Nicola Andreevici Rimsky-Korsakov s-a nscut la data de 6

martie 1844 in Tihvin, lnga Petersburg, si a decedat in ziua de 8

iunie, anul 1908, in urma unei angine pectorale care s-a agravat,
incepnd cu anul 1907 boala i cauzase crize din ce in ce mai dese
de oboseal si sufocare care urmau sa ii aduca decesul.
Acesta a copilrit in casa prinilor sai pn la vrsta de 12 ani
(respectiv anul 1856), apoi s-a mutat la Petersburg unde locuia
unchiul su, Piotr Petrovici Rimski-Korsakov. In faa casei parinilor
sai din Tihvin se nlta o biserica de clugri, unde Nikola are
ocazia sa savureze muzica bisericeasc, care i oferea o
satisfacie mai mare fa de cea laic, cu care era familiarizat.
Inc de la varste fragede, 2-3 ani, parinii, cantarei si interprei
amatori, observa nclinaia biatului spre muzica. n timp ce tatal
su cnta diferite fragmente muzicale marcante pentru acea
perioad istoric, fiul su l uimea reuind sa intuiasc corect
tempo-ul n care tatal lui canta, acompaniindu-se la pian, baiatul
reuind chiar s observe schimbarile brute ale tempo-ului
impuse anumit de tatl su tocmai pentru a-i testa aptitudinile.
Mama lui Nicola avea de asemenea ureche muzical, obinuind sa
reproduc vocal anumite fragmente din pise muzicale sau duete
din operele vremii. Nicola nu inceteaz s i uimeasc parinii cu
inteligena sa, care l ajuta sa rein pagini ntregi, cuvnt cu
cuvnt, din povetile pe care mama lui i le citea. Drept urmare,
Nicola Andreevici Rimsky-Korsakov ncepe studiul pianului la
vrsta de numai 6 ani sub ndrumarea unei vecine, care mai apoi,
dup aproximativ doi ani, renun s i predea pianul, sustinnd
c tnrul nvacel are nevoie de un profesor mult mai
experimentat de la care are cu adevrat ce sa nvee, drept
pentru care cedeaz stafeta unei eleve de a ei. Biatul, in ciuda
talentului de care d dovad, nu are in viziunea viitorului planuri
care includ muzica, ci dorete s urmeze tradiia familiei care, de

cteva generaii, activeaz in marina militar rus. Aceast

dorina i este ntreinut si prin lectura pe care copilul o prefer.
Cu toate c Nicola Andreevici Rimsky-Korsakov a fost un deosebit
geniu autodidact, acesta se descrie ca fiind ,, un biat modest,
dei m ineam de trengrii, alergam, m cram pe acoperiuri
i in copaci si fceam scene mamei mele, tvalindu-m pe jos i
plngnd, dac eram pedepsit. Eram foarte inventiv si puteam s
m joc singur ore ntregi. nhamam scaune in loc de cai, fcnd pe
vizitiul, vorbeam singur mult timp, inchipuind oarecum un dialog
ntre vizitiu si boier., autocaracterizare care denot o copilrie
fericit de care trebuie s se bucure orice copil. Cu toate c
studiul muzicii nu i provoca tocmai plcere, pe la vrsta de zece
ani copilul reuea s atern pe hartie, folosindu-se de cele
nvate pn atunci, fragmente muzicale pe care la auzea,
respectnd ntocmai mparirea real a acestora. La vrsta de 11
ani, de dragul jocului i a maimurelii, Nicola Andreevici
patrunde in universul compoziiei, ncepnd sa compun un duet
vocal acompaniat de pian. Aceast prim compoziie nu a fost
terminat si nu a manifestat niciun ajutor din partea parinilor su
a dascolilor biatului, fiind luat, pe bun dreptate, ca o simpl si
inofensiv joac.
La varsta de 12 ani, mai exact la sfritul lunii iunie 1856, Nicola
Andreevici Rimsky-Korsakov se desarte pentru prima dat de
familia sa, fiind dus de tatal su la Petersburg pentru a urma
cursurile scolii navale.
n decursul primului an de studiu, Nicola reuete s capteze
atenia colegilor prin rezultatele bune si respectul de care ddea
dovad, uitnd parc de muzic. Fratele su, comandant de nav,
l-a luat cu el pe mare in timpul vacanelor, si l-a nvaat multe n
domeniul marinriei. n urmtorii ani de scoal, rezultatele
invturii au sczut, iar pasiunea pentru muzic a inceput s
inunde sufletul biatului, dezvoltnd o atracie pentru oper i,
ajungnd sa stiudieze cu F. A. Kanille. Dintre opere pe care le-a

