6.

POPA-LISSEANU

/ZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

hvearek Isloriei Roairikr Vol. VI

www.dacoromanica.ro

FONTES
HISTORIAE DACO o ROMANORUM
FASCICULUS VI

RICARDI

DE INVENTA UNGARIA MAGNA

EDIDIT

G. POPANLISSEANU

TIP. (BUCOVINA BUCURESTI

1935

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE
ISTORIEI ROMNILOR
VOL UMUL VI

DESCOPERIREA UNGAR1EI MARI

DE

RICARDUS
TRADUCERE DE

a POPA.LISSEANU

TIP. tBUCOVINA BUCURESTI

1935

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Este o enorma deosebire, ca valoare istorica, intre o cronica .1 un docmnent. O cronica este compusa, de cele mai
multe ori, dupi alte cronici sau dupa informatiuni cari pot
sa nu fie intotdeauna exacte. O cronica este, in general, o lucrare de compilatie, o consemnare de date, iar nu o opera de
creaTiune, originala. Ea nu face intotdeauna dovada istorica i
valoarea ei documentara poate fi pusa uneori la indoiala.
Cu totul altfel de caracter au documentele. Acestea fiind
lucrari spontane i, in momentul in care se produc, de actualitate, emanand, de cele mai multe ori, dela autoritati, valoarea
lor probatorie este cu mutt mai mare. Un document, bunaoara
o diploma regali sau o bula papala, constituie mai totdeauna o

dovada sigura, o proba pe care istorioul este Iinut sa puna

temei.

Cad, daca autoritatea istorica a unui Notar anonim squ

a unui Geograf anonim, ori a unei cronici ca cea a lui Simon
de Kza, poate fi ciiteodata banuita,
istoricul ce se bazeaza
pe astfel de izvoare fiind indreptaIit si discute veracitatea afirmatiunilor lor,
o descriere ca aceea pe care ni-o procura Rogerius, in Carmen miserabile, asupra unor chestiuni precise i
de actualitate in timpul sau, ori un Raport pe care Il prezinta

superiorului su un calugar asupra unei calatorii, nu pot sa

fie deck izvoare istorice sigure
cu excepTia inevitabilelor
exagerari de stil datorite temperamentului scriitorului.
Iata de ce credem noi c informaliunile ce ne d Ricardus,
un calugar care a scris pe la anul 1236, nu pot 6 fie deck un
izvor istoric de mna
Cine este Ricardus?
www.dacoromanica.ro

Asupra
i personalittii lui Ricardus (sau Richardus) nu avem nici un fel de date. Sigur este e a fost un clu-

gr. El n'a fost o inalt faf bisericeasc care, pentru faptele

sale sau pentru vr'o opera a sa de ereatiune, s fi atras atentia
contimporanilor asupra sa. El este un simplu cilugr, aproape
anonim, care prezint un raport superiorului su despre o misiune ce a avut de indeplinit, fie el insui, fie elugArul predicator Julianus, u care c,ei mai multi
identifica.
Raportul acesta ni s'a pstrat i noi publicim in original i
In traducere1).

In veacul al XIII, inainte de marea invazie a Ttarilor,

din 1241, s'au trimis mai multe misiuni in Orient. Aceste misiuni aveau de scop, pe de o parte, s incretineze pe pgni,

prediandu-le cuvntul evangheliei, iar, pe de alt parte, s

adua informatiuni asupra strilor din Orient, de unde veneau fel de. fel de veti urte cari turburau linitea Europenilor.
In Ungaria se tia, pe vremea aceagta, din cronici i din

traditia oral, c Maghiarii, venind din Asia, au lsat acolo

moi i strmoi, a era acolo o Ungarie mare
Ungaria matar care era ina pgin. Ea nu
ior uetus Hungaria 3)
trebuia lsat in prada necredintii, ci Ladus la invttura lui
Iisus.

De altfel, statul unguresc, avnd in epoca regilor Arpadieni, un caracter mai mult eclesiastic, pus sub influenta atotputernicilor pontifi dela Roma, era natural ea regii cari ii primeau coroana din minile papilor sau ale reprezentantilor
acestora, s dea ascultare indicatiilor Santului Scaun, i s-i
faci un ideal al vietii lor din propagarea cretinismului printre pgni, i a catolicismului, in special, printre schismatici.
Cf. Htumuzaki, Doc. I, p. 155. Cf. A. Sacerdoleanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains i G. I. Britianu, Recherches sur le Commerce Gnois,
p. 201. D.1 Briltianu ne dif 9i un rezumat al lui Ricardus.
Fejr, Codex Dipl. W. 1. p. 50.
Albericus Trium Fontium, Chron. in Mon. Ger. Hist. XXII, p. 942.

