din 1V-lea, reprezentate de eustatieni', care pretin Lee a jpeia constituie un impediment major in dea ae quala a barbatului’ a -voltarea spiri- Spre deosebire de conceptiile lui Tertulian, Ambrazie Ieronim si Augustin, care au ajuns s& influenteze mai rrult tet mai pugin eSndirea cresting apuseand, aceste interpre- ——————————— sSflaral’ Grigovte al Niset= veal Sherrard) tr eg: nom ants gp. 20301 9 Elson Coal Fora gi semnificatile cb penins sexualitatea feminind in eretiis- aul primae” Jurnal de studit religioase feministe, vol. ne. 1, Prt vreyua, 1986, p:71), Pe dealt parte, in competes stu sti tulot Barbatyl si femeia in teologia capadociana” (Jurnal de studi eologice, NS, vol. 41, pariea a 2-a, Ociombrie, 1990, pp. 441-471), fiers arrison)se sWduieste si demonstreze 4 opiniile Sfantului “Grigori al Nisci despre femei si sexvalitatemverau de fapi negative. T fn frunté cu Eustafiu, episcopul Sebastei, falsul lor ascetism, care includes osindirea casdtoriei. a fost condamnat de Sinodul din Gangra (Asia Mica), in anul 345. *Spre pilda, Anne Hickey afiemé urmatoarele: ,Seritorit orto ‘docs ai migearli monastice nu sunt mai putin misogini dee seritort tnostici dia secolul al TIea. in continuare, autoarea se refer elo- giile Ii Paladiu, biograful Sfantului loan Hrisostom, care Ml cinsteste pe acesta ea pe un bitbat care, prin har lui Dumnezet (Jae ‘avut de-a face cu nicio femeie, ici macar fn timpul somnului, rezis- tind fata de orice [ispit® de acest fel]” —locru care pentru €a wus: treaziatiudinea monastica predominants fay de femei” (Anne Ewing Hickey, Femeile din aristocrajia romana si monalisml ores: tin, Ann Arbor, Mich., U. MLL. Research Press, 1987, p. 9)- Acesti c&lugiri insa laudau in ‘nod deosebit realizArile spirituale ale calug- ritelor. Faptul c& ei evitau’ ‘compania femeilor mu izvora: din vreo des- considerare’a acestora, ci din recunoasterea propriei lor neputin{s de ‘ase infrina in prezenta lor. > Origenismul a fost condamnat la al Cincilea Sinod Beumenic, carea avat loe 1a Constantinopol, in anul 553. Ne surprinde faptul c& OLOG ite Ss jn Biserica Rasariteana canonj i nu's-ou impos" a re Hn aes dict 708 At ct ‘ean’ umane; asupra femeilOr, iM general, si hirgig. eae inanta gindiri crestine ristritens xem icleme-ain-ATexanda O50 °°5. EID) ae EMP Tignsebit de favorabild despre cAsatoric, in. pony: ‘unor influenfe ‘gnostice exercitate asupra concepsii ‘ lor teologice”. In cadrul Bisericii Apusene, numai fecioara ste im seritor ortodax, sustine in Iuerarea'sa Cy Sher pode nor frente de one leate de un aay aren unt docrinale, at tradi crestin& ristriteang cits ge Sposeand manifest ceeasi fafa de relaile sextale si seq arate" Apo}, autorl declr8: In context trade rsa Jor sunteutorit cae trebuie consideratireprezentativi Tn aceasta sings SfantlGrigorie-al Nisei si Sfantul Maxim: Marurstny [580-662] (p 3) Din puncil de vedere al opinilor sale despre ss {oaltae, ca sal eelorlalte coneepfit care au suferit influenta lui O5- en, fam Grigorie al Nisei neste deloc reprezentativ penta cry finismul ristritean. Ne uimeste faptul c& Sherrard nu mentioneasa nei un alt pfrinterasdritean al Bisericii Primare in cartea sa! Nici Pe ter Brown, in Tmpul si societatea, nu dovedeste 0 viziune echilibras in acest subject, inprincipal findca nu acorda suficienta atenic ten dingelor dominante ale gandirii crestine risAritene, reprezentate de ‘fitul Ignajiu-al Antiobiei (35-107), Sfantul Irinca, Sfantul Atanase al Alexandriei 296-375), Sfantul Chiril al Terusalimului, Sfantul Vs sile’cel Mare din Asia Mica (330-379) i Sfantul Grigorie Teologul (de Naziaaz)- In ceea:ce-l priveste pe:Sfantul loan Guré de: Aur, a= torul ne ofera o interpretare tendentionsa i secularizata a serierilr sale despre sexbalitate (pp. 306-321). __ 'Potrivit lui Peter Brown, .Atitudinea lui Ambrozie, a lui leronim sicmai-presus de toate; cea lui Augustin fataide sexualitate si socie: fate pare a fi inca adéne inradacinate in’gindirea cresting apuseand” Cirupul si socitarea, p. 338). sine: + Spre pildd orientarea endstica'a ‘Sfaintului Clement a dus ls 0 onceptie deformata‘a sa'despre’despatimire, pe care 0’ intelege? 62 gi viduvelor care aleseserd simu : lee legamantul dint ji se permitea accesul la inalte implinin: spinituale. Dats fand deplina sa injelegere-a egalitatt ontologice si spititua- je dintre femei si barbati i tn temeiul imparts acleiagt Mauri umane, Clement considers ci si femeile cle Pint capabile de cele mai i tui me | Prin urmare, Biserica e pling si de femei virtuoase i de birbafi virtwosi (kathaper andron, outo de kat gynaikon sophronon)', care de-a lungul iniregii viefi au contemplat trecerea la cele vegnice ca pe o.cale spre Hristos [--]. Dinimoment ce exist o-identitate sufle- teascd intre barbat'si femeie,:femeia va putea atinge si fea accleasi virtufi ca si barbatul, ins& dat fiind aceea ¢ gxisti gi diferente intre ei, care fin de configuratia gmatomicd 4 fiecdruia, femeia este menith 2imislirii de prunci si treburilor casnice (... Aceasta nu Thseamna fa femeile nu se pot indeletnici cu filosofia (philoso- ppheteon)?, ca i barbatit lor [..} Amintim e& atat copi- ee drept alungarea pasiunilor prin forta propriei voinje a omului, iar nu ea pe o purificare a sinelui si ca pe o intrebuinfare-dumnezeinsea a pasiunilor, aga culm nt ‘se explicé in abordarea ortodoxi preponderen- Fra acestut concept cheie ~ dupa cum yom vedea studiind scrierile hrisostomice. T Sophrosyme insearind judecata sindioasA, pridentt, discrete, ‘au ,temperanfi a senzualitftii, autocontrol, cumpatare” (Henty Ge- crge Liddell si Robert Scott, editori, Lexicon gree-englez, editie revic auita de Henry Stuart Jones si Roderick MyKenzie, Oxford, The Clarendon Press, 1968, p. 1751; de acum fnainte, orice referire la ‘acest lexicon va fi Liddell si Scott), Acest termen rezuma ceca ce Pa- rinjii Greci numeau virtute a inimii, mintii $i trupulut. Din punet de vedere etimologic inseamma ,intelept. op Pentru Parintii Greci, philosophia iasumeaza virtutea, desavarst- rea $i infelepeiunea suprema. 