ALEXANDRU LAPUSNEANUL

Nuvela Alexandru Lapusneanu este prima nuvela istorica din literature romana,o
capodopera a specie si un model pentru autorii cau au cultivat-o ulterior.
Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei Literare (1840) nuvela
ilustreaza una dintre sursele literaturii romantic,istoria nationala,potricvit recomandarilor lui
Mihail Kogalniceanu din articoulul program al revistei,intitulat Introductiune care constituie si
manifestul literar al romantismului romanesc.
Ulterior nuvela a fost inclusa in ciclul Fragmente istorice din volumul Pacate;e
tineretilor (1857).
Alexandru Lapusneanul este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o
constructive riguroasa,avand un fir narativ central. Se observa concizia intrigii, tendinta de
obiectivare a perspectivei narrative si verosimilitatea faptelor prezentate. Personajele sunt
relative putine,caracterizate succinct si graviteaza in jurul personajului principal.Este o nuveloa
romantic datorita mai multor trasaturi: specie; inspiratia din istoria
nationala;tema;conflict;naratiune liniara;personaje exceptionale in situatii exceptionale;personaje
construite in antiteza;;culoarea eocii in descrieri cu valoare documentara,nu cu valoare
epica;liniaritatea psihologica in constructia personajelor,gesture si replici spectaculoare si
memorabile. Este totodata si nuvela istoria deoarece este o specie literara cultivate de
romantici,care se inspira din trecutul istoric: tema,personajele si culoarea epocii.
Scriitorii pasoptisti se inspira din cronici si din folclor, conform esteticii romantic si
recomandarilor din Introductie la Dacia literara. Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei
istorice romanesti,este primul scriitor care valorifica intr-o creatie literara cronicile
moldovenesti.
Nuvela de inspiratie istorica adduce in momentul aparitie nu un model de patriotism ,cu
un antimodel de conducator,ca un avertismen adresat contemporanilor intr-o perioada de
efervescenta revolutionara.
Din cronica lui Ureche,Negruzzi preia imaginea personalitatii domnitorului Alexandru
Lapusneanul , ca si scene, fapte si replici dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la
fictiune si prin viziunea romantic asupra instoriei, influentata de ideologia pasoptista.
Transfigurarea artistic a faptelor istorice este motivate esthetic: gradarea tensiunii
narrative,reliefarea caracterelor personajelor in relatie cu spectaculosul actiunii,mesajul textului
narativ. Nu trebuie confundate personalitati istorice a caror existent este consemnata in cronici
sau in lucrari stiintifice si personajele litarera,care ilustreaza anumite tipuri umane, iar autorul le
atribuie destine si profiluri psihologice care sustin coerenta narativa.

Naratorul este omniscient si omnipresent, sobru,detasat predominandt obiectiv, dar

intervine direct prin cateva epitete de caracterizare.Naratiunea la persoana a III-a aminteste prin
obiectivitate si conciziune de relatarea cronicarilor.
Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medieval. Evocarea artistic a celei doua
domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii
domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud,tiran.
Incipitul si finalul se remarca prin sobrietea actuoriala. Astfel paragrafyl initial rezuma
evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul si atitudinea lui vindicativa.
Frazele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis , lapidary si obiectiv,amintind de
stiulul cronicarului, iar prin mentionarea portretului votive se realizeaza caracterul verosimil.
Naratiunea se desfasoara linear,cronologiv,prin inlantuirea secventelor narrative si a
episoadelor, particularitate narativa romantic,potrivit criticului Nicolae Manolescu: :intriga
liniara si previzibila este o particularitate a prozei narrative care denota multa artificialitate.
Echilibrul compositional este realizat prin organizarea textului narativ in patru capitol,care
fixeaza momentele subiectului. Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ care constituie
replici memorabile ale personajelor:

In capitolul I , Daca voi nu ma vreti eu va vreu este raspunsul dat de Lapusneanul

soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca norodul nu il
vrea.
In capitolul II ,Ai sa dai sama, Doamna! este avertismentul pe care vaduva unui boier
decapitat il adreseaza doamnei Rucandra , pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului
sau.
In capitolul al III-lea, Capul lui Motco vrem este cererea vindicativa a norodului care
gaseste in Motoc vinovatul pentru toate nemultumirile.
In capitolul al IV-lea , De ma voi svula, pre multi am sa popesc si eu este
amenintarea rostita de Lapusneanul care, bolnav, fusese calugarit potrivit obiceiului
vremii, dar pierduse astfel puterea domneasca

Capitolul I cuprinde expozitiunea-intoarcearea lui Alexandru Lapusneanul la tromul

Moldovei ,in 1564 , in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei patru
boieri trimisi de Tomsa: Veverita,Motoc,Spancioc- si intriga-hotarearea domnitorului de a-si
relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori.
Capitolul al II-lea corespune, ca moment al subiectului ,desfasurarii actiunii si cuprinde o
serie de evenimente declansate de reluarea domniei de catre Alexandru Lapusneanul: fuga lui
Tomsa in Muntenia ,iincendierea cetatilor, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor
boieresti,uciderea unor boieri,interventia doamnei Ruxandra pe langa domnitor pentru a inceta cu
omorurile si promisiunea pe care aceesta i-o face