www.dacoromanica.ro

Agtfel se explici trimiterea atator misionan i in Europa de

risarit gi in Asia.
Inainte de misiunea despre care ne raporteazi Ricardus,
ni se amintete de o .alti misiune pe care regele Bela al IV o

trimisese s faca cercetiri in Ungaria Mare. Este misiunea

Fratilor predicatori i a Fratilor minori, de care ne vorbegte
scrisoarea de mai tarziu, din anul 1241, a unui episcop din Un-

gana, adresata episcopului din Paris, misiune care pare a fi

fost macedariti de Tatarii, numiti Mordani1).
Misiunea a doua, trimeasa de regele Bela al IV, in anul
1235, este mai importanta in rezultate decat misiunea precedenta sau decat misiunile precedente
daca ele vor fi fost
mai multe, dupi cum se presupune fiindca despre ea ni s'au
pastrat doua documente de mare valoare. Aceasta a doua nusiune a fost pusa subt conducerea calugarului predicator RIlianus. Dela acesta avem o scrisoare adresata episcopului din
Perugia (Italia), delegat al Scaunului Apostolic i raportul de
mai sus al lui Ricardus, despre care se sustine ca ar fi aceemi
persoani cu Julianus.
Scrisoarea adresata delegatului Apostolic ni s'a pastrat
in doua variante, amandoua publicate in Colectiunea de documente Hurmuzaki2), iar raportul lui Ricardus, mult mai
important din punct de vedere istoric, fiindca el ne da o serie
intreaga de note interesante de drum, pana in Ungaria mare i
inapoi, se gasete deasemenea publicat in Colectia Hurmuzaki8).
Pentru Maghiari, Raportul acesta care descopere langa
fluviul Ethyl pe stramoii Ungurilor de odinioara, stramoi
cari, dei nu aveau nici o notiune despre Dumnezeu, vorbeau
inca limba ungureasca, este evident de o extrema importan.
Pe noi, Romnii, insi ne intereseaza acest Raport al lui Rieardus-Julianus, in special, in afara de faptul crt ne ofera o
1) Hurmuzaki, Doc, r. p. 207: Per illos (Mordanos) credo esse interfectos
Praedicatores et fratres minores, et abso nuncios, quos miserat Rex Ungarias
ad explorandum.

Hurmuzaki, Doc. I. p. 145 gi p. 148.

Hurmuzaki, Doc. I. p. 155.

www.dacoromanica.ro

lecturii instructivii, ntiu, pentru mentiunea ce o face chiar

dela inceput, despre existenta faimoaselor pascua Romanorum
din Pannonia, despre cari ne vorbesc i celelalte cronici, atilt
din Ungaria ct i din afari de Ungaria, al doilea, pentru pre-

cizarea ce el ne di a in drumul lor Ungurii, trecind prin diferite state, le-au distrus
qui cum multa regna pertransissent
et destruxissent
iar c, ajungfind in Pannonia n'au gtu3it aci

o tari pustie, pe care si o ocupe farii lupte, ci au trebuit si

i
cucereascii popoarele afldte ad
subi,ectis sibi populis
In sfistrit, al treilea, pentru amintirea ce o face a FraIii predi-

catori in drumul lor spre riisirit, au trecut grin Bulgaria lui

loan Assan 1 prin Rumelia ce apartinea atumei imperiului
zantin,
per Bulgariam Assicgni et per Romaniam.

www.dacoromanica.ro

DE FACTO UNGARIE MAGNE

A

FR. RICARDO ORDINLS FF PREDICATORUM INVENTO TEMPORE DOMINI GREGORII IX.

Inventum fuit in gestis Ungarornm christianorum, quod eeset

alia Ungaria maior, de qua VII duces cum populis suis egressi fue-

rant, ut habitandi quererent sibi locum, eo quod terna ipsorum

nrultitudinem inhabitaneium sustinere non posset, qui cum multo
regna pertransissent et destruxissent, madera uenerunt in terram
que nunc Ungaria dieitur, tuno uero dicebatur pasea Romanorum.
Quam inhabitandain pre terris ceteris elegerunt, subiectis sibi popuhs, qui tunc habitabant ibidean. Ubi tandem per sanctum. Stephanum
prim.um ipsorum 1) regem ad fidem e.atholica.m sunt reuersi, prioribus Ungaris a quibus ipsi deseenderant, in infidelitate permanentibus, sieut et hodie aunt pagani.

II
Fratres igitur predicatores hiis in gestis Ungarorum inventis
compassi Ungaris, a quibus se descendisse nouerunt, quod adhuc in
errore infidelitatis manerent, miserunt quatuor de fratribus ad illos
q-uerendum, ubieunque possent eos iuuante domino inuenire. Seiebant

per scripta antiquorum, quod ad orientem essent, ubi essent penitus

ignorabant. Predieti uero fratres qui missi fuerant, multis se exponentes laboribus, per mare, per terras eos usque post aimum tercium
quesiuertmt. Nec taMen propter multa uiarum pericula poterant in1) Ipsorum. In unele edi.ii lipsegte acest cuvint.

www.dacoromanica.ro

10

nenire, uno ipsorum excepto, sacerdote nomine Otto, qui tantum sub
mercatoris nomine processit. Qui in quodam regno paganorum quosdam de lingua illa inuenit, per quos certus efficiebatur ad quas partes manerent, set illorum prouinciam non intrauit; ymmo in Unga-

riam est reuersus pro fratribus pluribus assumendis, qui cum ipso
redeuntes, fidem illis catholicam predicarent. Set multis fractus laboribus post octauum reditus sui diem, cum onmem uiam illos querendi exposuisset, migrauit ad Christum.

