Sunteți pe pagina 1din 90
Redactor: Antonia Kacss PIERRE HAZAN Tehmoredactare computriat ora Groces Copecta Walter Riess RAZBOIUL DE $ASE ZILE VICTORIA COMPROMISA Traducere gi note de Cristina Jing Frefaja de Victor Rizescu Perro Hazan 1967, LA GUERRE DE Six JOURS La victoire empoisonnée © Eattons Complexe, 1989 g 2001 Toate drepturie asupra acestel versuni in limba roman sunt rezervato Ediuri CORINT ISBN: 673.655.2008 Corint re, 202 La 5 iunie 1967, dplomatia Marior Puteri si 2 organi 2ajlorinternafionale nu mai poste opei dectansarea unui confit ilar In Onientl Mili Israel runt Eoiptu lordania gi Sia int-un razbo!fulger care se inchele gase ‘le mal tii, pe 10 lune, sub presiunea aceeiag dino ‘mati intemationale, dar si ca urmare a unei zarobioare Victor! israelene, Cele coud pa, care se acuza recproc de agresiune si revendicd crept fa legit apsrare, ri man si dupa acea data i aceeasi stare de rizboi vital n ‘care se aftau inainte de izbucniroaostiltaplor, Raportul de foge dinte ele este ihsa total sohimbat: dupa anexarea tuner tonto de patty on mai ininse deed supatafa in: {iad a statu for! dupa aistugerea tomutel amate eg fene,lsraelenl se vad tn postura neprevazuta de cea mal mare plore a regiunl, Aceastd modificare profund a cual police a zone, ale cdr consecinfe se resimt si in prezent, confera momentullunie 1967 calatea de col ‘mai important eveniment din dramatca store a relapilor dint statu evr gf lumea arab. Analizindu-| tn port ‘cu antecedontol gi cu consocingol sale, cartea I Prerre Hazan ne oferdastol 0 suceina inroducere in unversul celui mai mediaizatfocar de confi al lumi postbole Diferendu sraetano-arabconstiue obec de study pen- tru multe dscipine si poligon de incercare pentru nue: roase oor, Subiect de refering] pont studi dept in ‘emajiona, a nu a put focal de sovietoogi de istorii Rizboiul Rece, face para dint preccupanie orentaltior 5 51 e provoaca diieme deopativa teoratcenlor muiticut ‘alsruiu' si profeior globalzar. Loc de intanie cnt traci mionare 5! deologn modern, cnte relieve sacre $i tehrclogh sofisicate, el incorporeazs in fextura aa fs ‘atismareligis si atc pale, abjetia crime teorsto $i mérofa abnegate’ ciice. A devenitatét de obignul 8 Sim ¢8 zg0moll une! pete aruncate In Orasul Sant se ‘aude fa Pekin $1 la Londra, pune in miscare complicate mmasindri quvemnamentae $i medatice la Washington gia Moscova $i provoacd macar 0 Incordare @ ale a Bucurst sau la Alena, net aproape cd ny at ses aradoxunie aceste conffuntan ale care mize, de propor ‘mondiale, se af@ intro contradicje atét de Negrantd cu diensiunea redusé a aridlor dnt din jurul Mri ‘Moarte,esputate cu indie de caledous labere Daca paradox conclu @ramas constant, est gresit ‘8 credem cd s conjnutl sau sa pasa neschimbat dela ‘rearea statu Israel in 1947 ipa ast. La tneeputu, (1.2 dat gles indgnn tami arabe ff deo achune denun: {at8 ca nic alcova decdt un nou episod af cotoilismul ‘cident, impiontarea colonistir evel in Palestina, sub protecba manior puter occidentale, a fost respi de Ider ‘arabica o excresie a arogantel imperialists, Evreicolonzat $5 palestnien dezradScnatfourau nu ca actor ncaa Confetti, ci ca simboln a doud universur ce se exch ‘eau ecproc. lsaelianu ra peroapt cao incamare rt lun caltatea sade sytor ura al manic si protector euro Peni, pe care constinta ncareaté a pogromunior mediovaie 1a Holocaust ficea sd spring sola sonst lar pa. lestinianul era vlzut ca utima vctma a expansiun occ: ‘ale, obiect af solctucin stateor arabe vecine. Uteror, rental joc a event un font do pt al Unun Sovie- tice, Im incerearea sa de Incercuire @ Occidental prin 6 Implantarea unor regimur police de inspire mansstrevo- ljonaa in clverse regina lumi. Sciziunea cnt lumen ‘araba 9 inamicul sinist este agravataastel de cea dine Est 9 Vest care adue dupa sie lardndu! su sciziurt ih Intern bloculi samic, unde sitet co adopts sioganur ‘revolyjonare se opun celor ce rémn credncioase insti for tadijonale. in continue, rae esto invocat de arabi tu cgpre,c2 0 manoneta a Marior Put. ar palestinient ‘Continua #8 existe ca factor poliic ny prin vocea or propre, (lprn cea a cverselor republic monn arabe ce se en joazt tn apardtor! a or. Cat despre aulopercepia israel iio sa paestiniontr, ea se conformeaz fn Bund masurd reprezentaior pe care celal le au despre ek. Cet dnt trdiose sub amine vector persecuft ge srt cao mics rafune inonjuraté de inact eyo fa coplesoar. lar cet {in uma sunt nesgur in coea ce pivestaientata lor, in ‘epabil 3 se inualizeze ca un actor pati independent Tunie 1967 bulverseaza nu num datele concrete ale situa’ police, dar gi proiecfile