63ile, cAt $i slujitoarele au atins cele maj tes ae desivargini (beltistous) adeseori ae he vointei tatilor, sofilor si stpanilor lor”. ty Pentru Clement, cisdtoria nu este doar o necesitate; psa de aiinisiea de pronci Hci © lesalizare a dng frupesti, ci are in sine 0 valoare intrinsec poritiva, jag” pesaj edificator in aceast& privingi: Ne minundm jy 5 pronogamniei si a mirefiei (semnoteta)® CRsMoriei unice barece eredem ¢& trebnie si suferim Impreuni sisi ney tam poverile: «unii_altora»’ (Galateni.6, 2), ca nu ey” Jupiandiene: singuri. si.cadem.(I Corinteni 10, 12). "p: asemenea, Clement nici nu incrimineazi relaile intime fo ~! Antologie de scrieri patristice” 1V.vi 1376A, 1280A (PAN Il, pp, 419-421). "7 Séiniotes, .c2le care fin de om, sfingenie, evlavie; respee fund: noblete, demnitate,-seriozitate, decenff, castitate” (GWy, Lampeseditor, Lexicon patristic grec, Oxford, The Clarendon 1968, p. 1229); de acum inainte, Lampe. Acestdictionar completa pe cel-al lui Liddell si Scott, deoarece arat&modurile in care Paring Bisericiifoloseau greaca. * Amologie de scrieripatristice, MMLi4, PG 8.1104 [Clark Femeilein Biserica.Primard, pp. 48-49); vezi si Antologie de seen patristice, T.xxiii Castoria in Biserica Primard, p. 47, PG $.1089C — .Grija iubitoare a unei soti si profinzimea devotamen. ‘uci sunt maimani decat ale rudelor sau i ‘mai inten: 3 decit a lor. Mai intotdeauna alaturi deel (soful ei), flind intr-adk ‘ivi pentru el, asa cum spune Scriptura [Facerea 2, 1 Chai aie admite ca acest rationament al Sfantului Clement este cel ma ‘puternic argument fh favoarea casatoriei din toate scrierile primelo: tei secole erestine" (op. cir, p. 47), Ironia face ca Susanne Heine onsidere faptul ek Sfantul Clement era un partizan al viet tradii> ‘ale de familie-drept un lucru jmai'dauniior-intereselor feminise™ (Facerea 1, 28], iar-noi trebuie s8 ne supunem. Astfel, prin conlucrarea in zAmislirea unei alte flinfe, fip- tura umané devine ehipul lui Dumnezeu” (Pedagogu, 2.10.83, Hun. ter, op. cit, pl). In concluzie, opiniile Sfantului Clement sunt p02, tive in comparatie cu cele ale lui Tertulian. De aceea, ne mir’ foptl cA Ben Witherington, in studiul au intitulat Femeile tn Bisericile Pri: ‘mare (Cambridge, Cambridge University Press, 1988) afirma ct Sfintul Clement, deopotriva cu Tertulian, ,demonstreaz8. coneepfi incorecte despre sexualitatea umana” (p. 186). De asemenea, este ci se poate de limpede ed Sfantul Clement se detageaza net de discipota care aprecia c& diferenticrile sexuale au apirut dupl ck eet para ca $i de viziunea origenista negativa despre casatorie $i sexualilate: Citandu-I pe Witherington, ,fantul Clement respingea ‘ideea ca relatiile matrimoniale intime sunt un rezultat al c&deri in pi ‘ai, explicdnd co aseme triva ercatiei” (Femelle in Bis wees lee este o blasfemie indreptata impo- icile Pritiare,p. 187) 66 eare ducea adescori la respingerea ideit de casa pent ca ratatul su si nu fie interpret nese ang Metodit sustine ch Snsufletie binefacerile casatories dle procreari; drept ceca, lucrarea poste f interpre «a fiind «ain manual impotriva encratismului $i gnostic lui» (H. Musurilloy”!. S Sfantul Metodiu merge pant intr-acolo, tnedt decara uncii ilegitimi nu sunt intinati, desi sunt roa al adulterului: .Nu Siminta este aceea pe care o i cl care o agar Tntr-alt pa avinuim, ci mat_degrabs pe cel care o a z Dre [deeit cel legitim matrimonial}, pantc-un ict sexual Frafara csdtoriei [..]. Lutul nua gresit cu nimie; ol tre- doar modelat si prelucrat™. ft : sets ~nidoma lui Clement si Metodiu, nici Sfantul Chiril, & episcop al Ierusalimolui (315-386), nu afirma sau nu su- gereaza in vreuna din scricrile sale ca relatiile intime de uplu intra automat si iremmediabil in sfera pacatulut: {Sufletul este nemuritor, si toate sufletele se asea- nana intre ele (homoiai) — atat cele ale barbatilor, cat sicele ale femeilor, numai madularele trupului sunt di ferite, Nu exist o categorie (tagma) de suflete care sa picdtuiasch din fire, nici macar sot, si o alld categorie care si fie in afara pacatului; att unii, edt si alfii tsi manifesta propria voin{i (proaireseos), esenta (iypos- taseos) sufletului lor fiind una singura (monoeidous) $i identica (omoias) pentru tofi.”” ‘Op. city pel. 2 Discursul 2.4”, Hunter, op. cit., p. 67. > Cuyinte cateheri¢e, IV.20, PG 33.480C-481A (PNPN 2, Vil, p24). 