Fratres uero Predicatores infidelium conuersionem desiderentes

quatuor fratres ad querenclam gentem predictam iterato miseru.nt.
Qui accepta fratrum suorum benedictione, habitu regulan i in secularem mntato, barbis et capillis ad modum paganorum nutritis, per
Bulgariam Assani 2), et per Romaniam, 3), cu.m ducatu et expensis
domini Bele 4) nunc regis Ungarie, u.squ.e Constantinopolim peruenerunt.

Ibi intrantes in mare per triginta tres dies, uenerunt in terram

que uocatur Sychia 5), in ciuitatem que Matrica 6) nuncupatur. Quorum dux et populi se ehristianos dicunt, habentes literas et sacerdotes Grecos. Princeps centum dicitur habere uxores. Omnes uiri caput
omnino radunt, et barbam nutriunt delicate, nobilibus exceptis, qui
in signu.m nobilitatis super auriculam sinistram paucos relinquunt
capillos, cetera parte capitis tota rasa. Ubi propter societatis spem,
quam expectabant, quinquaginta diebus moram fecerunt. Deus autem dedit ipsis graciam in conspectu domine, que super centurn uxo-

res regis maior erat, ita ut mirabili eos amplexaretur affectu, et in

omnibus eis neceseariis prouidebat.
Bulgariam Assani. Vezi in Hurrnuzaki, Doc. I, facsimilul dup Re.
gestele Pontificilor romani, No. 77.
Romanian. Facsimilul, ibidem, No. 77.
Dele. Facsimilul, ibidem, Np. 77.
Sichia. Facsimilul, ibideurs, No. 78.
Matrica. Faosimilni, ibidem, No. 78.

www.dacoromanica.ro

11

kale progressi consilio et adiutorio predicte domine per desertum, ubi nee homines nee domos inuenerunt, diebus tredecim transiuerunt; ibique uenerunt in terram, que Alania 7) dicitur, ubi christiani et pagani mixtim manent. Quot aunt uille, tot taunt duces, quorum nullus ad alium habet subiectianis respecturn. Ibi continua est
guerra ducis contra ducem, uille contra uillam. Tempore arandi omnes unius uille hornines armati simul ad campum uadunt, simul omnes metunt, et contiguo terre spacio hec exercent, et quidquid extra
uilam siue in lignis aquirendis siue in aliis operis habent, uadunt omnes pariter et armati, neo postea ullo modo pauci per totam septimanam de uillis suis quacunque de causa egredi absque periculo personarura, excepta sola die dominica a mane usque uesperum, que in
tanta deuocione apud eos habetur, quod tune quilibet quantum.cumque mali fecerit, uel quoeumque habeat aduersarios, securus potest
sine nudus siue armatus, eciam inter illos, quorum parentes occidit,
uel quibus alia mala intulit, ambulare. Illi qui christiano ibi censentur nomine, hoc obseruant, quad de uase illo nee bibunt nec comedunt, in quo murem mori contingit, uel de quo canis comedit, nisi
fuerit prius a suo presbytero ben dictum; et qui aliter facit a chritianitate efficitur alienus. Et siquis eorum quocumque easu hominem
occidit, pro eo neo penitentiam, nec benedictionem accipit; ymmo
apud eos homicidium pro nichilo reputatur. Cnicem in tanta habet
reuerentia, quod pauperes siue indigene siue aduene, qui multitudihem secum habere non possunt, si crucem qualemcumque super astam

cum uexillo posuerint, et eleutam portauerint ,tam inter christianos quam inter paganos omni tempore secure incedunt.
VI

De loco illo fratres societatem habere non poterant procedendi,

propter timorem Tartarorum 8), qui dicebantur ease uicini. Propter
quod duobus ex illis reuertentibus, reliquia duobus perseuerantibus,
in eadem terra in penuria maxima sex mensibus sunt morati, intra

quos neo panem neo potum preter aquam habebant. Set unus fratrum, sacerdos, coelearia et quedam alia preparauit, pro quibus aliAlania. Facsimilul, ibidem, No. 79.
Tartarorum. Faesimilul, ibidem, No. 80.

www.dacoromanica.ro

12

quando parum de millo receperunt, de quo non nisi tenuiter nimis

poterant sustentan. Unde decreuerunt duos ex se uendere, quorum
precio alui. oeptum iter perficerent,sed non inuenerunt emptores,quia
arare et molere nesciuerunt. Unde necessitate ooacti duo ex elk; de
illis partibus uersus Ungariam redierunt, alii uero remanentibus ibidem, nolentes desistere ab itinere inchoato.

