Rzboiul de Treizeci de Ani a

durat din 1618 pn n 1648 i a

fost un rzboi purtat sub pretext
religios. Cauza principal a fost
lupta pentru hegemonie n
Europa, n special ambiia
Franei, condus de cardinalul
Richelieu, de a se profila pe plan
european n detrimentul
Imperiului romano-german i
puterii Habsburgilor. Astfel,
regatul Franei, prin subsidii
financiare i sprijin moral, a
ncurajat i amplificat
resentimentele antiimperiale ale
principilor protestani germani.
Acetia, sub conducerea
principelui elector Frederic al IVlea al Palatinatului, au pus pe
picioare, n anul 1608, Uniunea
Protestant, n sprijinul creia au
intervenit militar, pe parcursul
rzboiului, Frana, Olanda,
Danemarca, Suedia - cu regele
Gustav Adolf i Transilvania. De
partea cealalt, principele elector
Maximilian I de Bavaria a
organizat, n anul 1609, coaliia
intitulat Liga Catolic,
proimperial.
Rzboiul a fost declanat prin
incidentul din Praga, cnd doi
reprezentani ai mpratului i
notarul acestora au fost aruncai
pe fereastr (defenestrai) de
strile cehe nemulumite.
Aceasta a fost scnteia nceperii
rzboiului care a urmat. Frederic
al V-lea ("Regele de o iarn"),
cel care a fost ales de strile
protestante de