sale ideologice. Con- fruntat Gu rcleoll Inréngeni,lumea arata este nevorts 8 accepte existenfa unu! namic raelan redutabil panel nso, $i nu datont portavioanelor occidentale cin Med Terana. Coplei de povara vitor, Israel este never s4 ‘accepte responsabitsio Inerente pute. El webuie sé-si construascd o nous imagine de sine, care corespund nol sale posit! de principala putere militar a zone). Mit Ceti asediate trebule 88 fe re-ladorat In conforitate Gu connfa de a justifca ideologie mentinorea terror ‘ocupate ar autommaginea vegnicuu oprimat trebule 38 fe ‘Smendaié, pentru a contracara acuzafilereferitoare la ‘presiunea populaje arabe din inferior granelr. Pere Hazan considera ns c4 noua constelae pol ti 91 ideologics so Inregeste abia o data cu izbucniea 7 ety ele at etn nea See Set mee ee Bvt sa sre ct a ae ct ea args tee ree er ae a esas pee ae Sos peated coe maa (mecca ec re nae cadens oe hea Victor Rizeseu FATALITATEA CONCURSULUI DE IMPREJURARI © VICTORIE COMPROMISA Razboiul din une 1967, In care se confrunka Israel cu Egiptl, lordania gi Sira, cade ca un tesnet in istoria tu ‘multuoasa a Orient Mijoc In-un Interval de numa fate alle, Ini-o atmosterd incendiar, uneor de itere, Centrul de groutate din aceasta reglune se rastoarn, Pla neta este a un pas de un conflict nuciear, in vieme ce Israel fl anexeaza lerusalmu, tsi mareste de pau or testriul §| 89 erjoaza In putere regional. Gamal Abdel Naseer, pnd mal ier der al lumi arabe, ieee zérobit cin ‘aceasta inngore. Tel sute de mi de palestnienl lau Grumul exluli. Exist® persoane care inci 88 interpre- teze aceasta cascada de everimente ca find voinfs Dom. ‘ull care Fa binecuvantal pe uni ga parasite celal ‘lat din punct de vedere al istorie real: internaio ale oft gi al mentation, aoestrazbol-fulger a provocat tin verkabilcuremur ale eui unde de goc moficaInsasi tesenja conflicts. Confit retraseaza ronterole In Orie {ul ioc, plaseaza problema palestniana In centr dife- rendu arabo-sracian, redefines joc aianoor cu Marie Puter, susoté najonalsmulisraelan gpalestinian, desta bilzeaza atatInvingaton et Invingh,qatrage. print-o reacie In lant, Ina lordania, apol gl Libanul fn razboil ‘vl, Efectul asupra mentaltaor nu este mai pejos: iio ‘ats 9, ra Indo, ricedind mal mut, razerva de simpa- tie acumulaté de care statul eveu r-a fost alt de mare . Ins, cum David 1 doborase pe Goliatul arab, opinia pu- Died occidental ntoarce patel, reptt,invingdtorut ent a face din palestriano vctia, jut de crept sale nationale. In srael, victoria rasundtoare care permite ‘anexarea lerusalimulu! deschide 0 nous erd in storia fr Imaniata a acestei ar. Dincolo de consderatunile radio. nale de apéraro,uniea dintre nationalism g teologji jus Ife © noua abordare a spajuu israsian, a unui Israel ‘mal mare, mai putemic, cae va fun demn uma al pope ri evreu cin Bide. Catdespre fre arab, umiina inn get ciscrediteaza guverele si da nastee une! intoarcen Ia alos islamice ‘Aceasta cz poltic se transforma, incetul eu Inco Inr-un fatal concurs de imprejura, care fescineazs. Oupa ‘el de Al Doilea Rézbo! Mondial, niciodatépulsul opinek publicer-a crescut stat de mult pent 0 ele8 regional Este adavarai cf aici se regasestetoatarecuzita crama- {urge confictul arabosraelan a Incr unele impotrva ‘lora popoare cu destine ragice, mareate fle de barbers ‘aZista fe de colonaism, 0 regiune sategica pe cara sro ‘isputé Ivergunat Marie Puteri, un secretar general al Najunilor Unite exteom de incapabl, tot pe fundals unei tensuni adeseor paroxstice, In care nu se hataraste doar existenfa statului Israel, dar char gi aoeea a inregi ome nin. Concursul de imprejurai, care incepe 8 $0 conti- ‘ze a jumatatea luni mai 1967, devine = mai dramatic in jocul alianelor complicate, prin resusctart neage. tate, prin intrventia nenumaratior acon gi prinu-un de odamant absolut spectacules. Rasruce strategca, bogat In petrol, Orient Miocis este © placa tectonica senstia a relajior internationale, Ciiza din 1967 ara c& aceasta reglune a devenit rod ‘cuca peru te Fontur de rvaltate: fo \.Orentul Milocy ramane unul din locurile esentiale de confruntare inte Est si Vest. Muijumta erze cin Suez, din 1956, Uniunea Sovietca a patruns in ceca ce reprezenta, ana alund, teenul de vanatoare bine pazit al puerior ‘ccideniale, Soviets au fnanft construtia barajlui de la Assuan gi a echipatarmata egipteana din cap pand-n picioaa, Cairo n-a Insemnat decat prima victoria a dplo- tafe! Moscover in Orentul Milocu. Tn continuare, este ‘andl regimalu din Damase, urmat de rskul democratic” $i de Yomenul,progresiet £8 ee apropie de URS. Hrus- Sov, apo! tandemul