VII
Tandem ipsi habita quorundam paganoruin societate iter arripientes per deserti solitudinem, triginta septem diebus continuo iu.e.
runt. Intra quos uiginti duobus panibus subcinericiis usi sunt, adeo
paruis, quod in quinque diebus potuissent, et non ad sacietatem, totaliter comedisse. Jade frater qui sanus quid.em, set sine uiribus
fuit; cum maxim labore et dolore libenter tamen de deserto eduxit.
Infirmus autem frater plus sano quam sibi comp aciens, illi frequenter dicebat quod ipsum in deserto relinqueret tanquam mortuum et
truncum inutilem, ne per occupacionem ipsius negligeretur opus dei.
Qui neque quidem consensit, set usque ad mortem ipsius secum in
itinere laborauit. Pagani comites uie ipsox-um, credentes ipsos habere pecuniam, fere eos occiderunt perquirendo.

VIII
Transito autem deserto sine omni uia et semita, trigesimo septimo die uenerunt in terram Sarracenorum que uocatur Uela 9), in
-ciuitatem Bundam "), ubi nullo modo spud aliquem poterant hospicium obtinere, sed in campo manere oportuit in pluuia et frigore.
Diebus uero frater, qui sanus fuit, sibi et infirmo fratri eleemosynam per ciuitatem querebat. Et tam in potu quam in aliis potuit inuenire, precipue a principe ciuitatis, qui eum christianum esse intelligens, libenter ei eleemosynas porrigebat. Quia tam princeps
quam populus illius regionis publice dicunt, quod cito fiezi debebant
christiani et ecclesie Romane subesse.

Vela. FaesimiluL ibidem, No. 81. La Enlicher, Mon. Arp. ?i Fejr,

Codex Dipl. IV, p. 54: Veda.
Bundmn, Facaimilul, ibidem, No. 82.

www.dacoromanica.ro

13
EL

hide ad aliam ciuitatem processerunt, ubi prediotus frater infirmus, Gerardus nomine sacerdos, in domo Sarrarceni, qui eos
propter Deum recepit, in domino obdormiuit, et eat sepultus ibidem.

I
Postmodum (rater Iulianus, qui solus remanserat, nesciens qualiter poseet habere recessum, factus est seruiens unius Sarraceni sacerdotis et uxoris eius qui in magnam Bulgariam " ) profecturus,
quo et pariter peruenerunt. Est uero magna Bulgaria regnum mag-

num et patens, opulentas habens ciuitates; set omnes sunt pagani.

In regno illo publicus est sermo quod cito fieri debeant christiani,
et Romane ecclesie subiugari, set diem asserunt se nescire, sicut enim
a mils sapientibus auJierunt.

XI
In una magna eiusclem prouincie ciuitate, de qua dicuntur egredi
quinquaginta mina pugnatorum, frater unam mulierem Ungaricam
inuenit, que de terra quam querebat, ad partes illas tradita fuit uiro.
fila docuit fratrem uias, per quas esset iturus, asserene quad ad duas
dietas ipsos posset Ungaros quos querebat procul dubio inuenire.

Quod et factuna est. Inuenit enim eos iuxta fluuium, magnum

Ethy114). Qui eo uiso et quad esset Ungarus cluistianus intellecto, in
aduentu ipsius non modicum sunt gauisi, circumdantes eu.m per domos et uillas, et de rege et regno christianorum fratrum ipsorum fi-

deliter perquirentes. Et quidcumque uolebat tam de fide, quam de

aliis eis proponere, diligentissime audiebant, quia amnino habebant
Ungaricum ydioma, et intelligebant eum et ipse eos. Pagani stud,
nullam dei habentes noticiam, sed nec ydola uenerantur, set sicut
bestie uiuunt. Terras non colunt. Carnes equinas, lupinas et htiiusmodi comedunt. Lac equinum et sanguinem bibunt. In equis et armis habundant, et strenuissimi sunt in bellis. Sciunt mina per relaGerardus, La Fejr, op. cit., IV. 1. p. 54 si la Endlicher, op. cit., p.
Bernardus.

Bu/gariam, Facsimilul, ibidem, No. 82.

Bulgaria, Facsimilul, ibidem, No. 83.
Ethyl, Facsimilul, ibidana, No. 84.

www.dacoromanica.ro

14

clones antiquorum, quod isti Ungari ab ipsis .descenderant, set ubi

essent ignorabant.

XII
Gens Tartarorum uicina est eie, set hiidem Tartari comnaittentea cum eis, non poterant in bello eos deuincere, ymmo in primo prelio deuicti aunt per eos. Unde ipsos sibi amicos et socios elegerunt.