67Gontrar opiniei conform careia femeile arf isp dupa fire, Chitil insists asupra foloaselor rupee! UPS decks usupra foloaselor trupului femeii: | OM _,Nusmi spune{i(CA trupul este catiza (para caului (uJ. Daca dinaintea unui mae tae caret treo frumusefi(trupesti] din cele mai vag msi se va,rezi nici o-dorints de impreunare (epi pomeias)?. De ce aceasta? Pentru ci nu etm acela care pacatuieste, ci sufletul. Trupul ahs Se jastrument, un vesmant, un acoperamant al sufles tt cd pot spune astfel, care devine impur (akathaaet ftunci cand este subjugat patimii impreunarii ne) nsf sdlasluieste intr-un suflet sfant, el se transforma’ templu al Duhului Sfant”’. ITM’ fy, anal ariate, | ‘Asemenea {ui Clement, Chiril sustine ca este posibi, de agteptat , pentru cei,care se casatoresc pottivit voing ui Dumnezeu, fara sa fie impingi de frivolitate (aselse, seu robifi desfrdului nemasurat (ametron)', si-si ome urilia trupeasca” ,Trupul trebuie si rimana pur (kati. Ba Gis Domitul’? Aceasws vizume optimiilt ign posibilitatea'de a ice o viatd conjugalt'Cu adevarat sin i reflecté conceptile tai putin negative ale Rasirila crestin privind efectele cAderii in pficat asupra firii ome. 4S ply Tein considers din momen ce one as i simu ingeri, singura,jntrebuintare i vodire a frunuseti (Tene este yolupiatea” (Despre vesmintele femeilor, IL § Sensul literal este toname {Chine cazeheie,IV23,PC 33485 NPN 2, VIL p 24) ‘ Ameiron, fri: masura, dincolo de 4 anit, di ee oe dispro eSasan ee paein 1V.25-26, PG33.488A-489A (PNPN 2, Vil 68 pestis Notitinea de .desfrinare absoluta” nu facut TEM parte din discursul teologie risdnitean: dupa elderea {ypa fire ~ a rimas fundamental buna, iar dupa — hharalui divin la Botez, exist posibilitatca dea et in fa. Apacatulul, posibilitate valabila iG pentra soi, eft a rentru cei care au ales celibatul, nS preluand concepfile Sfintifor Irineu si Atunasie refer toare Ia binefacerile intrinseci ale intregii Creat si ale Goi omenesti", Sfantul Grigorie: Teologul (329.389 Wein Mica). un alt reprezentant de seams al Parinilor 8 sariteni, subliniaza puterea harului divin de_a-i feri_pe restinii cAsdtorifi sau nectsAtoriji de pscat, putere trans. rex prin Sfintul Bote7. si prin viata dum eens fai permanent inom de_catre Duhul Sfant, Astil, cl ie eiderd cisdloria benefica prin excelenia si nu conte- peste Si-i Taude miretia ‘Specifica: = (Nu te-ai unit (synezeuchithes)* cw femeia? Nu te tome deo astfel de insotire-sfintire (releiosin) — [cum eae] spre pildf, [si] Botezul; vei amane pur. (katha- | jos) chiar si dupa cAsatorie, Imi asum riscul de a fi alé- {uri de tine Ta casatoria ta. Voi imbraca [eu] mircasa. Nu yom necinsti csatoria pentru simplul motiy c& cin- | stim (tiniotera) fecioria mai mult. Wei proceda tntoc= | Thai lui Hristos, Mircle, si [fnoemai] Prietenului Mire " {uis din moment ce El a infaptuit minunea de la nunta A a as Vj legatura cu viziunea Sffntului Atanasie Gi a ‘Sfantului Anto- Fite cel Mare) despre binefucerle sexvaltaii mane, vezi Tim Viv voce a feeut Durinezet este bun: o serisoare despre sexualtate Jdresattide Sfantul Atanasie parinwelui Amoun”, Eglise er Thealogte. ‘vol. 24, 1993, pp. 75-108. ‘Sensul literal este jnjugat la”. Codin Cana Galilei, si cinstit-o cu prezenta Sa, 45, frija sicti pistrezi_cAsatoria_purisi_neamessecg necuritia poftel Tupesti (pothots rhyparois), Nyy St ~-qecat- un singur ucru: accept darul Botezului si ge jena castitayit (hagneian)! 1a timpal potrivit, agin yremea rugiciunit.”* ‘Atunei cand Sfintul Grigorie Teologul fi tndeamng sofi sisi pistreze cfsdloria ,neamestecata cu | poftei trupesti”, el nu se referd la relatiile lor . nuite, of la excesele neinfrandrii_patimilor trupesti. spr, Geosebire de Augustin, el nti sustine of aceste relat pase 1G amprenta ae | motivabil sau seuz: it oar < cal care poate fi iertat dour atunci cnd im ee (eos sop AL isidi-de punci. Pe de altapae delimitindu-se de Ambrozie si Ieronim, Sfantul Grigone Teologul nu cere sotilor, i isliort re shin alii de Bienen | care se dedicd rugaci ay (Cisitoria pirinfilor sai, Grigorie din Nazianz si Nonna’ a reprezentat pentru Sffintul Grigorie Teologul un’ mode! ecu, ' Hagnelan, ,puritate, castitate”” sau ,respectare strict8a tndator. tilorseligioase” (Liddell si Scott, p11). j 2 Cuvdns despre Sfaniul Botez, XVI (Cuyamarea XL), PG 36.381B-C (PNPN 2, VII, p. 365). In acest citat, ,castitate” se refer In abstinenga temporar8 de fe relafille matrimoniale intime de-a fungal tunei anumite perioade de rugiciune (insoita si de post). In general in traditia crestind rasariteana ,castitatea conjugala” nu Inseamna abit nete de la reli intime, ci fidelitate faya de casatorie gi bund civ infin relate intime’ de cup * Améndoi parintii Sfantului Grigorie Teologul au fost canonizati de Biserica Rasariteana (1 fanvatie). Biografia lor, completata de ¢ tate ample din serierile fiului lor, este inclusa tn Ford, Casdtoria ale spre sfinjente: viele sfimilor casatoriti, pp: 89-95. a 70 fizicd, spirituala si, ontologica. a ‘cisatoriei crestine exprimata aici (in emarcabil [de Comportament matrimonial]. lat ce declara in oraia funebra rostité in faja mormantul atau stu: (kratisia) dintre soti au fost ata de a lor a fost nu numal un legamant rapes “un _de virtute. $i cu toste o& 7 intre= Zeau {in virtute} pe tofi ceilali TSOR], nu se putea fnttece {mul pe-celalalt, deoarece amiindoi era a fel de echilibra isorrhopon) side cinstiti (homotinon).” Tot el vorbeste deosebit de frumos despre treptete co- muniunif pe care 0 pot alinge sofii, utunci cand afirms ci rama sa, inainte de convertirea (la crestinism) a sotului ei? era Q fuinta (doar) pe jumatate unit cu Dumnezeu, da- imarii [de Dumnezeul a aceluia care era parte in ea insisi, dat fiind c& (din aceasta pricind] eit nu pu teau 4 adauge insotinit trupesti pe cea duhovniceasca™. "Despre moartea tad sau, 7 (Cuvantarea XVID PG 359934 {@NPN 2, Vil p. 256), Roberta C. Bondi obsect urmatoarcl: Desi (run adept convins al fecirici, Grigori de Nazianz a zugrvit ch. , Pentru ca s& poati sivargi cu wed Ge slujirea care ise incredintea7a spre marirea Ta" Tot in Randuielile apostolicesti se recomanda urmatoa scl: lar diaconijele sa fie cinstite de voi cao jeoand. a Du. fului Sfant””, Desi nu este clar dac& diaconitelor li se inere- dinjau sau nu slujisiliturgice, este cert c& indatorinie lor in- ‘ludeau servicii de asisten{é in cadrul ceremoniei Botezulut femeilor (ungerea intregului trup cu Sfantul