Brainey-Kosaghin au piv, cu sats- faaie, sensu store inaintand inexorabil in dire Un- Uni Sovetice, Acest cimat de optimism, itretiut de con- solidarea constant a peztlor URSS in regiune, a marcat Pereepfia Kreminulu in pul cielo froin din mal gi funie 1967. In mod simetr, puterie occidentale s-2u dis- pus In ofensiva: de la Balla din Suez, drapelul Union ‘lack nu ma futura dec in vest canallut egipten, ar Frana nu isprévise Ine £81 vindece rane In urma r82- Dolull din Algeria. Ct despre dplomatia americana ‘tenia acesteia era focalizatd asupra rAzboilul din Viet nam, unde Kennedy, apoi Johnson, triisesera un contin- (gent miltar al cdr efeciv nu incata sa ereasoa, Intre Batt $i cine! mi de boys erau Infundall pnd la gat in Iagtina vietnamez3, la viemea cand izbucneste confctul dd ls jumtatea luni mai 1967, In Oxentul Mijociu. Decolonizarea, apo inijerea destinder relalor dire Statele Unite gi Uniunea Sovietica au propulsat fore noi e efichirul Intemational. Simple mize ale lupte dntre Doeste dova tabere, nolia state au devent, Incetincet, Personaje active in poliica intemaljonala. Aceasta autano- Ine actor locals soldat, In lumea arab8, cu o pr funda instabiltate. Razboiul dia Yemen a opus regimurile progresisie" si puteileconservatoar,lviluile de stat say Svocedat una dupa ata in Sia gi in ak n timp ce guver ne dest! de fragile dirjau destino lordanei gale Uba+ nui. Pe acest fundal poltic tulbure se grefeaza even ‘entele din mai g kine 1967, NNe-a mai rimas $3 descciom dimensiunee cent @ aoestuirizbol: confictul arabo-eraeian. De la Infiniarea ‘a, din 1948, lumea araba n-a recunoscutniciodat statu ‘srael, Inainte de rizboiul din tune, un milon tei sute de mile palestnien, tring fr lagarole de refugia, preven. dicau zadamic dreptl la autodeterminare, Pentre, ca pentru guvemele arabe, sola confctului presupunea anihlarea statu evreu. Stuate in punctul de conftuents acestor tei fontur = tvaltatle Est-Vest, conficiele interme arabe. $1 som ‘runtarea arabo-sreeiana — efectele Razboilui de Sase Zie obig la reconsiderarea total a datelor strategie $i Poltice din Oriental Mijoci, Aceast schimbare de pers pectva este desctsa in paginle care umeaza, Delta, e deo parte de criza poltica dectangata o data cy tel: ‘rama sovietca de la 12 mai g, pe de ata parte de Re zoluia 242 a Najunior Unt, de la 22 noiembrie 1907, en deva tei rundd a confuntari armate Tne Ieael i \ecini si este, pana laulu! episod, plasaté sub sen ul paradoxuui un razbol pe care ici protagonist, nc Marie Puts nut doresc cu adevarat, un rézbol care nat f tobuit nicodats sa izbucneasca, bulverseazA intrun "mad neprevazut raportul de fore din Orient Milo, Dar, ‘ees vitorieflgecatoare a tractor, care le diy. 2a securitii, avea 88 se Inioara, pun edte putin, Impo- ‘valor. Ast, de doua on, stra lea Ingelatastetarie Premisele crizel poiltice Inianuarie 1967, nimie nu dadea de banuit un dzbo! ‘cere avea sé cuprinca invegu Oren Miloci statea gata Si icbucneased. Desigur,spirtole erau pe cale 8A se Incingd, dar Gamal Abdel Nasser, putemica personalise In zona, 38 ferise, pda alunc, de orice acne hazardat ‘de Israel. In cuda une retori volent, of ducea 0 poled de relativa moderato. Armatele arabe, credea el fu erau Inca pregatio 2a infunte inamicul sonst. Cu pru- ena, din 1957, 28 adSpostea In spaole barierei formate de cele 3400 do Cast Albaste ale Nafiunifor Unite, care Separau forielelsraeione de tupele egiptene. Cu toate acestea, Nasser, in alle flexbin ale lui mai 1967, Ig fbandoneaza poitica tradijonala. Din aparator de statu- ‘Quo, Nasser se tranform, in decurs de numai cateva Zien fill aprns al buotulul cu pulber, El devine vioara ‘ntl in suita evenimentelor inexorable care umeaza. De ce se last antrenat pe caleaInflacardri gi a demagogiei? Desigur, rebuie 88. patrundem In pshologiaideruui ‘eiptean, Steaua sa incopuse 8 paleascd, poltica sa de prudent era privta cu och ri de etre conductor din Damase, care ar fl ut s8 supraliciteze In confictul cu Israel, Fedaini’, care reprezentau jcauza stan alumi arabe’ loveau statl evrey, In Zed de reprize, paring din fordania, Liban 3 Sia, Insa, in Egipt, Nasser fi fine tn ‘rau, ar, cBtoodat3, chiar 1 baga la Tnchisoare pe cei mai act ‘Se declangeaza cicul acjunlor do comando, urmate dd represalilesranbane. La 13 noiembri 1966, cariposta Ta o Seti de raidur palestniene, porite de pe tertorul Fada azn ation cre duo sep de ghri. (8) 1s icrdenian, isaelieni lanseaza una dintre cele mai impor tante operajuni miltare Intteprinse veodat de ep Ter ‘oruliname. Tia este asezarea Samoa, din lordania, baza herlelor palestniene.lnaltul comandament