Itaque simul iuncti XV regna uastauerunt omnino. In hac Ungaroru.m terra dictus frater inuenit Thartaros, et nuncium. ducis Tartar.
rum, qui sciebat Ungaricum, Ruthenicum, Cumanicum, Theutonicum, Sarracenicum et Tartaricum. 16). Qui dixit quod exercitus Thartarorum, qui tune ibidem ad quinque dietas uicinus erat, contra Alemaniam uellet ire, set alitun exercitum quem ad destructionem Per-

rarum miserant, expectabant. Dixit etiam idem, quod ultra terraTn

Tartarorum esset gens multa nimia, omnibus hominibus alcior et maior, cum capitibus adeo magnis, quod nullo modo uidentur corporibus suis conuenire, et quod eadem gens de terra sua exire proponit,
pugnaturi cum omnibus illis, qui eis resistere uoluerint, et uastaturi
ninnia regna, quecumque poterunt subiugare.

XIII
Frater, hija omnibus intellectis, licet ab Ungaris inuitaretur ut
maneret, non decreuit 16) duplici racione. Una quia si regna paganorum et terra Ruthenorum, que aunt media inter Ungaros christianos
et Moo, audirent quod illi ad fidem catholicam inuitarentur, dolerent, et uias armies forsitan de cetero obseruarent, timentes quod si
illos istis contingeret christianitate coniungi, omnia regna intermedia
subiugarent. Alia racione quoniam cogitabat, quod si eum in breui
mori aut infirmari contin.geret, frustratus esset labor euus, eo quod
neo ipse profecisset in lilia, nec fratres Ungarie, ubi esset gens eadem
scire possent. Cum igitur uellet reuerti, docuerunt eum hiidem Ungari
uiam aliquam, per quam poseet tucius peruenire.

15) Ungaricum, Ruthenicum, Cumanicum, Theotonicum, Sarracenicum et

Tartaricurn, Faosimilul, ibidem, No. 86, 87.
16) Non decreuit. La Theiner i Hurmuzaki, /oc. cit.. p. 158: donee de-ereuit

www.dacoromanica.ro

15

XIV

Incepit autem, frater redire tribus &elms ante feet= natiuitatis beati. Joannis Baptiste, et paucis diebus in uia quiescens,tam per
aquas quam per terras, secundo die post natiuitatem domini Ungarie
portas intrauit. Et tauten per Rutheniam et Poloniam eques ue.nit.

In redound de predicta Ungaria transiuit in fluuio regnum

Morduanorum 17) quindecim diebus. Qui sunt pagani et ideo homi-

nes orudeles, quad pro nichilo reputatur homo ille qui multos
homines non occidit. Et cum aliquis in uia procedit, (minima hominum capita quos occidit, coram ipso portantur. Et quanta plura corani uno quoque portantur capita, tanto melior reputatur. De capitibus uero hominum acyphos faciunt, et libencius inde bibunt. Uxorem
ducere non permittitur, qui hominem non occidit. Isti a prophetis
suis accipientes quad esse debeant christiani, miserunt ad dueem
Magne Laudomerie19), que est terra Ruthenorum20) illis uicina, quad
eis mitteret sacerdotem, qui ipsis baptismum conferret. Qui respon-

dit: non meum est hoc facere, set pape Romani. Prope enin est
tempus, quad omnes fidem eoclesie Romane debemus suscipere, et
eius obediencie subiugari.

Ruthinorum. Facsimilul, ibidem, No. 88.

Morduanorum. Facsimilul, ibitlem, No. 89.
Magne Laudamerie. Facsimilul, ibidem, No. 90.
Ruthenorunt Fac.siinilul, ibidem, No. 91.

www.dacoromanica.ro

RICARDUS

DESCOPERIREA UNGARIEI CELEI MARI

Se gisete seria in sFaptele Ungurilor incretinati c ar mai

xista i o alti Ungarie mai mare, din care au plecat e,ei apte duci
caute alti patrie, de oarece tasa lor proprie
n triburile lor ca
nu mai putea si hrineasci aa de multi locuitori. Aceti duci treGrind prin multe tiri, pe cari le-au distrus, au ajuns in sfirit in
pimintul care acum se numete Ungaria, pe atunci ins Phunile
Romanilor. Aceasti tari au preferat-o pentru locuintele lor inaintea
tuturor celorlalte tiri i au supus popoarele cari atunci locuiau acolo.
Aci, in sfirit, ei au fost convertiti la religia catoliei de primul rege,,
t.ef an cel Sfint, Ungurii de mai inainte, dela cari plecaseri stiruind
Ina in credinta lor, cici i astizi aunt