Mir), precom- sqsigtres oreiotls domieliul asi. acyl den wvijui, instrui si de a le administra Sfanta Euharistie’. ‘Aceste indatorini ecleziastice ale diaconitelor si menti- nerea statutului mantal al preofilor de mir reprezinta roa- dole unei atitudini net pozitive manifestate de Sfantul i- neu, Clement al Alexandriei, Metodiu al Olimpului, Chir Ierusalimului si Grigori Teologul*, privind att proble- ay TGanaanele apastolice, VIL, xx, PAN VI, p. 4: * Canoanele apostolice, Il, 26.6, Clark, Femeile in Biserica Pri- ‘mara, p. 177 (PAN VIL, p. 410). > Pentru mai multe informatii despre diaconite in Biserica rasari- ‘ean’ primara, vezi Kyriaki’ Fitzgerald, .,Caracteri ile $i ni in stisfsi diaconitelor”, in Femeile si preofia, editata de Pr. Thomas Hopko, Crestwood, N.Y., St, Vladimir's 79.05; Ellen Gyosdey. O perspectiva istorica asupra diacontei femei- Jor, Minneapolis, .Lumina si Viata”, 1991 Ruth Stark, ,.Sfinjenia femeilor in Biseric& — 0 privire istorica”, Epifania, vol. 12, vara, 1992, pp. 43-62. in Capitolul IX al studiului de fafa, ne vom ocupa de felul in care vedea Sfantul loan Hrisostom institutia diaconitelor. “in Sfanta Taind a iubirié (pp. 24-28), Paul Evdokimoy rezumé diferenjele dintre Biserica Résdriteand si cea Apusean in legatura cu 6ee ol eee oe matica soxualitajii umane sia cAsdtorici, ct si con a f Mellor in Biscrica Rasiriteand; este de la sine injeles ¢ Frserica Apuseanii nu impartasea aceeasi atitudine, Trey, totusi si ne ferim de a gcneraliza in. mod excesiv de s ist diferenele dintwe punctele de vedere ale celor doy Pit sci asupraacestor chestiunis subiectl este mult mg: complex decal o poate sigera dceastd succinL trecere fy. ist a conceptiifor mai sus-aminttilor Patingi. De fapy,c2q sai mare parte a teolozilor apusehi, inclusiv cei Cupring qe arin studiil de fafa, au avut opinii favorabile despre je mei. Fira doar gi poate, acestia recunosteau ca femeile sun, Finfe umane la fel ca barbati, sil fel de capabile de a evo, {ua pe plan duhovnicesc, Pe de alts parte, majoritates teoly gilor risdriteni, incluzandi-i pe cei la care ne-am tefey deja (Ca osebire cei care au inclinat in mod tiguros spre of. sgenism), au facut unele aser{iuni derogatorii la adress fc. ‘meilor, casatoriel si a sexualitijfi umane. ‘Avarid fn vedere toate aceste aspecte, se pare totusi cy mai sus-semnalatele deosebin intre conyingerile celor mat renumiti Périnfi résariteni si apuseni evidentiaza semnifi- cative diferente de opinii. Pornind de la asertiUnile {ne tive] ale teologilor occidentali citati, putem intelege pang laun punct motivele care fi determina pe unii teologi con- temporani (mai ales pe cei care impartaigésc convingen profeministe) si considere potriyit a-i cataloga drept ,mi- Sogini”. Aceasia nu inseamnd ci suntem de acord cu ver. dictul lor legat de faptul c& Sfintii Parinfi detestau feme'- le, ci doar c& ne alaturam uneia din sustinerile lor, potrivit careia invataturile Parintilor Apuseni despre relatitle con- Jugale intime (chiar si cele presupuse de casdtoria cresti- 4 i M bimefacerile fundamentale ale sexualitatii ie lai i ak eaineie le_ale sexualitatii_umane, de_la_inceputuri_ 76 cafe ei le declarau intrw-totul impure, aa 18), Bin arma, 1a desconsiderarea femellon fh paent conse respect cate ge cuvine - ute vimicor cat 42 Putin! eologi au remarcat diferente cps pin dice RASit si Apus. Tendinta general ma set aid de ajoniatea teologilor Gndeasebi de profem- nig) este, de at eticheta pe tof Parintit bisericesti drept gini?!, O Lectura atents si obiectiv a senierilor Pasin- aefsaneni a les a Sreilor Stl foan Gk de lot fa doved cH oastfel de etichetare it are nici un e- Aut (viosCercetind cu steni, fn cele ce umes, viata me eeptlle de Dumnezeu daritulul sritor, 88 inceream $Gabilim care este povitia lui in aceasta prvin T gpeepilda, Elizabeth Clark manifesta accasttendingh in catea saints Teron, [oan Hrisostom si prieentt lor, New York, The Gavin Mellen Press, 1979, in cate nu face absolut nici © disineie Fe opiniile Sfantulu Teroniim 5i cele ale Sfantului loan Hrisostom. se datoreze oare aceasthInclinajie agendei politice 2 feminismulut Se emporan, care le ispteste pe cereetitoarele istorice feministe s& [Galatenj 3, 3)" ae doi barbati (andros pros andra) nu exista pj cand o relatie atat de stransd (ikeiores) precum cea a tre barbat sifemeie, dacd acestia sunt insotiti (synene, tigmenos) aga cum 5e cuyine [prin Sfanta Taina a cage torte]. [=] Cu adevarat, aceasta iubire este mai pute, nicé (grrannikotera) deci orice stipanire (tyrannidos Chiar daca si alte pofte (epithymia) pot fi puternice aceasta nu piere nicicdnd. Aceasti iubire (eros) are 13. dacini adanci fn firea noastré. Neobservati, ca atrage trupul barbatului de cel al femeii (symplekei tauta ig somata), pentru c&, Ta ineeput, femeia s-a facut din bir. bat, iar acum din barbat si femeie se zamislesc barbaj si fem: in mod similar, in Omilia 4 la Facere, Sfantul Paints strage aten{ia asupra unuia din sensurile notiunii. de philanthropia (,iubirea de oameni” [a lui Dumnezeu”}: Dumrezeu i-a insofit prin nevoi trupesti (physikais ‘anangkais) — i-a insotit prin alipire cand i-a legat cy Yanful doriniet (ten ek tes epithymias halusin). Veai Seal [older a dus la supunerea (/rypotagen) femeii si cum Dumnezeu, cu atfta infelepciune si pr- cepete, a intors aceasta spre folosul nostru?”” * Omilia XX la Efeseni, PG 62.135B-C (Sfaintul Ioan Gurd de Aur: Despre casdtorie si viaja de familie, waducere de Catharine Roth si David Anderson, Crestwood, N.Y., St. Vladimir's Semi Press, 1986, pp. 43-44; de aici inainte, Roth). Acest citat apare sii -PNBN L, XIE p. 143. ? Cuvdniarea IV la Facere, PG 54.594C-D (Clark, Femeile in Biserica Primard, p. 43). 