israean nu face economie de mijoace: avaie,atierie i infantere Dating le aceasta operajune combinala. Zac do case sunt fstruse, iar fore cin Leglunea arab, vente in aju- tor, sunt nimicte. Regole Hussein acuzd Calo de 2-9 f jucat cara palestriané In daune sn vreme ce agile Ii se feresc cu strégnicie de a lisa veo eat de mid in- {iativa fedainor pe tortor lr, prterdnd e& se ascunda ‘Ulagtate In spatele rupelor ONU. Ton ante cele doud capitals arabe e mei curand de invectva Ls oranitasirand, tonsiunea creste continu, De pe Inalimile Platoului Gotan, artiera sian bombardears Intens kibbutz-urle” din vale, lar operafiunie de sabota} contin. La 7 sprite 1967, aviaiaraciand atacd frfle {de pe Golan. MiG-urle srene intervin. Deznodimantul luptel nseemna o usturatoare nngere pentru Damasc: $3288 Ginre aparatele sale sunt dobortte in raul isto an. Presediniele Alassi cheama Egjptul $291 Indegl- eased datoria de soldartate, stpulal’ in tretatl dine ‘cele doua lari, de Inrajutrare'n caz de agresiune, Ins conducatorl egiptean se muljumeste cu proteste verbal Nasser, cel care predic revolulia in lumea arabs, cel pe fare regimurie conservatoare 1 considers piromanul Orientulu Miloci 5 de care se tom ca de cmd, cel care rin puteres cuvdntuui sau este capabil sa suscite ent ‘asl 5! bucuria treneice popular pretutindeni pe unde ‘ajunge propaganda sa, devine un tgru de hate. Sia Fevoluionara Ts bate joc de preatimoratl der egiptean, ‘i em sian.) Char si mosostl Regat Hag sfdeaza pe macle aswel. cv pres rvoa ara grantor gl nce lian palestiven ae case sso pede tre’ ston M,care suc pe fr ment panarabi, este proses ce aproape dea se singe 2 bi Sea auncatamata In Gezaneuoasesfacer Ye tenia ren oeanen bao pe fa eps sa Ge atin a ela nea dp 0 mezatara reve Grratone,Garol AD! Nasser face 98 cease vrtginos {Stab El adapta 0 pone necntoere fia ce stat tre Drara a ete sceea a0 sat pens c9- fara pop rt. Ioepe, aa o cise nsbuneascd, Concursul de imprejurari ‘rei eaptaman de criza poli intenationala preceds nasterea confictuui ln urma earvia statu Israel, ameninjat (eva fgtrs de pe art, devine puterea dominaria in Oren- {ulllijoci, Tot ineepe Ia 12 mal.O dapesa a agertiel de pres UPI arata ca dupa o inal sursaisraeiana, statul bireu se progdtegte de o acjune miltara resins Im potiva armate din Damase, dacd terorigl siren! vor con finva raddurle de sabot) nse. Chia in aceea zi, mal mult capital arabe primesc o telegrama de la Woscova prin care ise atest .concentrarea de trupe istaelione la (ranla de nore, in vederea unui atac-surpiza Impotva Sie Neintaria,progodintle sian cere egiptenlor $8 ‘dea curs pactull de aparare mutuala incheiat ite ei Ta pota raporturior inordate cu Damascul, Gamal Abdel Nasser nu st8 pe gndur ji moblizeazé twupele. Rajunile sale ofcale sunt de orn ideologe — guvernul Gin Damase precum gi col dn Caio apartin, amandous, 15 labersi reotufonare expse oss oer seis, "agiarrreacjorare arabe 9 mpetlsmell anon On soicriate soni, 20 aera: aude rapt slats st, royce Aso ap cam © va Gena mal tr fa 25 ll 167, cu cava daesreauce sependera) Stim ct ch acest sd nous thc ambi sraciand Goa inva Sita. nods Bent neh aceasta oti lot ta er oe fra ssh ce ose care perdu bones Se ‘ch rvcljorre aoe 5 at aces, ete Suc er egitean ce de cu avert nnent esac reliant tee {0 be ge do Stat Major: onerl Fawa la Damas scopul de a afta mal multe despre pense smecae inmate. Acosta an Uma va const cb sovone fa bale of avt halicna cand taeaaaasocots cia La 14 mal tonsies mai uc 0 Weal Nasser cond dpasares per ogre neha Shale So ‘rare ponpa 91 cu mots pute, arate eapenca plead dn Cato. Mul observer nu vn none os ire do foro a pragodnila epptean Sect o opens ina. cares mlneased nal eye fe Gin et simul in rman steara po Ras sents ‘centd noua manera eagepal, pe Gt de hse de ‘Sens pe atat de trambijata. wr eae Pe de alt parte iasenl nu conti ta acrea stuart meee contactor mimes a at tered ameninie ce rpresale eum aoe Cperane mitra n prog hows scars does vedere acl ma sig foc dea pln pe ran "a re arab (np Ea, eared (N ) 6 Le 14 mai, generalul Rabin d8 de injeles c& Damascul va plat soump pentu atudinea sa rézboinicd. La dul su, prim-minisul avertizeaza c@Israell nu va accepia nic © Frmitare albert de a naviga in Maree Rose g ameninis ‘cv replica miltara In cazul continu terorsmului" Dace faceste declarali se adreseaza, de asemenea, si Egil, {otusise pare c8 Sia este cea dint vizati de catre res ponsabil staulu evreu, In tabéra araba, aceste afirmali ‘Sunt interpretate ca expresia dosnt sionstlor de a pune Capat regimului sian. Atmostera cin aceste ale este In- Ciné la maximum de cllule de