ascultat s-a ndragostit de creaia lui Glinka i n special de opera

Viaa pentru ar. La intervenia fratelui su, care credea c a
nvaat destule in privina pianului, Nicola era s intrerup studiile
instrumentului, ins a fost oprit de insistenele tutorelui su, F. A.
Kanille. Baiatul, dei nu cunotea deloc noiuni de teorie a muzicii
su armonie, reuea sa conceap reducii pentru pian a unor
opere celebre. n anii urmatori a ajuns s i cheltuiasc toi banii
de buzunar pe partituri si sa conduc un cor brbtesc n cadrul
scolii navale, cor de pe urma caruia a avut de suferit pedepse
deoarece directorul colii nu era de acord cu aceast pasiune
muzical pe care o aveau caiva elevi.
Datorit indrumatorului sau, F. A. Kanille, Nicola ajunge in faa lui
Balakiev, un excepional pianist si compozitor care avea preri
indrznee si idei noi care-l fceau pe baiatul de 16 ani s i se
nchine. Sub ndrumarea noului su tutore, Nicola reute s
termine prima lui simfonie in mi bemol minor. n cursul iernii si
primverii anulunui 1862 tatl baiatului inceteaz din viaa chinuit
de o bol. n ciuda bolii, brbatul d dovad de prospeime n
gndire i n judecat pan in ultima secund de via. n acelai
an Nicola Andreevici Rimsky-Korsakov este promovat la statutul
aspirant in marina malitar, promovare survenit in urma
absolvirii colii navale. n urma promovrii biatul era nevoit s
plece n straintate la bordul unei nave timp de 2-3 ani, iar dup
finalizarea cltoriei avea sa primeasc gradul de ofier. Aceast
veste l-a dezamagit pe baiat deoarece era nevoit, in timpul
cltoriei, s renue la studiul muzicii de care era acum att de
ndrgostit, datorit incurajrilor primite din partea lui Balakiev.
Prinii lui proveneau dintr-o familie de nobili, aveau o mentalitate
invechit si erau departe de gndul de a-l face muzician pe fiul
lor. Cu toate acestea, observndui aptitudinile muzicale, i-au
oferit posibilitatea de a-i aprofunda studiile acestui minunat
domeniu alaturi de cele mai bune pianiste ale oraului sau natal.
Mai trziu, ajungnd s-i ofere toat recunotina lui Kanille, care

i-a orientat gusturile muzicale, dar cruia i va reproa

ntotdeauna faptul c nu a acordat suficient atenie asupra
dezvoltarii tehnicii muzicale, de care Nicola ducea atta lips la
acea vreme.

n decursul urmtorilor doi ani si opt luni, n timpul calatoriei

pe mare a tnrului, proaspt aspirant in marina militar,
alaturi de fratele sau, V. A. Rimsky-Korsakov, biatul a
strbtut locuri precum Anglia, mai exact coasta Libavei,
Statele Unite, New York, Rio de Janeiro i apoi intorcandu-se
n Europa. Din pcate, n pofida amintirilor de neuitat despre
natura minunat a trilor si mrilor ndepartate, tnrul a
cptat i multe impresii njositoare, grosolane i
respingtoare ale serviciului de marinar. Ct despre muzica?
Acesta o uitase, atractia pentru activitatea aritistic i-a fost
inabuit; nbuit ntr-att, nct, dup ce i-a vzut familia
i pe Balakirev, care tocmai plecau din Petersburg fiind var,
rmnnd s stea cu la Kronstadt pentru dezechiparea
clipperului i locuind in casa unui ofier conoscut, K. E.
Zambrijiki, unde se gsea un pian, nu s-a ocupat deloc de
muzic. Nu se poate socoti drept activitate muzical, n
viziunea tnrului Nicola, executarea unor sonate pentru pian
i vioar cu nite marinari cunoscui, diletani ntr-ale muzicii,
care veneau la dnsul din cnd in cnd. El nsui ofier,
devenise un diletant, amator s fac sau s asculte uneori
muzic; visurile cu privire la activitatea artistic, pe care i le
fcuse nainte de cltorie, se risipiser cu desavrire i nu
simea acum nici un regret.
Dup dezechiparea clipperului, proaspatul ofier Nicola
Andreevici Rimsky-Korsakov, a nceput serviciul pe uscat.
Odat cu noul post la Petersburg au renceput ntlnirile cu
tematic muzical n compania lui Borodin, Kiui i Balakirev.