Capitolul al III-lea contine mai multe scene romantic cu character memorabil sau exceptional
: participarea si discrusul domnitorului la slujba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si
uciderea celor 47 de boieri , omorarea lui Motoc de catre multimea revoltata si de leacul de
frica pentru doamna Rucandra. Capitolul cuprinde punctual culminant.
In capitolul al IV-lea, este infatisat deznodamantul,moartea tiranului prin otravire. Dupa
patreu ani de la cumplitele evenimente , Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de
friguri, domnitorul este calugarit , dupa obiceiul vremii.Faptul ca ,atunci cand isi revine ameninta
sa-i ucida pe toti,o determina pe doamna Ruxandra sa accepte sfatul boierilor de a-l otravi
Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a pesonajului.
Principalul conflict exterior este de ordin politic: lupta pentru putere iscata intre domnitor si
boieri.Desi mijloacele de actiune ale lui Lapusneanul suntr sangeroase,caracteristice tiranului
feudal,acestea suunt motivate psuhologicL cruzimea devine expresia dorintei de razbunare pentru
tradarea boierilor in prima sa domnie.Conflictul secundar intre domnitor si Motoc,
particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului fiind anunat in primul capitol si incheiat in
capitolul al III-lea.Conflictul social , intre boieri si popor, se limiteaza la revolta multimii din
capitolul al III-lea.
In proza romantic,tensiunile exterioare plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza. Din
acest punct de vedere, se3 poate vorbi despre contrastul dintre Lapusneanul si domana Ruxandra,
evidentiat in capitolul al II-lea.
Limbajul contine expresii populare (ramasa cu gura cascata) ,regionalism
fonetice(clipala ,gasnd), dar forta de sugestie au neologismele care conserva forma de secol
XIX, unele fiind integrate in figure de stil :eho , comparatia Acest din urma cuvant [] fu ca
o schinteie electrica, metafora in bratele idrei acestei cu multe capete.
Stiulul narativ se remarca prin sobrietate , concizie,echilibru intre termenii arhaivi si
neologici, o mare frecventa a gerunziului, simplitatea topicii. Stilul indirect alterneaza cu stilul
direct, realizat prin dialog si interventie izolata.
Marcile prezentei autorului sunt : topica afectiva (antepunerea adjectivelor), lexical combinat
(arhaisme si regionalism pentru a conferi culoarea locala; neologisme cu forme de secol
XIX).Arhasimele si regionalismele sunt utilizate pentru culoarea locala iar putinele neologisme
nu influenteaza claritatea stilului ci exprima concis ideea.
Limbajul personajelor este unur dintre principalele mijloace de caracterizare si concentreaza
atitudini, reda trasaturi in mod indirect prin replicile memorabile.
Naratiunea si descrierea sunt reduse,naratourl obiectiv limitandu-si interventiile.Caracteruul
dramatic al textului este dat de rolul capitolelor in ansamblul textului de realizarea sxenica a
secventelor narrative, de utilizarea predominant a dialogului si de minima interventie a
naratorului prin consideratii personale.Descrierile au valoare documentara,nu valoare epica
(Nicolae Manolescu ) si confera culoarea locala.Functia simbolica a descrierii este realizata prin
descrierea cetatii Hotinului cu motive romantice.

Coexistenta elementelor romantic cu elemente clasice intr-o opera literara este o trasatura a
literaturii pasoptiste. Fiind o nuvela istorica in contextual literaturii pasopriste, Alexandru
Lapusneanul este si o nuvela de facture romantic prin respectarea principiului romantic enuntat
in Introductie la Dacia literara inspiratia din istoria nationala, prin specie, tema, personaje
exceptionale in situatii exceptionale, personajul principal alcatuit din contraste, antiteza angelidemonic, culoarea epocii, spectaculosul gesturilor, al replicilor si al scenelor.Elementele
romantice se impletesc cu cele clsice: echilibrul compozitiei, constructia simetrica, aspectul
verosimil, caracterul obiectiv al naratiunii. Interesul romantic pentru specific national si culoarea
locala deschide drumul observatiei realiste prin tehnica detaliului semnificativ,caracterul pictural
al unor scene, revolta multimii.
Pasoptismul este un cerent ideologic care exprima viziunea, principiile si starea de spirit a
participantilor la Revolutia de la 1848, configrat in perioada 1830-1860, cu premise in miscare
de innoire de dupa 1821 si animat de principii iluministe, preluate de la Scoala Ardeleana, al
carei mobil essential fusese constiinta nationala.
Revista Dacia literara a aparut in martie 1840 la Iasi suc conducerea lui Mihail
Kogalniceanu. Titlul ales este unul simbolic, deoarece se dorea o unificare a romanilor de
pretutindeni din punct de vedere cultural. Revista acea patru sectiuni: uan dedicate creatiilor
originaleale scriitorilor,in alta erau preluate articolele importante din alte reviste;o alta sectiune
era dedicate criticii;alata era dedicate informatiilor deinteres general.
Revista a avut o existent scurta fiind rapid interzisa insa a influentat definitive istoria noastra
literara.
In primul numar al revistei Mihail Kogalniceanu publica faimoasa Introductie care va
deveni un adevarat manifest literar al generatiei pasoptiste.Dintre ideile cele mai importante pe
care le promoveaza putem aminti: renuntarea la copierea operelor straine deoarece acestea alaturi
de traduceri nu fac o literature; originalitatea scriitorilor trebuie sa se observe in primul rand
din temele alese care trebuie sa fie specific neamului romanesc: istoria,natura,folclor,traditiile etc
; cultivarea spiritului critic,Kogalniceanu sutinea ca trebuie criticata cartea iar nu persoana
acest lucru ducand la o mai mare caloare a operelor viitoare.; Kogalniceanu ii indeamna pe tinerii
scriitori sa se orienteze spre teme si motive romantic pentru a fi sincron cu restup europei.
Pentru a-si sustine toate aceste idei nuvela romantic de inspiratie istorica Alexandru
Lapusneanul de Costache Negruzzi este publicata in acest prim numar al revistei Dacia
literara