ridur palestniene ide represall sraclione, ‘Guvernal gin Tl Aviv se stacuieste 2adamic 68 dez- rinté existonia concentrator de wupe la grania siiand TTeuspicunie rman. La 15 mai, purtstoal de cuvént al armate iraeliene afr: .Singutole concentrét din israel Sunt acelea de tur” lerusalimul autrizeaza observato- for Najunior Unite $8 veriice aseriunile arabe. Sect tarul ganeral al Natiuilor Unite, U Thant va sen, tn ra port eau de la 19 mai, 8: ... observatori UNTSO au ‘Confit absen{a concentrarior de tupe de ambele pt ale frontier La 16 mai, incordarea continua #8 creasca, Cotidanul eaiptean Al Ahram anunja c8.din suse sigure, Republica ‘Arab Unité va ina in ro, daca Siri va fot vreune! ‘agresiuni care‘ va ameningatertorul sau secuntatea". In ‘2c00a6l 1, Statul- Major nstaureazaslarea de alerta max ‘ha. Inrutajrea stall este Insofk de o propaganda Sraba arlagoast, chiar dugmanoasa fata de Ise) n re mre ce tensiunea se menfine acuta Ine frie progresisie™ flare ;conservatoare” arabe. La postutle de radio, su use monopoluui de stat, volonta comentarilor tinge punetl culmmnant. Radio Cairo nu este niidecum cel din 7 lua la aceasta supralictaie verbal Zi dupa zi, pune semrul egal inte Statele Unte g statul evreu pe deo pare 51 rogimutile conservatoare arabe pe de alt parte, ent infra cu mai mult aplomb ,orele imperialism lu: Tindnd cont de potenfiaulisraetan, de ajutorulimpe Malis al Flotel a Via americane la tare writ de cate regele Hussein, de dupiciatea regell Fayeal gi de prove- cerea doiborstt a lui Surghiba, orice Injelegere secrets Intre american Israel n 1967 [.] va distuge prezenia ‘amercand tn Orientul Miloc[., Te desfidem, Eskho, 4 care arma. le or condi Ia moar ila micies Ieaelului” Retragerea Cagtilor Albastre ale ONU: sgafa lui U Thant Char roa, cor Foro de Une ale Nain lr Unto (FUN piece generar con ne Ei root Inet aps nue poled epotean prez fre de pune opie bunt Fait a 1 ma 967, Camal Xo! Nasa Soe s8 evacueze Caste baste dope pois econ conteze th Gaza la Kurta fo SharetSheky a risa’ egpsan tem oranda tor ONU me Sell ornate ote yee Sta arate, Ma Imad Fawc In rece, cata spun en scopu de 9 Gara socurtateasodatir Poor de Urgent, vot $8 cron acestor soa evcinc lade perre oa toners 8 ao regupece la bac ir a ceoas 2 Dindtleegtone se comavoarl Ih or 6 Nasser erede ot a facut o mutare do maestu. Cerdnd retragerea parlald @ FUNU, el da asigurri despre sol- (eaten couc aba trp rami soi sreeetmiomocosaul cava sceres,sorene Tieoac anu pard ope Nejuior oth | parle reveigce aspect Gaze Sramma-Srain | Baa eeler nu de conch Manet na vres odio teceas | for. inochi flor arabe, ‘General indian Rikhye, seful Forfelor de Urgent cere instuctiuni de la secretarul general al Najunior Unite, bimanul U Thant, Acosta interpreteaza manevra ui Nasser ca 3 israeini, Totus, comite 0 colosala eroare. [Arf pulul temporiza,asteptané ca situaja s& se deter. sioneza, in schimb proferd sé lanseze un ultimatum lui Nasser, of Castle Abate se retrag cin Egipt, or aman pe posite lor — tebuie 88 se pronunje In mod public ‘Rgadar, Raisu nu are de als decat Irie a da pur 5 sim- piu inapol gun stau-quo umitr. Nu piorde timp eu ter- {verstile gi ordona plecarea CastlorAlbaste. La 18 mal FUNU se retrage,iasancu-i pe israelen pe eaipten fas In fala In 48 doco, a sant gi uiltma piedica de siguranta [Nimic nu mal oprese detagraia ‘Gu toate acestea,sefl Biman a ONU, instlat ata jul 38 al tumuli €€u de sfc din New York, avea toate ftuurle de partea ea. Un memorandum secret, Tncheiat Inire Nasser i predecesorul lui U Thant, Dag Hammer- ‘kjld, cotea 84 existe un acord prealabi nie Najunile Unite si guvemalegiptean in caz de retragere a Forslor de Urgent. Acord prealabl care, bneinjeles, nu s-2 res pectat vreadata ‘Secretarul general al ONU comite, asl, ogregeala de neierat. Nu doar e& peroepe eronat evolfiaostitajfor 19 ere vor rabuthi ini-un rézbol, dar, in plus, Ig! aduce © contribute activa. Noua state creat pin retragorea tu- pelor FUNU este expioziva: la Sharm-ol-Sheik, frfle ‘egiptone se trezesc fafa Tn fof cu naveleisraatene, care {tec prin Samtoarea Tira ca sa ajungs in port Et. $8 "uf infervenit In noua siuajle ar insemnat, pentru Nasser, 5 devin rial in och: lumi arabe — el, eroul arabismula, care-iprociamase dintotdeauna voinfa de @ desfinga statu sini, sa f ramas cu brajee incrucigate ‘cand ambarcatiunie Inamice treceau la citeva sute de ‘ett de tupele sale? Era, agadar, obligatory 88 inchica ‘Strémioarea Tiran pentru navigata freeing, Insé prim Iminstru Lev Eskholspusese g repetase: orice inchidere 2 cai martime penta navole pe care fuura pavitonul ak bastru ¢ alo