n urma insisteneelor lui Balakirev, tnrul ofier a reluat

lucrul la simfonie i a compus trio-ul pentru scherzo, pe care
nu l avea nc terminat; tot dup indicaiile lui Balakirev, a
reorchestrat ntreaga simfonie i a transcris-o pe curat.
Balakirev, care conducea pe atunci, alaturi de G. I. Lomakin,
concertele colii muzicale gratuite (coala construita in
timpul calatoriei lui Nicola pe mare), a hotrt s-o execute i
a dat dispoziie s se scrie stimele. ns, chiar dup spusele
compozitorului, partitura era ngrozitoare. Tnarul s-a decis s
compun o uvertura de care Blakirev nu a fost ncantat, ns
dupa ce i-a fcut nite modificri, s-a hotrt totui s-o
execute n cadrul unui concert al colii mai sus numite.
La sfrsitul anului 1866, mai exact in luna decembrie, Nicola
Andreevici a compus prima lui roman: Aproprie-i obrazul
de obrazul meu, pe versurile lui Heine.
Urmtorii ani din viaa lui Nicola Rimsky-Korsakov au fost
marcai de finalizarea urmtoarelor sale proiecte: Simfonia
Antar, orchestraia operei Pskoviteanca precum si
compunerea unor romane.
n vara anului 1871 a survenit un eveniment important in
viaa muzical a tnatului marinar: ntr-o zi a venit la el
Azancevski, care abia preluase postul de director al
Conservatorului din Petersburg, in locul lui N. I. Zaremba.
Spre marea lui surpriz acesta l-a invitat s intre la
Conservator ca profesor de compoziie practic i de
orchestraie, precum i ca profesor, adic conductor al clasei
de orchestr. El ins cunoscndu-i totala nepregtire pentru
munca propus nu i-a dat un rspuns afirmativ lui
Azancevski, spunndu-i c vrea s mai zaboveasc un timp
asupra propunerii, destul de atractive. La ndemnul

cunoscuilor dar i a lui Blakirev, singurul care ii dadea

seama de aptidutinile de diletant ale biatului, a acceptat
oferta. Astfel, ncepand din toamn, tnarul Nicola Andreevici
Rimsky-Korsakov, trebuia s intre ca profesor la Conservator,
fr s dezbrace, deocamdat, uniforma de marinar.
Acesta ii recunoate totui nepregtirea: Dac a fi nvat
ct de ct, dac a fi tiut ceva mai mult dect in realitate, ar
fi fost clar pentru mine c nu puteam i n-aveam dreptul smi asum atribuia ce mi se propusese, c acceptnd postul de
profesor era din partea mea o dovad de stupiditate i de
rea-credin. Eu nsa autorul lucrarilor Sadko, Antar i
Pskoviteanca eram un diletant i nu tiam nimic. Eram
tnar, plin de ncredere in mine i, simind c sunt ncurajat,
am intrat la Conservator. ntr-adevar, eu scrisesem Sadko,
Antar i Pskoviteanca, lucrri bine nchegate, cu sonoriti
frumose, aprobate de publicul cult i de numeroi muzicani,
eu, care cntam din gur oricu a prima vista i
recunoteam dup ureche acordurile posibile, eram un
ignorant. mi dau seama i mrturisesc sincer aceasta in faa
tuturor. Nu numai c nu eram n stare s armonizez,
cumsecade, un coral, dar nu scrisesem niciodat n viaa mea
un singur exerciiu de contrapunct, aveam o idee foarte vag
despre structura fugii, nu cunoteam nici mcar denumirile
intrevalelor mrite sau micorate, denumirile acordurilor, n
afara de acordul de trei sunete n stare directa, acordul de
septim al dominantei i acordul de septim micorat;
termeni ca acord de sext, acord de cvart i sext mi erau
necunoscui. n lucrarile mele m straduiam s ajung la o
conducere corect a vocilor, reuind instinctiv i dupa ureche,
iar n ceea ce privete regurile ortografice, m orientam, de
asemenea, tot instinctiv. Cunotinele mele despre formele

