ASPECTE CLINICE, DE DIAGNOSTIC SI

MANAGEMENTUL HEPATITEI CRONICE

CU VIRUS C
Virusul hepatic C (VHC) este un virus ARN monocatenar din familia flavivirusurilor.
Sunt 6 subtipuri majore de VHC cu variante ale secventei de aminoacizi (genotipuri), aceste
subtipuri variaza geographic si au importanta in virulenta bolii si raspunsul la terapie.
Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu sngele infectat prin
administrarea de injecii intravenoase, folosirea echipamentului medical nesteril i transfuzii de
snge sau, posibil, relaiile sexuale neprotejate cu persoane infectate. Transmiterea sexuala si cea
vertical de la mama la fat sunt realtiv rare. Transmiterea prin transfuzie de sange a devenit foarte
rara odata cu testarea screening a donatorilor de sange.
Infectia cu virusul hepatitei C (HCV) este o problema majora de sanatate publica la nivel
mondial datorita evolutiei asimptomatice si a evolutiei catre ciroza si cancer hepatic. Organizatia
Mondiala a Sanatatii, estimeaza ca numarul celor infectati la nivel planetar este peste 180 de
milioane, iar aproximativ 130 de milioane sunt supuse riscului de a evolua catre ciroza hepatica
intr-un procent de 70 % (Journal of viral Hepatitis, 2008, vol. 15, 293 - 299). De asemenea au
estimat ca 3 - 4 milioane de cazuri noi de infectie apar in fiecare an.