arf echivalat cu un easus bell In iiregul (Orient Milociu, atmesfera degenereazd. Charles Yost, ‘amibesadorul american la Natiunile Unite, care a Incecat zadamic, si salvezo paces, decara:,La 17 mal, cree ain ese 0 asemenea intonstate Inca focare dintre par po rea lansatd intro cursa scapata de sub conto, La 20 ml, lraolltrece la mobilzarea partla a rezervistir. Sireni egrupeaza la grata nol unit de infanten, iar ‘aipten is revag tupete din Yemen, pentru orice event alte. Ei au comasat friele in Sina, unde la 22 mal dupa sursel israoliene, 80 000 de soldai ereu pe piior de razboi. Ansambllstatelor arabe se declara solidare in az do atac asupra unvia dine ele, In aceeasi 2, ierul Palestinian Shukelr prociama ca Israel va fi distrus, Inchiderea Strémtori! Tian La 24 mai, situa atinge punctu cite. Nasser hots rigle 88 se arunce ou capulInainto In faja offeror for {elor aeriene, afima: ,Sirimtoarea Tiran so af tn apele teritrale arabe. Nu vom mai permite trecerea prin Goful ‘Asaba 2 navelorisrasiene, nicl a vapoareler atora care transport material strategic cu destinajia Israel. lata de ce tupele noasie ge ala la Sharm-elSheikn, Dacd ge- heralul Rabin # conducaton sracioni doresc rézboul ‘Analon Vesahalen — sunt bineveni Baste ‘Cor impinge pe gel sttului ogiptean 88 rigte des- chiderea unui confie!? Nu putom decat s8 facem pre- supuneri despre motivaile sale. Incredinat de catre con- Ser de fora armatel sale gi de neinsemnata valoare a Comandamentull rasan, Raisulntrevede acum ocazia sald de a slerge yumele din 1986". Libera cirulaie a navelorisraeliene prin Steamtoarea Tran, pe care statul frou @ impus-o prin fori, CU 11 ani mai devreme, este fadata dino tasétura de condei de cate Nasser. Pundind guvernulisaelan in fata fapulu impli, ol sie 8 nu 8 jueat ined tot, Blocada nu este vitald pentru interesele fractions, ci numal 5% din comertul statu ‘evr tranzteaza prin stmtoare. Agadar, estimeaza rs cul de azbo a una din doua ganse. Tosser ewan, 2 tle 188 ana Con ce'S ia dodarare sear (0 onenbre-® naarone) an Ses ear 9 re el Nu ge a frre ese Renal ce fet surafoakaen Gara pont Wed an gemtoree Car Ante EOE fan siege mio 00) 21 De asemenea, fardIndoala c8 Nasser este cuvert de feufora care comneste In lumea araba. Dacd arf imp licat procesul evolu n-ar fi gas injelegere din parea ‘mulimi ia culmea entuziasmului care vedea tn desig. ‘area aceste\eizeo dreaptdrevanga a oprimalorIsore| Bllon(u pe care el 7 Intocmeste In seara de 28 mi este pozitv: manevrele sale poitce au ost, pn in acest mo: ‘ment, incununate de succes. Fara fras nici mécar un Singur foe, Raisu a rastumat tn favearea sa situatia sta bilta in empul.agresiunitiparte din 1956" El @alungat {rupele FUNU gia inchs sramtoarea In direcia Israeli PParametri polis 1 milter! sunt sold fx sustnerea ‘arabs 5) sovietica, poziiafavorabila a Franfe. confueile in polticainamicului, armada masaté in Sina ou, a solu ot nurajeaza tn polica sa de intmidare. Nu ‘exclude posibiltatea unui atac isaelan contra Egiptulu dr se asteapia ca armata proprie a pareze atacal namic 5 apol 68 se lanseze Int-o contraofensiva vieloroasa $i Sofiritva. © suté de mit de sodas g 200 de tancur sunt concentrate in Sinai, Soidertatea arabé atinge punctul Cculminant algerieni, marocani, kuwelteni si saudi ciara gala 8 susyind militar razboil Yarior direct imp. ate. Irekul decide sa-si trimta tupe In Egipt Sila $i lordania, La 29 mai, Arabia Saudta anunfa cB 20 000 de olga din foriele sale armate sunt gata de lupt, I re ‘lunea Akaba, Prins in acest var), Naseer f autorzeaza Be fedain’ s8-s\ relnceapa raidurie, pornind dn Gaza, Tabara araba a prelvat iniiatva, Aceste evenimente, care poarta pe Nasser de la i elu cel mai sczut al popular sale pnd la cele mai inal cote, se inlsnjule de-a dreptul vertginos. Poporul ‘arab, pind mali dvizat, $e regaseste, in spatele sau, Unita degetele dela oman, Nasser, susjndtorul Infocal 2 ‘al panarabimulu,s-a Implini vechiul stu vis: inchegares haunt arabe. Ajuns, aie, la apogeul popular sae, FRasui egiptean ri mai poate Inapol, — In oxz.c8 arf avut acest gind —, fra'arisca 88 fe Incondeiat cu po tea infamiei gia tadara, Impins tot Inints de cate poporul ‘arab, el este congtentc2, pia inchiderea Steimton Tira, & vent sibol!emancpar popoarlor din Lames 2 Freia impotriva coloniaismulul 2 imperialsmulu Confentul su, Heykal, sora, In eotidianul Al Ahram din 26 mai: Este In joc nu att Gof Akaba, ct o mult mai more amibije — inreaga flozoie a secuti Israels Sjungea la concluxia 68 ,o confuntare armata [.] este ‘neva Politica sovietica: strategia tensiunii Uniunea Sovitcd si Statele Unite nu vor