muzicale erau la fel de confuze, mai ales cele despre formele

de rondo. Eu, care-mi instrumentasem lucrrile destul de
colorat, n-aveam cunotintele necesare cu privire la tehnica
instrumenteleor cu arcu i nici cu privire la acordajul real
uzitat in practic al cornilor, trompetelor si tromboanelor.
Despre dirijat, eu, care n viaa nu am condus vreo orchestr
i nici nu am instruit vreun cor, n-aveam, bineneles, nici o
idee. i iat c pe un muzician cu asemenea cunotine s-a
gndit Azancevski s-l angajeze ca profesor i un astfel de
muzician nu s-a dat n lturi.
Dei, conform propriilor sale spuse, nu deinea cunotintele
neccesare unui profesor de Conservator, a nceput studiul
armoniei n anul 1874, urmnd, datorit faptului c era un
excelent autodidact, s ajung unul dintre cei mai valoroi
profesori ai Conservatorului, ndrumnd multe genereaii pe
calea muzicii.
n intervalul anilor 1871-1873 viaa lui Nicola a fost marcat
urmtoarele evenimente imortante. Unul dintre ele fiind
moarte fratelui su, cel de al doilea, mult mai fericit fa de
primul, este casatoria sa cu Nadejda Nikolaevna Purgold. Pe
plan profesional acesta este numit in postul de inspector al
fanfarelor marinei, compune simfonia in do major i ii
perfecioneaz cunotinele ce in de sfera instrumentelor de
suflat.
n continuare, mai exact intre anii 1873-1875, Nicola
debuteaza ca dirijor, este selecionat pentru jurizarea, alturi
de mari nume din muzica vremii, a unui concurs de opera,
care a fost ctigat in urma unui vredict unanimitat de catre
Ceaikovski i probabil cel mai important eveniment pertrecut

in acea perioad a fost numirea in postul de director al colii

muzicale gratuite.
n urmtorii ani de via, acesta compune opere cum ar fi: O
noapte de mai i Fata de zpad care urmeaz sa fie
interpretate, puse in scen i ulterior criticate. n anii 18811882 renun la conducerea colii gratuite de muzic, dupa
10 ani de directorat i profesorat. Tot aceast perioad este
marcat de moarte lui M. P. Musorgski.
Dei obosit de vrst, urmtorii ani, l aduc din nou n
ipostaza de membru al juriului alturi de Ceaikovski i
Lorache, n cadrul unui concurs de cvartete. ncepe
compunerea operelor n noaptea de Ajun i Sadko. Un
eveniment trist marcheaz viaa compozitorului la data de 22
august 1892, acesta fiind moartea fiicei sale Masa, care
suferea de grave probleme medicale. n anul 1895,
compozitorul a decis s rman acas alaturi de famile i
copii dect sa asiste la premiera propriei sale opere Sadko.
Inspirat de poeziile lui Aleksei Tolstoi, Nicola Andreevici
compune patru romane care urmeaz sonoritaile textului
poetic. n clipele sale de repaus acesta a compus, din propria
plcere, Cntecul lui Olog nteleptulpentru solo i cor. Prima
jumtate a stagiunii 1899-1900 a utilizat-o pentru
orchestrarea Povetii arului Saltan. Anul 1901 aduce cu
sine demisia de la conducerea concertelor simfonice ruse,
reprezentarea operei Sadko pe scena imperial i planuri
pentru compunerea unor noi opere. ntre anii 1901-1905
acesta compune preludiulu-cantat din opera Homer i din
Kacei nemuritorul, compune de asemenea operele Panvoievod i Legenda oraului nevzut Kitej i se ocup de
reorchestrarea Oaspetelui de piatr. Acesta scrie un manual
de instrumentaie n anul 1905, urmnd ca in anul 1906 s se

ocupe de familie si de tratarea fiului sau Andrei care suferea

de probleme de sanatate. Pleac n strinatate mpreun cu
familia, fii si Volodia i Andrei, fiica sa Nadia i sotia acestuia
Nadejda Nikolaevna.
Nicola Andreevici Rimsky-Korsacov urmez s nceteze din
via la data de 8 iunie 1908 din pricina unei angine pectoral.
Acesta las n urm o splendid reputatie, fiind un model demn de
urmat pentru copii si si nu numai.