II
Fratii predicatori, gindindu-se cu mili la Ungurii despre car,
se serie in Faptele Ungurilor i dela cari au aflat ci ar fi plecat,
fiindci acestia au rimas ping acum in rincirea necredintei lor, au
trimis pe patru ini dintre fratii lor ca -i caute pe aceia 1 cu ajutorul lui Dumnezeu si-i &easel oriunde se va putea. Cici aflaseri

din scrisul celor vechi cA ar fi triind in Orient, unde anume, nu

puteau nicidecum si tie. Deci numitii frasi cari fuseeeri trimii,
dupi ce eau expus la multe neajunsuri, dei i-au ciutat, vr'o trei
ani de zile, pe api i pe uscat, nu i-au putut gisi din cauza multelor
primejdii de cilitorie; in afari de unul eingur dintre ei, preotul
numit Otto. Acesta a cilitorit numai ca negustor i a aflat intr'o
jari oarecare, barbari, pe nite oameni de aceemi limbi, de cari a
lzvearele Is!oriel RomSnilor Vol. VI

www.dacoromanica.ro

18

fost informa-t, unde ear gag acetia, dar in tara lor n'a intrat. S'a
intors ns inapoi in Ungaria ca s ja Cu sine m.ai multi frati cu cari
se intoarca i sa predice credints catolici. Dar fiindea el era latovit de multe necazuri, dupi opt zile dela inapoierea sa, dupa ce le-a

expus tot drumul pe unde sa umble apre

cauta, a repausat in

Domnul.

Fratii predicatori ns dorind s converteasca pe necredincioi

au trimis din non patru frati spre a cauta poporul amintit. Acetia,
dupi ce au primit bineeuvantarea fratilor lor i dupa ce i-au schimbat costumul calugaresc intr'altul lumesc i i-au rasa Oral i barba
In felul paganilor, au pornit la drum 1 au ajuns subt conducerea
u.nor caluze i cu cheltuiala domrmlui Bela, acum rege al Unga-

riei, prin Bulgaria lui Aasan i prin Romania, pan la Constantinopol.

IV

De aci plecand pe mare, timp de treizeci de zile, au sosit in

tara ce se chiami Sichia, in cetatea nurniti Matrica. Ducele i popoarele de aci se zic cretini, avand literile greceti i preati greci.
Principele, se apune, a are o sing de sotii. Barbatii, cu toii, 1'0
rad capul peste tot, ii Iasi insa barba i i-o ingrijesc, afara
nobili cari ca semn al nobletei lor i lasa putini peri peste urechea
stangi, restul capului fiind cu totul ras. In aceasta localitate, in
nadejdea unei tovariii pe care o ateptau, au zabovit cincizeci de
zile. Dumnezeu insa le-a procurat aci o mare favoare prin mijlocirea
unei ,doanme care era mai mare peste cele o Kai de femei ale regelui, astfel e i-a imbratiat cu o de,osebita iubire i le-a pus la
indemani toate cele necesare.
V

De ad, inaintand, dupa povata i cu ajutorul numitei doamne,

printeun deert, unde nu intalnira atici oameni nici case, au umblat
treisprezece zile, dupa cari au ajuns in tara ce se numete Alania,
nude triese cretini amestecati cu pagani. Cate sate aunt, tot atatia
duci au, dintre cari niciunul nu are respectul supunerii fata de un
www.dacoromanica.ro

19

altul. Itzboiul este aci necontenit, un duce contra altui duce, o cetate contra altei eetiti. In timpul aratului top oamenii dintr'un sat,
merg la camp impreuni, inarmati, i cu totii impreun secer i lucreaz pimantul care este lipit unul de altul. $i tot ce fac, afari
din sat, fie in procurarea de lemne, fie in alte lucrri, merg cu
totii impreun i inarmati, i, subt niciun motiv, in urm, nu pot
mai putini ini s ias in timpul unei sIptmni intregi din satele
lor ark' primejdie personan. Se excepteaz numai Dumineca, de dimineat i Ong seara, care la ei este tinuti cu atta sfintenie
atunci oricine i once ru, cit de mare, ar fi fcut, sau oricti dumani ar avea, poate sA plece singur, fie inarmat, fie neinarmat, chiar

i intre aceia ai caror printi i-ar fi onaorit, sau crora le-ar fi pricinuit alte nenorociri. Cei cari, in aceasta tari, se socotesc drept creg-

tini se feresc s bea sau s mnnee din vasul in care se va fi in-

timplat s moar veun parece sau din care s fi mancat veun

caine, decat dac va fi fost sfintit mai niainte de preotul slu;
cel ce ar face altfel pierde calitatea de creoin. Dac cineva dintre
ei va fi omorit veun om din veo intamplare oarecare, pentru aceasta
nu primete nici pedeapsii dar nici binecuvintare; la ei omuciderea
se considera ca lucru de nimic. Crucea o tin inteatta cinste c cei
siraci, fie indigeni, fie steini, cari nu pot avea pe lang ei mai
multi amen' daci va fi pus o cruciuliti pe lancea sa impreun cu
un stegulet i o va fi tinut ridicat, atit intre pagini cat i intre
cretini, poate sA u.mble In sigurant.
VI