s8 se lase antrenate intrun confict pe care nu Ml orchestea8 Speetnl razboiul! nuclear nu este prea departe gril lui dnre aceste doud stale nu este pregalt 88 declan: fseze, pentru interese sino, un Al Telea Razboi Mon: Gia Este und dine rarele puncte de convergents inre sovei amercan invest vecera nov «sua fi conduee la adoptarea unor polic: dametral opuse. State Unie nceare s evo ce conturtre Dei in flodat in mlastina vieinameza, amercani nu Gorese sa se implice in-un al confic. Aga cum 1! spunea Johnson lia dine consi A: ,Cel care prtind de a mine, ou Sure $i rémof, 88 nu mai bimini un soldat in Vietnam, Iii cer s8 indreptimediat toate portavioanele americane ‘ttre Goll Akabal" Cu tute ple ova. State rs porns Unt Santee tl vase te Sane ‘sot lal agonal, sete pon sabes air ron sropat dea eee Dare fora ol mal at ovate dn Ona pos Grrl arin por ina cogs nga oe Don veacorar tmpatalt ser noes Via oo de eeare Gop Le ea er Ge fbr neon pu cars te ah einen sera oincpost in nueslsccadonse’g Pence rr Hien aera Mostnva rhe aes or 2s lcs nt atonal run manent ewe Simin amass tavneata' er, see treases a prog ale-Darce Pe Sr ra ~~” tna ageind nt mare de ensure ead redo" wt taco Vath ple sacs a shige pe ara anor Cel ret ft sa 3 URS in Ort oc ote sie Irma 107 govern Dees scat Besta pecan cits eto up nasonane nares Tar pure condoacare nso br Se opis Ines aun pete bil de naracpe Shea 9 os Sabra rpm arte rea eee ml rent ca nt bog a eat al a ”6h6U™Lrr— Imimen bac gue se pst ase te Maa pri soit Bases Baa re), ot ‘pile 1059 reac’ M. Aah, sop oa ero este {Gh ar on tes ia dos ator: Lape ha do cy Damase g Moscova sunt compromise. Ca s4 mai atenue- ze nemulumirea, soviet recurg la dversiune, baténd ‘moneda pe element sionst si c2utand sa objna creit penira te2a unui percol liar israelan Impotrva Sie {Aga se expic telegrama sovitica de la 12 mai, apattn- cureétura ambasadoriu lor tn Israel, Sevakin,atunc cand {tebuie 58 decine propunerea pe care -o face Levi Esko! dea veriica personal absenfa concerrallor de trupe fn zona de fronera cu Sia Poltica dust de Kremin contibuie la deleriorarea atmosteei din Oriental Milos, Pregedintele Johnson pr- ese 0 telegrama, pe un ton foarte sec, de la Moscova, prin care este avertzat despre 0 posibila inlervenie @ Sovietclor n caz de confit: .Zvorurie conform crora Egiptl ee pregatesle s8 atace Israelul sunt total nefon- date. In schim, dn nformalile noastrerezula cd sree far proecta © aefune armaté impotiva vecinor si... acd lraell va lu iniatva une! acfuni mitre, Unkinea Sovielca va ajula le atacate". La 24 mai, a dova zi ‘dupe inchiderea Gotfulu| Akaba, guvernul soviet anunta {nu va toler .0 agresiune aga": ,Uniunea Sovietcd a ‘jutat timp de 260i de ani popoarele dn fale arabe 38-3 ducd dreapta lor lupta de elberare nofionald impotiva coloniatsmuli ga imperiaismulu. Nu tebuie s8 existe Fil © Indoialé, pent rimen, cd ovine va rsca s8 de- Cangeze un rzbo in Orient Apropiat se va ciooni nu ‘oar de forele reunite ale for arabe, dar g de riposta tenergica a Uniuni Soviatce gia tuturorfaor ce Indra- ‘esc pacea..® Avertismentl este limpede. Mai mult, so Metis fac presiun drecte asupra israelienior penteu a+ Convinge 88 renunfe fa ovce tentava miltars. Kosaghin thmiteo telegrams adresata ui Levi Eskhol, pin care cere Sa regleze confit pin mijoace pagnice’ 25 Strategiatensiuni parmite Moscovel si impingé pic nin Orientu Mijociu. Dernja Unni Sovietce de a se implant in Meciterana explica vrai sale de arm cate jamie arabe §) incurajanie sae in lupta lor .antisionsta™ Pentru 2-6 tinge scopurie, rejnev aprecaza e& sien Unt ul 1 c8 Nasser nu reprezinta un abstacol «E cu apul in nor, afma ol referitor Ia acesta din urm’, co ulin n ceea ce priveste problemele ideolagice. Dare un ‘om curgjos 91 ne-a dovedit cd pulem conta pe el Are ‘stu fermitate pentru a se ageza in fruntea mig de eliberae arabe, ceea ce pent no, In stadul actual, este nespus de pres." Ins a sgt luni mai 1967, cand riscul unui rézboi generalizat devine real, diplomatia sovi- ‘tea se confunta cu evadratura coroule ea ar vrea 38 teuiteerupia, de teama ca acest conflict cin Orient! Mi lociu va degenera int-un rézboi nuclear, fr8 a se deso- lidariza, totus, de arabi, care sunt angajai in cursa spre dezastu Puterea de convingere Israetiana ‘nu mal este credibila ‘So indspreste tonul dinte StatubMajor, cares ust lesle conslincos armele, si puterea poles, lovka brusc de paraizie. Spre maree regret al generar aceasta pa- Sivateinfima fora de convingere a armel leraeliene, Guvernu are oaitudine at do plata, Indl arab cred o vor ven repede de hac unui namic at de nevonc ‘Atmostera