92 deosebire de: conceptiile Parintilor apuseni SP mn studiat in Capitolul 1, in acest text no exit we Mirimitere la faptul e-atractia fizica ar fi un rau in ie Ot. car fi intinaté de pofta trupeasca sau de ,con- sin Senta” — waducerea termenului epithymia, freevent it in Biscrica press Mai bine zis aceasta este 9 jntegranta a firil noastre omenesti, care, chiar dupa ae Dee as fundamental buna, $i find ea fireasca eee td de Insusi Dumnezeu, manifestarca ci propre este Gilt sh aduca bucurie, lat ce spune Stantal Youn Gare teeXor in Omilia la Romani 1, 26-27: _Cici plicerea adevarata (gnesia hedone)’ este ace- ea tanduita dupa Gre. (..] El [Dumnezeu} randuicste T pina insearna .pofa irupeas,kssvitat,concupisoent san dort, dor apg sai povolit” sau orn sexialt f8 conctajie de i (bampe,p. 524). Inseam ,polta trupeasea” namaiatune cd, in iG pei de voina, ,dornfa” devine nestapénits, compulsiva: Spre pile anu oon Hrisostom insist asupra fapului ck SfEnl Aposiol Pa of armontzase docint! epithyyia) sa'cu voi lui Duminezea in toate Mrs” (Cian de Loud la sféncul apostel Pavel, SC 300, yp. 336238). in I Tesaloniceni 2, 17, ni se spune c& Pavel dorea ,cu mare dor ‘Ge polle epitiia) S-1 vad pe Tesalonicent. $i Sfanul Augustin reo oped exisenia uel concupiscenfe spirtuale Tn senstl un al evant: sea sore pild8, Despre cdsdtorie si pofi 1.52, PNPN 1, Vp. 304 in aceasiri0d, eros Gydragoste, indeosebi cea legatS de pesiunea se- “ual” — Liddell gi Scott, p. 695), desi supusa relei intrebuintari, este bun’ {rsine;Insogi Dumnezeu, afirma Sfantul foan Hrisostom, ,ne tubeste cao remisurati dragoste (ton sphodron erota ton peri lemas), nu doar prin purarea Sa de grija fard de noi, ci iubindu-ne (eron), cu adevEratiubin- due cu o dragoste de necuprins (kai sphodra eron erota tina amecha- nan" (Despre Providenta, VIA, SC 79. p:94) - Nu se face aici nici un fel de aluzie la ideea origentsta potrivit ciieia sexualitalew ar fi-apSrut.o ath cu cAderea in-plcat-«-protops- rinilor nostri. * Hedone, .bucurie, plicere [1] legatd de placerile senzuale” (Lidéel $i Scot, p. 764), Lampe defineste fiedone drept .plscere se 93pitoeren dupa fre, pentru cei (barbatus) temejg Pmpucure de ecu un mai mare simt al sigurangej gj jnima multe mai deschisi spre aceasta bucurie, ast ety se Indeparteze eft mai mult de prcatul eet xc sinos [adulter]-” i ‘Durhnezeu a lsat atractia fizied (epithymia) thine yy, Ke 'j femeic, pentru ca ¢a 4 cxprime, mai presus de oy, Pers sotrea dintre ci sisi duca la sAvarsirea acesteia, iy diferent dacd din ea vor rezulta sau. nu prunci: ,Pruneii sunt 0 punte Care il leg pe tata de mang / stfat ined cei trei devin una, [...] Dar s& presupunen, (Gnu au nici un copil: atunci, cei doi, nu mai sunt una Ba da, odati ce impreunarea lor se risfrange asupr, relatie! lor trupesti (he mixis gar touto ergazetai, ang ~ cheasa kat anamixas amphoteron ta somata), $i [eg » Goi] devin una (hen), aidoma parfumului amestecat cy | pomada.’* Dorinta trupeascd, bund in sine, poate fi folositd gresit uneori: Prin urmare, desfrdnatul nu este singurul spureat, “ ciaifii, mai mult deca acesta, cu osebire cel care ¢0- mite adulter! Dar amandoi sunt spurcafi, nu din cauza reunarii trupesti (ow dia fen mixin) — pentru ca, po- itivit unui astfel de rationament, ar insemna ci cel care oat din cauzancle- giuimi gi neinfranarii (dia ten adikia’ kai ten pleone- ‘xuald egitim’ gi fireasca” si citeaza chiar acest fragment ca exemplu de folosire a termenului hedone cu acest injeles (p. 602). Omilia 1V la Romani, PG 60.4178, PNPN 1. XI, p. 356: 2.Omilia XII la Coloseni, PG 62.388C, Roth, p. 76; vezi si PNPN ARIE PL19.S)0 94 jam! scestei insotirl, dar si riului cur apros Ne cit de spurcati este o serena atone David, care a avut multe femei, nu a fost spurcat, v meubiNa, Sa spurcat. De ce? Pentre ool Fa ranit si I-A ingclat pe aproupele sau (ior edi- fusen, foil epleone ese). Yar desfranatul nu este spur- Adin cauza impreunanii trupesti, ci din cauza circum. Stanjelor in care Se produice aceasta (ow dia teri mixin fidike’ to geynaion), Sal 1$1 fac rau unul al mai ita ton tropon), penttd €& fel] fi face rau femeii (hort \ ‘ulti, imparind © femeie si MeBIcand (anatreponies) \ jegile firit.” ga observam c& Sfantul loan Gurd de Aur nu etichetea- i relafiile adulterine drept 0 intinare trupeasca*, ci suge- ui insi-ca raul consti fn folosirea gresita a unui lucru jn sine (de remarcat, de asemenca, grija sa tajade su ferinja provocata altora de adulter ~ mai ales femeli, in rest cuz). Folositea gresiti rezultd din alegerea unui mod picatos de viata si din ccdarea in fata imboldului de a pa- ee * pleonexta ,lacomie”; ,jecmanire, asuprire”; .comportament ne dept spru, abuziv”; ,aroganta”; ,posesilne necump&tatz” (Lampe, 1091). = Ona HII fa Tit, PG 62.682B, PNPN 1, XUIL, p: 531. Vezi si Conentarit la Evanghelta dupa Matet, Onilia VI, PNPN-1, X. pp. 2-43, in care Sfaintul fi indeamnd cu staruint& fierbinte pe erestini s& se fereasch dea merge la teatre; deoarece acolo din cauza desfraniit actorlor si actrifelor se pangiirese public lucrurle sfinte care tin de cesttore si se batjocoreste pe fata o mare taini’” (p.42). Vezi si Comentari la Evanghelia dupa’ Matei, ‘Omilia Xt, PNPN 1, X, p. 261, unde se afirma ca desfranatul adulterin, ,ehiar acd simte oarecare placere, sivarseste pacatul in scurté vreme”, spre Geosebire de invidios, a cdtui placete in fafa nenorocirilor celorlagt ‘ete pur si simplu pervers®; im acest sens, Sfintul Ioan considera ci ssiveste pacat mai rau decat invidia”. 