Din aceasti localitate inainte, fratii nu mai putur sA aibi to-

vari pentru ciltoria lor, de teami de Ttari cari se zicea

tr5iesc In veeinitate. De aceea, doi dintre ei s'au gndit si se intoarci, ceilalti doi ins au struit s eimini in aceemi turi, timp de
ase luni, in cea mai mare sAricie. Aci, ei, in afari de ap, nu aveau,
nici pine, nici buturil. Dar unul dintre frati, un preot, a lucrat
ficind linguri i alte lucruri, pe.ntru cari, cite odat5, au prim.it
putin meiu, din care pentru cativra vreme au putut s' se mentie. De
aceea, au hotirit ca s vinzi ca robi pe doi dintre ei, cu preitul erora eeilalti s -poast
isprveasci cintoria, dar n'au g:sit cumpriltori, fiinde ei nu tiau nici si are nici s macine. Din aceast
cauzi, zoriti de mare nevoie, doi dintre ei s'au intors din acele prti
spre Ungaria; eeila1j doi ins au rmas acolo, nevoind
intrempg citoria inceputi.
www.dacoromanica.ro

20

VII

In sfirit, intoviriindu-se cu citiva pgni 1 apucind drumul prin sing-uritatea deertului, au mers necontenit treizeci i apte
de zile. In ama timp au consurnat dougzeci i doui de piini ficute

In spuzg, aa de mid e in cinci zile ar fi putut s le mg/lance pe

toate, fr si se sature. De aceea fratele care era in adevir aguaos,
dar fati putere, cu foarte mare suferinfi i durere, a seg.pat multumit din deert; fratele cel infirm compitimind mai mult pe eel
lase pe loc in degert, ca
anglos, decit pe sine, ii spunea mereu,
pe un mort i ea pe un trunchiu nefolositor, ea si nu neglijeze, ocupindu-se de el, lucrarea lui Dumnezeu. Acesta insi nu s'a invoit in

niciun chip, ci pina* la moartea lui a suferit cu el impreun5 pe

drum. Piginii ns, tovargii lor de drum, crezind ci au bani,
aproape i-au omorit perchizitionindu-i.
VIII

Dupi ce au trecut, firg de nici o cale sau potecg, prin acest

detert, in ziva a treizeci i aptea au ajuns in tara Sarracenilor, care
se numete Veda, in oraul Bunda, unde n'au putut si giseasc'i

decum, la nimenea , nici o graduire, ci au trebuit s. riming in

cimp, in ploaie i in frig. Ziva ns fratele care era sinitos cerea
de pomang prin ora pentru sine i pentru fratele cel infirm. i a
putut gsi cite ceva i de biuturi i de altele, mai ales dela principele cetitii care, intelegind ci este cretin, Ii dedea bucuros de
pomang; fiindcg atit principele ct i poporul din acea regiune spust

In gura mare ci in curind vor trebui s se incretineze i ei .1 si

se supung bisericii romane.
IX

De ad s'au dus intro' altg cetate, unde fratele cel infirm, Cu

numele Bernardus, preot, a adormit in Domnul, in casa Sarracenului
care, pentru Dumnezeu, i-a primit, i a fost inmormintat acolo.
X

In urmi fratele Julianus care singur mai rimisese, netiin.d

cum ar putea s meargi inainte, s'a bigat servitor la un preet Sarrawww.dacoromanica.ro

21

cean gi la sotia acestuia, cari aveau de gnd s plece in Marea Bulgarie, unde de fapt au gi ajuns impreung. Marea Bulgarie e in adevir o lark' mare gi puternicg, avind cetiti bogate. Aci sunt toti pi-

gni. In regatul acesta umblrt vorba c in ournd se vor face cu

totii cregtini gi supugi bisericii din Roma. Dar Bustin cg ziva precisii nu o gtiu. Astfel doar au aflat dela inteleptii lor.
XI
Intr'o cetate mare din aceastit provincie, din care se apune ci
se pot scoate cincizeci de mii de soldati, fratele a gisit o feme,e ungarg care din tara pe care el o cguta, a fogt mgritatti in pgrtile acelea.
Ea a argtat fratelui drumul pe care avea sg meargg, sustinand crt,
dupg o cale de doug zile, va putea ggsi firg indoialg pe Ungurii pe
cari i cautg. Ceea ce s'a gi intamplat. Crici i-a gsit lng marele
fluviu Ethil. Acegtia vizndu-1 gi intelegand cg el este Ungur cregtin,
s'au bucurat nu putin de intalnirea lui ,inconjurindu-1 prin case gi
prin sate gi intrebndu-1 cu prietenie despre rege gi regatul fratilor
lor cregtini. i tot ceeace voia 8 le vorbeascg, atat despre credintg cat
gi despre altele, 11 ascultau Cu plgcere fiindcg, peste tot, aveau gra-

iul unguresc gi il intelegeau, gi el pe ei. Ei sunt pggfini neavnd

nici o cunogtintg despre Dumnezeu. Dar nu se inching nici la idoli,
ci trgesc ca dobitoacele. Nu cultivg pgmntul, mgnncg carne de
cal, de lup gi altele de acest fel. Beau lapte gi ginge de cal. Au o
mare bogglie de cai gi de arme gi in dizboaie aunt foarte viteji. Cunosc din traditiile celox vechi cg Ungurii descind din ei, dar
nu cunosc tara unde se ewes.