devine de-a dreptul cramatics,atunci cing cabinet israslian se intruneste la 23 mal. Blocada egip- teand este socotté 0 deciaraje de rézbol. In faa trau- tated stati, guvemul reactionaaza. prin accelerarea 26 preparatvelor mitre. Cu toate acestea, prim-ministrul Intenioneaz’ sa strabaié calea poltica, pana la capat findcd se indoieste de capectatea armaici isreciene de 2-4 Invinge dugmnanul "Abba Eban, ministulde Externe pleacd int-untumeu a Paris, Londra gi Washington. Spera'c& Maile Puteri vor constrénge pe Nasser s@ rice blocada din Akaba, La 24 mai, este prt de Charles de Gaulle. Acesta intra direct in Sublect Para rézboll i se adreseaza vazatorull stu israeian poi continua: — Dupa mine, col care rage primul foc de arma deschige ostiiaia” De teama unui rézboi ruclear, Franja nu va spi Israel tn diferendul su cu Egptul. Mai rau decat lat, ea nu va Toieprinde nici un domers penins 1 abiga pe Nasser si schimbe hott ‘area. De Gaulle crade 8 qumal o Tnrunco a celorpatry ‘Mari Puter ar mai putea salva pacea. Ina, cu prompit- ine, Uniunea Soviets anunga c est Impotiva une atl e conferne. In mod curios, pentru omal apelulu dela 18 lune’, col care salvase oncarea Franjel fn 1940, l-aeul trebuie 8 se supund dicatulutegitean, dn rajuni supe- tloare, pentru inele omenfi. Abba Eban povesteste, In ‘Memonte sale: ,Frana pares $8 creada cd, dac Israel ar fi opus vre rezistona Egiptuli sau daca puterle occider- tale Inseg arf inceccat 8 achoneze pentru riicarea blo- ‘cade, tune! o intervene sav ar fost extrem de pro- bedi, far Eat arf dovenit un Dantzig al clu de Al Teiloa Razbol Mondial. Socul este greu de induat. La lrusalim, foatd lumea era consternata — principal sau furizormil- tar intoreea spate In momental etc ‘Geer Go bign in pul Dl raf, rma 190, ube oa de St Apt, oo Gate ean hun ei 2, Sc Samana nen gi Soi nc: an 27 Bitanci, desi tradijonal arabofl, fae 0 primire mai fevorabid emisarulu ireeian. George Brown, ministrul de Exteme, considera cé pregedintle egiptoan a ntecut ma sura:,De data aceasta, Nasser a mers prea depate, de Clara el. Trebuie 68+ Impedicam, spre binele lu". Harold Wilson, prim-minisrl brian, 1 asigua pe Abba Ean c& s sprjn orca iniiatva a Statelor Unite sau a Nafunlor Unite peninsrestabicea bere circu in Goful Akaba, Pe teren, situaja evolueaza rapid. La 25 mal, service e informati israetene affa c8 Divizia a 4-a Blinds eoin- twan@ se 25228 In poze de Wuptt In Sina Un alae de anvergura Impotiva stalului eveu devine Iminent. Abba Ean, care tocmal junsese la Washington, ste informat despre tumura dramatica a evenimentelr: mize nu mai ‘este circultia liber prin Stdmtoarea Tian, ci ined u- Praviurea statulu! eveu, In tlograma care i parvine, semnata de Yaacov Herzog, director! de la presediya Consixiui este pesimist in logatur cu gansele lraeluut de a evita desfimarea sa, Abba Eban i pune imediat la curent pe consiieripregedintelul-amerlean, domi MeNamara, Rusk si Rostow. instru israeian spera s obtina 0 decaraje foarte ferma, s8 se anunje deschiderea stramtor de cate Sta- tele Unite cu sau fara aia sa Numei ca Lyndon dhnson iu este deloc entuziasmat de perspectva de a se lansa Into asemenea aventura. Dupa cum marturiseste unvia dint colaboraton si:.Nu-mi place $4 mise puna pistol la tampa... Ca atare, temporizeaza gi respinge o prima Inti cu timisul sraeian, ltr timp, CIA informeaz’ cd israeien sunt pe pidor de r&zbol, gata $8 atace Eglo {ul Presedintele american se hotarast, la 26 mal, seara, ‘8&1 primeasca pe Abba Eban.Dorind $8 Indopataze toate zZvonutle privind coalja dinire cele doua Yat, texanul 28 Incerca 884 conn pe interlocutor su 8 n n- Sze [ora nto ventura mtr. In compensate. feainle american sugoread c8 se va gis o sli Th eG Najunior Unt sun lo de aceasta, cd va sit fe nga veo putore maria acer 8 frieze bo- aca Semi Trn (227 rt sur itl Exo bare avrg oxpune govemuli asian, reuntii-o seine QwreSrdors rot! vitor sie. Optimist el nuns Exim ma puta do te sdptiman’o puterca arma occ era I've cbiga po progedii epotean #4 cedeze inca, de cand Abbe Eben pocase i misune tmostra doterorace nv na comandament itr putea oiled. SiaulMajorauneece In eles exaser j= ine de catfa alo dlomafelcilslor ise paeau cu {oul deptacao, acum, end stuaia ora cn eo-ferd de Gjavd. Cabral erackanereu extant, rel arn isu, praca uel protundecezin. Nous ming au dcr peta once ae amd a zboull Ein Sradeau cb puter ocederae ar on fora Bocadt Sin Soatosra Tran Chr eacs so ve empl, firma Sf scoata nv ace decd sb pun sta eeu it-0 Slope de dopendn fede avalos fate omercan Situs nse ertaveoen vz de arsarea fn Good oo el considrau fo averura mtr. Nu era