5 &eawiy care Totineaza viaja st voinfa omului (ce) rappin la cuties prin pocaing): “Cu toste acestea, 108 geunu aereat nimic Tntinal in sine, citi nimic nyc faa in sine, ci nual picatul, care coboara ih sat a pangireste-.(.J Cand sulletul este necurat at Jhartos), pe toate Te vede spurcate. Prin urmare, o «. desiva peat [a simfusilor] nic un semn al purity fie seam’ a fi Mndntznet tm toate lwerunie fy “Foust, nu e bine nici s& poftesti prea multe, penta, ot aceasta izvoraste dintr-o fire lacoma si nesatul,”" Putin Sau precum afirma in Omilia II la BYfesent: ~. ,Picatul time mai degrab& de violent& (bia) decay qe necesitate (anangke)*. Céci Dumnezeu ne-a inzesttat cy “farmec (philiron)’, ca si ne‘iubim intre noi (agapany 7 Opilia IM ta Th, PG 62.679C-682C, PNPN 1, XIN, pp ‘530-531. De asemenea, Comentariu la Evanghelia dupa Matei, Om: lia XVI, PNPN 1, X, p. 118 (,Caci nicaieri nu spune Domnul c& tn. pul nostru ¢ de vind, ci pretutindeni ne spune 8 eéndul raw e é ‘yina") si Omilia Vil la Evrei, PNPN 1, XIV, p..402 (,Si dacd uni joameni sunt stingherfi de c&sdtorie, 52 stie c& nu césétoria in sine exe piedica, ci decizia lor de @ 0 folosi eresit — tot astfel precum nu vim ste col care provoac’ betia, ci relele intentii ale celui care se fly sesie deel dincolo de masura cuvenit®”). + Acest cuyant inseamni si_,necesitate”, ..nevoie sau pomire fi eased” (Liddell si Scott, 101), * Philtron, ,descantec care trezesie dragostea; deci iubire, aftcti: ltd condiajie este ,dragostea lui Dumnezeu ffi de oament (Lampe, 1485). ‘Ne-am fiasteptat ca Sfantul loan Gur de Aur-sa foloseascd ae ccuvdntal e70s in loc de agape, dar in Liddellsi Scott prima definite a lui agape este .,dragoste [:..], despre iubirea dintre sot si sofie”, it timp co & doun definitie este ,indeosebi drazostea de oameni s ki 96 Nu invinui:atractia.trupeasca (epithymia) {pentru to eg pele tal pestoose, cae ae semi) cAsatonici si al 28mislini de prunci, iar nu in ul de a comite-adulter si desfranare.[..j Nu este err ceea ce apare ca urmare a nevoilor firesti (anan- es}s orice pacat igi are rlidacinile in patims (Iuibreos)'. she eu a creat omUl Penh acest sk sim voit (anangken) de a plcttui, deoarece, dack aga arf me yeurile,atunci Nu fi exist pedenpsa'= SS Jeu $1 a oamenilor fata de Dumnezeu” (Liddell si Scot, p. 6); Dae ata de erage ie pie (el 1 6,9 pis daria severe hrisostomice se pare e8 agape, pila 9 rear 15) a int folosiceallematv,aproape eu acelgi njeles. Lampe ech agape Tsering’ mat sles, dragosiea de oemen} a lui Dim- sa au alii Hrisos, dragostea omului fat de Dumnezeu gi dra- Teen rateaset dine crestin(P. 7). i fubreos, furie, violen(S izvoraté din trifia puteri sau din pati im item; pots trupessc3,desframare”; insu adresat cuva” {adel si Scot, p. 1841). P cwakke euvinte, de ce sd fim pedepsiti pentru cu-am stvarsit hi cquri pe cate nu le putem controla? Fragmentul citat este dis {ila Efesent, PG 62.20B-C (PNPN 1, XIlL, pp. 57-58). Veai si Co- penariy ta Evanghelia dupa Motel, Omilia XVH, PG 57.257 (PNPN 1, X. p. 117), in care Sfantul face o deosebire neta tne pros- {ulcbieei de a privi 0 femeie cu ochi-desftanati si simplul fapt ne wate a fe lla lao femeie frumoass gi de -L admira pe Creator”: Dacd wei ste i uti gi s8 ai si pliicere,uiti-e la femeia ta, sabegea ‘era) pe ea neincetat! Nici o lege nu te opreste!”. Astfel, cel putin in (Evre! 13, 4)2"" Te Ramificapile convingerilor hrisostomice despre rele de cuplu gi despre femei, in general, sunt adanci — ings, i, nicicind pricina réului” (Qnuliile la Ozia [Azaria}, 11.4, SC 277.5, ‘126-127), Vom reveni asupra acestui subiect in Capitolul LV, Synousias, ,insotire obisnuit®, convietuire” sau jrelajii sexe (Lampe, p. 1337). -? Comemtariu la Evanghelia dupa Matei, Omilia Ll, PG.S8Si6¢, PNPN 1, X; p39. In lumina celor de mai sus, ne surprinde faptulst ‘atunei cand cerceteaza viziunea hrisostomica despre sexualiate, Pty Brown inoculeaz cititorului concluzia ca Sfantul loan Gurd de Aut fndemna pe tofi credinciosii ,s& le fie nusine de relatile sexe (Crupud si societatea, p. 317, $ip. 321), in loc s8-i prezinte acesect tate sau altele similare din scrierile Sfantului Parinte; Brown folosee presia .a-i fi rusine de relatiile sexuale” si atunci cand evaliex Viziunea eugustiniand, .{potrivit c&reia totul este] invAluit in norm: sini faja_de sexuatitate” (p. 427), Este deconcertant faptul c& Pee Brown nu a luat in seama remarcabilele diferente dintre Augustin’ Joan Hrisostom fn privinta acestui subiect. 98 x sul RANE, num ake end ata sist 4 sunt considerate intemei a wrupeasca ite orn oare, constituind adevSrate forje ‘bine fia fizica gi $1 intru total : mowice care 7 i ot, Poste deschide cles spre concep cu nese povitiva asupra sexualit,c&8oret ) fem rntru Sfantul loan Hnsostom, care reprezinta sial. sep Prinere al crestinismulul rasacitean, ee pane; eae, in cadrul CAsdtoriei, l-ar impinge pe birbat sé cert ujascd (apa. CUM gandea Fericitul Augustin, nici cea piety preia aribupile. si mici un instrumental seductiet de oe se foloseste diavolul pentru al amagi pe batbat or ana diavolului” — asa cum afirma Tertulian), dupa cum (ore uni teotosi apuseni. Ean este nick un gand itaziat sti Dumnezeu, creat numai pentru a zAmisiiprunci, si s'31un obstacol agezat in calea barbatului in toate faldurle mph, Femeia este came din camea’” barbatului, cores- iaeee ees Bees Toma d’ Aquino (1225-1274), cel mai mare teolog apusean dupa august, susinea ct procreares femcli este un proses» efetuos 3 ameosit deoarece puterca activa din simanfa barbiteasc& tinge si eye aceea care- este asemienea, desavarsit Th masculinitatea sa, in {fap ee