XII

Poporul Marilor este in vecingtatea lor. Ttarii acegtia hog,

ciocnindu-se cu ei, n'au putut sg-i birue in rgzboiu; ha, din contri,
in prima britglie au fost invingi de ei. De aceea, gi i-au f gcut de
prieteni gi tovarggi, astfel c, uniti impreung, au devastat in totul
cincisprezeee regate. In aceastg targ a Ungurilor, numitul frate a
gisit Tgtari gi pe trimisul ducelui Titarilor care gtiea unguregte, rusegte, limba comanicg, theutonicg, sarracenici gi tritarg. Acesta a
spus ci armata Titarilor care atunci era la o distanti de cinci zile
este gata si meargil in contra Alarnaniei; dar agteptau o alti armatrt pe care o trimiseseri pentru distrugerea Pergilor. Tot el a
www.dacoromanica.ro

22

opus o dincolo de /ara Titarilor este un popor foarte numeros, mai

inal/i gi mai mari decit to/i oamenii, eu. capetele atit de mari,
nu par de fel potrivi0 Cu corpurile lor i ci i ace,st popor igi pro-

pune si plece din /ara lor, avnd si bati pe to/i aceia cari vor
indrizni si li se opue i c vor devasta toate regatele pe cari vor
putea si le subjuge.

Fratele inplegnd toate acestea, .0egi era poftit de Unguri si

mai rimie, totugi nu s'a. hotirit, din dad& motive. Intiu, fiindci,
daci regatele piganilor gi /ara Ruthenilor, cari se gisesc la mijloc
intre Ungurii cregtini gi aceia, ar auzi ea Ungurii necregtini sunt invitali si se faci cregtini, le-ar pirea riu i ar recurge la toate
loacele, temndu-se ci, dacI s'ar infampla ca acegtia si se uneasci
cu cregtinitatea, ar su.bjuga impreuni toate titile intermediare. $i
al doilea motiv, fiindci se gndea ci daca' s'ar intmpla ca el si
moari in curind sau si se imbolniveasci, toati lucrarea sa s'arzdrnici, fiindci nici el n'ar avea nici un eigtig la ei, nici
din Ungaria n'ar gti unde se gisegte acest popor. Prin urmare, fiindci
voia si se intoarci, aceiagi Unguri i-au aritat o alta cale pe care si
poati si ajungi mai sigur acasi.
XIV

lar, fratele a inceput si se inapoieze, trei zile inainte de sirbitoarea nagterii Sfintului loan Botezitorul, i odihnindu-se citeva
zile pe drum, dupi ce a mere, gi pe api gi pe uscat, a intrat, a doua
zi dupi nagterea Domnului, pe por/ile Ungariei. Prin Ruthenia gi
Polonia a mers
XV

In drumul siu, la intoarcere din Ungaria cea Mare, a trecut peste

un f/uviu in regatul Morduanilor, timp de cincisprezece zi/e. Acetia
sunt pigini gi oameni att de cruzi c despreoesc pe acela care n'a
fost in stare si omoare mai mu10 oameni. Si eand eineva merge in
poart, inaintea sa, capetele tuturor aoelor oameni pe cari

i-a ucis. $i cu cit mai multe capete sunt duse inaintea cuiva, cu
www.dacoromanica.ro

23

atita reputatia acestuia este inai mare. lar din titvele de oameni
fac cupe i beau mai bucuros din acestea. N'are voie si se insoare
cel ce n'a ucis un om. Afland acetia dela prevestitorii lor c vor
trebui si se incretineze i ei, au trimis la ducele din Marea Laudamena, care este tara Ruthenilor, vecini cu ei, ca 88' le trimeat un
preot care si le impirtigeasci botezul. Acesta le rispunse: nu este
treaba mea si fac aceasta, ci a Papei dela Roma: cici este aproape
timpul, cand toti vom trebui s primim eredinta bisericii romane, e
ai ne supunem ascultirii ei.

www.dacoromanica.ro

INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN

Alamannia 14.
Alanii 11.
Assanus 10.

Matrica 10.
Morduani 15.
Otto 10.

Bela 10.
Bulgaria 10, 13.
Bunda 12.

Persia 14.
Polonia 15.

Constantinopolis le.

Romania 10.
Ruthenia, Ruthenicus 14, 15.

Ethyl 13.
Gerardus 13.
Gregorius Q. ioannes 15.
Johanna 13.
Laudomerie 15.

Sychia 10.
Sarracenus 13.
Stephannus 9.

Tartarus 11, 14.

Ungaria, 9, 10, 12, 13, 14.
Vela 12.

Tip. Bucovina", I. F.. Toroutiu, S. Grigore Alexanciresou No. 4, BucureSi III.

www.dacoromanica.ro