zimislrea fereii rezultd sau dintr-o slabire a putert ective fiokeuline}, sau dint-o inadeavare a ei, sau dint-0 oareeare modifi ie produsé in urma unor influente din exterior ~ cum arf, spre pis {&, vantil sudic care este jilav, asa cum ne spune Aristoel” (Omul sar dupa cipal fui Dumneceu. in Sunrna Theologiae 1a 92:1, tra- ducere de Edmund Hill, New York, McGraw-Hill Book Co., 1964, ol. 13, p-37). Imediat dupa aceste afirmatii, Toma d’ Aquino adauga inmatoarele: 4in fapt, aceasta nu inseamna cé intreaga specie femini- deste nereusitd, ea fiind indreptatd spre lucrarea procrearii fomului), ‘este vorba doar despre o anumit tendiniS fi = De exemplu, in scrietea sa intitulat Despre interpresarea lite- rolé a Facerii, 1X.3 (PL: 34.395), Augustin declara e& in afara de ro- {ol femeli in procesul de ziimislire @ pruncilor, cl n-a putut afla ce alt {fel de ajutor reprezint& femeia pentru barbat in. iconomia. creatiei (acest citat apare in lucrarea lui Manfred Hauke, Pot fi femelle: pre- oj, pp. 427-428). 99:atu stu ontologic, care, in mod absolut 5 pleng Padget aceeast fire umané cue!) — punct de ae urmewzi si-|-unalizam im Capitolal al VI femeii di nespus; cu adevarat, ea este cel mai pretios dar Dumnezeu i I-a fficut barbatul tf Vedere pe : z ea. Crea ‘coasta lui Adam este intr-adevar o min lune gg Pe cay, |,Cat de mare este puterea lui Dumnezeu, Zidito, toate (aristotechnou), care plamideste o Faptury ss mmanafoare barbatului din midularele acestuis, crops memenea minunate simjuri si fictnd o fapturt ats freeaga, completa si desivarsita, in stare de a ag’ parbatului mingdiere impartasindu-i flinta et (te fey gc ssias koinonia)' Cci femel oe gaierea (paraklesin) barbatul Barbatul trebuic sé-si prejuiasc’ sofia ca parte inte grant a fiinfei sale, aga cum ne invata Sfantul Aposg a fost creatd pentru min, nies TAstieh in Omilia XXXIV tec Corinseni J, PG 61.290C (PNPN | XIL, pe 204), Sfantul Parinte afirma ca-barbatii si femeile provin dp aogeasi enn (es autres usa)”. Omilia-XV la Facere,, PG 53.122A (PB 74, p. 200) si Onile XIV ta Facere;:16-17, PB: 74. pp. 189-190, Aceasta nu inseamnk femeia a fost creatt numai.cu scopu! de ,a-l-consola pe barbat’, &, abstractie ficdnd de relatia ei cu bArbatul, nu are un loc al «ii iconomia creafiei] si nici un fel de demnitate. proprie. ‘Dovada sin att comentaiile sale elogioase la adresa monahiilor, eat si tndemne rile Ricute femeilor de a se imbrica cu mai mult& modestie, pentrie determina pe barbati lor si'duca o viatd:mai conforma cw precept: ddumnezeiesti: .Nu spun aceste-lucruri pentru a-i supara pe s tri, ci dorese ca'voi sa le implinifi intocmai de bunavoie in i vostru,nicidecum de dragul lor; nu spun acestea pentru a-i sci pee de golozia sai invidia altor barbati [a acelora care nu-si pot lua och de la mult preaclegantele Voastre vesminte], ci pentru a va seul fe voi de deveni o parada’ a avestei viett” (Omilia XXVIII ta Eire, PNPN 1, XIV, p. 497). 100 jy gAsfel, dar) barbafit sunt Gator 88-51 jubeases fe. paveli lhe insesi trupunile lor. Cel ce-si iubeste femeia ile Soe iubeste. CAci niment vreodeté nu si-a urd true pe atu, ei fiecare il hraneste si il Inealzeste, precum si | sae piserica” (Eteseni 5, 28-29) ot ul foan Gur de Aur extinde aceasttresponsabil- dea iubi, care este paradigmatic reflectata’in casito- tne ra umanitafit tne, Fiecave fpr umana te- fe ae beac pe toate elelalte Fir umane— ar pat sau femeie sau copil, bogat sau sac, sclav sau liber, srten sau ausman, creslin sau necrestin, sfamt sau paca- pacten iv doar in vistutea feptului oa impartasim aceeasi tos pentru cnc Smpartasim din aceeasi lume si dig Fieri soare si din aceeasi ploate siidin acelasi Dumne- zeus Inte-adevar, nefntrecutul pastor sufletesc ne amintes- wt; Hastos Domnul salasluieste fm flecare dinire noi; 2 weinsti cergetorul sau hotul sau epilepticul sau leprosul, Feebatul sau femeia, inseamnd a-L necinsti pe Hiristos In- Aisi Ziditorul si Mantuitorul nostru. Spre pild el ne po- Nafviese urmatourele: Si dac& faci milostenie sGracilor, Uinu faci aceasta cu dispret, pentru ca nu sarachlur it dat, fi lui Hristos fi dai; 5! cine este atdt de mirsav Theat sa disprefuiasca a-Lntinde. mana Jui Hristos?™" In continua: te, Sfantul loan Gura de: Aur parafrazeaza cuvintele lui Hristos Domnul (Matei, 25, 31-46), pentru ane ‘ajuta sa ne insusim acest adevar dumnezeiesc: : “Daca nu imi veti rasplati, spune El, suferinta indu- rath pentru voi, aratafi mila pentru sériicia Mea. Si daca ‘ Veri, spre pilda, Omilia XID la If Corinteni, PNPN {. XIL. pp. 340-341, Omilia X la Efeseni, PNPN 1, XIIL,-p. 99, si Omi Ia Romani, PNPN 1, XI. p. 348. ts * Omilia XIV la I Timotei, PG 62.573D (PNPN 1, XHIk, p-455)- 101nu vreti sa/arstaji mila pentru saracia Mea, faces; ;, Fal incat sA-Mi alungati bolile 51 S&-Mi.alinayi ing Totusi, de dragul bunei randuicli g Aq" i a fi duiosati-ya cand Ma vedeti gol si amintiti-va, on hy ciunea Mea, caci gol am fost pe Cruce pentru yor daca nu, [amintifi-val & ~ acestia prea mici ai Mei.” unt sunt gol prin gy i Exista deci profunde rajiuni ontologice/teologice/si, ruale potrivit cirora fiecare barbat trebuie si cinsteg respecte, 68 ajute, SH incurajeze si 58 iubeascd femejs § fiecare femeie trebuie si procedeze.intocmaifati parbat, Cu atit mai mult ar trebui ca acestea toate si inte frafii gi surorile crestine, afirma Sfantul ps Fnte, care sunt unifi intre ei prin Bisericd, Trup al jy Hiistos, si care impreund se impartisesc din Trupul 5 Singele Lui?, Asa stind lucrurile, cu cat mai mult ar re. Sait aiysesiins ve ' @milia XV ta Romani, PG 60.547C, PNPN 1, XI, p: 458. Varig Omilia Vil ta Coloseni, PNPN I, XI, p. 292 (,CAnd Hristos sur, de foame, voi va desfitati) in huzururi?”), 31 Onilia XX la i) Gorinteni, PNPN 1. XIl, p. 374. in care intr-un remarcabil pasy, Sfantul loan Gura de Aur fi numeste pe séraci ,altarul lui Hristos* (Vetiafla acest altar agezat pretutindeni, pe alei si in pictele public, i veti putea aduce acolo jertfele voastre la fiecare ora [din zi sidin noapte)”). Vom reveni asupra cesteiteme in Capitolul al IX-la, * Onilia X 1a Romani, PN PN 1, X1, p. 403. Vezi de asemenea, spre pild8, Omitia XV la Filipeni, PNPN 1, XIM, p. 253, Omilia lila Colaseni, PG 62,322D (PNPN 1, XIll, p, 273: Cand vei voi s8 ter: ici fa luptt impotriva fratelui tu, s& stii c& ai pornit r&zboi cu m- dalarele- lui Hristos”), precum si Impotriva crestinilor iudalzant 1V.7, PB 68, p. 94: ,Voud va spun acestea: at&t timp oft el [fate yostru in Hristos] este credincios,-atat-timp edt se impartseste dn accleasi Sfinte Taine [i din toate activitatile sacramentale ale Biset ii), att timp cat vine la aceeagi biserica, el va este o ruda mult me adevirati si un prieten mult mai apropiat decat prop deni si prieteni. 102 apse pesreaca acestea ntte Bicbatul cestn i emeia oui S88 re unc unit Smtr Hrstos prin Stan Taina exe eeenoriel! 4, Argumenttl suprentn favoured csttoriet faut oan Gur de Aue Tits asupraaestel Tvs Stimparece el considera cAsitoria dept cea mai apropi- tun, deo tre doi oameni, Aceasta se datoreaz th mare aid unl aniei fice dintre bisbat si femee si lepatuni indoor inte ei, pe care Dumnezeu le-a rinduit fi si ped sfintte numai prin casitorie. 93 arg mare, cAsétoria devine un fel de paradigms supre- Pain fel de microcostos al unit inregis umanit. mcd cen mi generoasi oporturitate penta ca doi oa Ba gia devind att de strans legai inte ei, incit si aiba vacelasi cuget (homonioian)” in viziunea Sfantului foan jinsostom, faurirea acestei unital constituie temeit abso- fiat edsatoriet — pe langa celelalte dou temeluri majore sp cure le suliniaza: naglerea si cresterea Copilor, st pi- we casttafi, Astfel, Catharine Roth afirmé ci, potrivit Sfintului Paxinte, ,principalele motive care pledeaz’ in fa- voarea easatoried nu sunt binele societili si reproducerea spose, ci uitatoa dragostei si sfinfenia viett mantsle™. jn renumita sa Omilie XX la Efeseni, marele ierarh si predicator crestin incearca s& cuprinda in cuvinte esenta profunzimilor mistice si sublime ale acestei insorini care uneste barbatul si femeia intr-o totala jnterdependenta: “Despre Providentd; $C79, p: ? Roth, Sfantul loan Gura de Ai ile, p. 22. Despre eisatorie si viaja de fa- 103_Vezi acum cit este de strans& aceastl insofire « de proniator a zidit-o Dumnezeu'dintt-o singuna'y El Ea ingaduit lui Adam SB se cisatoreascd oy Frye era mai mult decat 0 sora sau 0 fic; ea era jv din trupul lui! Dumnezeu a randuit ca intreaga irae tate sf purceadi din acest punct de origine, El qy plasmuit femeia independent de barbat; daca aya an _ fost, barbatul ar fi considerat-o diferita de el. Nig; fg peli au ia ingaduit si nasca prunci fara barbat; dacs « Tr fost asa, ea ar fi fost de sine suitdtoare, Dimpotny cum erengile copscului purced dintr-un sings trunchi, tot astfel a ingdduit Dumnezeu ca Adam si «. afle 1a originea umanitatii intregi, barbati si femei, f. ind imposibil ca ci sa fie de sine statatori,”! Mai departe in acecasi omilie, el sustine urmatoarele: _.Barbatul sa-si tubeasca femeia Ia fel cum se iubes. te pe sinc insusi, nu numai pentru ca ei se impartisesc de aceeasi fire; nu, datoria lor este cu mult mai mare, pentru e& ei nu mai sunt dou’ trupuri, ci unul singur {oJ barbatul si femeia sunt un singur trup, tot ast precum Hristos si Dumnezeu-Tatal sunt una.” 1 Omilia XX la Efesent si Roth, op. cit., p. 44 (PG 62.135C-D; vezi si PNPN 1, XIIL p. 143). > + Omilia XX la Bfeseni, si Roth, p. 52. Vezi, de asemenea, PNPN J, XIll, ps 146, si Despre. Borez, L11-14,. SC 50,,cd, a 2-3, pp. 114-116 (SCA 31, pp, 26-28), unde Sfantul loan Hrisostom isi mant rea fafa’ de profunda schimbare care intervine in viele mi- rilor, $i fath de c&t de multe modificari ale stilului de vias din treex al fiecdruia sunt necesare pentru ca:doi oameni s& devind o singuré st intra totul noug fSptura: .Spune-mi, imice fel se poate reflecta la a ‘g7avirea aeestor lucruri si ce putere rationala va fi in stare s& infeleazt acest fenomen care are loc inire ei?” (SC 50, p. 115) 104 Soo = natogie dintre cei dot sofi si Hristos si Tatal ratoare; printre altele, ea ne arat& cum tre- coese Wee sojl cu sotia in relatile de 7i cu zi iuie S85 cormmjovedesic ‘© find acuratete privind impli- 1 Pa unitaisontologice dint soli in cést- Teg XLV la Facere, sons pe vremea inceputa- elm OPjei sale, afirma uncle ca acest alo bi fe cu re-amte, si femelle la fe Bay dovedease adince lor ibire fd de bara amelie SF ggeze mimic mai presus de bundstarea lor, tar lot gate femeilor mate cinste,faeand rot cas Bar sn sigur suflet sf alin wr sigur trup- can se tole, aceasta este adevirata cisitori, a Et armonic ine bial si femei tn vite iu a re unex nto at de sts legit. Veset, Pin arupul mu ircbule sa fe niciodst dezbinat, nick 2steul nw trebuie Sa fie dezbinat, tt astel ici inte supat i femei sA nu fie dezbinare, ci insofire™ in Capitolul al VU-lea vom analiza detaliat concepti ip stant Parinte despre felul in care trebuie trite c& storia crestind. 4, Despre copii Pe acest temei al unitatii ontologice dintre sott isi con- sintieste Sfantul loan Gura de Aur edificiul numeroaselor sale argumente in favoarea clisatoriei. Unul din acestea “Onilia XLV. la Facere, 9, PB 82, p. 474 (italiccle din citat epar- {inawonui. ; 105