Sunteți pe pagina 1din 5

Anexe

Anexa 1 Rezistoare, valori nominale ]i marcare 288


Anexa 2 Prezentarea grafic` a rezultatelor 292
Anexa 3 Programul Circuit Maker 296
Anexa 4 Stabilizatoare de tensiune 304
A. Stabilizatoarele integrate cu tensiune fix` LM78XX

304

B. Stabilizatoarele integrate reglabile LM117 / LM217 / LM317 308

288

Electronic` - Manualul studentului

Anexa 1

Rezistoare, valori nominale ]i marcare


Clasele de toleran\` ]i seriile de valori nominale
Chiar atunci c[nd sunt fabricate [n condi\ii foarte bine controlate, rezistoarele au valoarea [mpr`]tiat`
[ntr-un anumit interval [n jurul valorii nominale. De exemplu, la [ncercarea de a realiza rezistoare cu valoarea
de 100 , rezisten\a m`surat` a exemplarelor ob\inute este [mpr`]tiat` [ntre 80 ]i 120 ; spunem c` aceste
rezistoare au valoarea de 100 cu toleran\a de +/- 20 %. Dac` aceasta este precizia cu care putem controla
procesul tehnologic, nu are rost s` [ncerc`m producerea unei valori nominale de, s` zicem, 110 , deoarece
aceast` valoare se g`se]te [n intervalul de toleran\` al valorii nominale de 100 . Cu toleran\a de +/- 20 %,
urm`toarea valoare nominal` trebuie s` fie la 150 ]i ea va avea intervalul de toleran\` [ntre
120 ]i 180 . Vom avea nevoie apoi de o valoare nominal` la 220 , intervalul de
+/- 20 % corespunz`tor ei fiind [ntre 176 ]i 264 . Dac` reprezent`m aceste valori nominale pe o ax`,
(Fig. A1.1 a) observ`m c` ele nu sunt echidistante, deoarece intervalul de toleran\` cre]te ]i el, fiind
propor\ional cu valoarea nominal`.
Aceast` secven\` de valori este [ns` 0
1000
500
echidistant` dac` este reprezentat` [ntr-o
scar` logaritmic`, ca [n Fig. A1.1 b),
a)
deoarece [ntr-o asemenea scar` intervalul
de toleran\` are mereu aceea]i lungime.
Standardizarea valorilor nominale
300
400 500
200
1000
a fost f`cut` de Electronic Industries 100
Association (EIA), care a stabilit, pentru
b)
o anumit` clas` de toleran\`, un num`r
de valori nominale pe decad`,
Fig. A1.1.
aproximativ echidistante pe scar`
logaritmic`. Aceste valori fac parte dintr-o serie, simbolizat` cu litera E urmat` de num`rul de valori pe
decad`. Astfel, seria cu toleran\a +/- 20 % con\ine ]ase valori pe decad` ]i este denumit` seria E6. Valorile
ei, pentru decada 1 - 10, sunt date [n tabelul urm`tor:
SERIA E6, +/- 20 %
1.0

1.5

2.2

3.3

4.7

6.8

Pentru ob\inerea valorilor nominale din celelalte decade, valorile de mai sus se [nmul\esc cu puteri ale
lui 10; de exemplu, pentru decada 100 - 1k avem valorile 100 , 150 , 220 , 330 , 470 ]i 680 .
Faptul c` pe rezistor este trecut` valoarea 470 cu trei cifre semnificative nu trebuie s` v` fac` s` crede\i
c` precizia este de 1 470 , 470 nu este valoarea m`surat` ci valoarea central` a intervalului de toleran\`
(valoarea nominal`).
Seria E6 este foarte rar utilizat` pentru c` rezistoarele moderne sunt fabricate cu precizie mai mare.
Cea mai utilizat` este seria E12 cu toleran\a de +/- 10 %. Ea p`streaz` valorile nominale ale seriei precedente
dar adaug` [nc` ]ase valori :
SERIA E12, +/- 10 %
1.0

1.2

1.5

1.8

2.2

2.7

3.3

3.9

4.7

5.6

6.8

8.2

Anexe

289

Observa\ie: De cele mai multe ori, c[nd se refer` la toleran\`, electroni]tii spun simplu c` este 10 % ]i
nu +/- 10 %. Pentru [ncep`tori, aceasta poate conduce la confuzii.
Dac` dorim rezistoare cu valori mai pu\in [mpr`]tiate, putem utiliza urm`toarea serie, E24, care are
toleran\a de +/- 5 %. A\i [n\eles cum se formeaz` noua serie, [ntre fiecare dou` valori ale seriei E12 se mai
adaug` una.
SERIA E24, +/- 5 %
1.0
1.8
3.3
5.6

1.1
2.0
3.6
6.2

1.2
2.2
3.9
6.8

1.3
2.4
4.3
7.6

1.5
2.7
4.7
8.2

1.6
3.0
5.1
9.1

{n situa\ii speciale ve\i avea nevoie chiar de valori mai precise. Cu toleran\a de +/- 2 % ave\i la
dispozi\ie seria E48 iar cu toleran\a de +/- 1 % seria E96
SERIA E96, +/- 1 %
1.00
1.33
1.78
2.47
3.16
4.22
5.62
7.50

1.02
1.37
1.82
2.43
3.24
4.32
5.76
7.68

1.05
1.40
1.87
2.49
3.32
4.42
5.90
7.87

1.07
1.43
1.91
2.55
3.40
4.53
6.04
8.06

1.10
1.47
1.96
2.61
3.48
4.64
6.19
8.25

1.13
1.50
2.00
2.67
3.57
4.75
6.34
8.45

1.15
1.54
2.05
2.74
3.65
4.87
6.49
8.66

1.18
1.58
2.10
2.80
3.74
4.99
6.65
8.87

1.21
1.62
2.15
2.87
3.83
5.11
6.81
9.09

1.24
1.65
2.21
2.94
3.92
5.23
6.98
9.31

1.27
1.69
2.26
3.01
4.02
5.36
7.15
9.53

1.30
1.74
2.32
3.09
4.12
5.49
7.32
9.76

{n tabelul precedent, au fost tip`rite cu caractere groase (bold) valorile nominale ale seriei E48.

Marcarea valorii ]i a toleran\ei


Pentru rezistoarele din seria E48 ]i urm`toarele avem nevoie de trei cifre semnificative pentru a
reprezenta valoarea nominal`, [n timp ce pentru seriile cu num`r mai mic de valori sunt suficiente numai
dou` cifre semnificative. Dac` suprafa\a rezistorului este destul de mare ]i, [n special, la cele care au
terminalele paralele, marcarea se face [n clar, scriindu-se valoarea ]i toleran\a. Cum delimitatorul zecimal are
suprafa\a mic`, poate fi u]or ]ters ]i eroarea provocat` la citire este mare. Din acest motiv, de multe ori, [n
locul delimitatorului zecimal se scrie prefixul. Astfel, [n loc de 4.7 k se scrie 4k7, [n loc de 0.22 M se
scrie M22, etc.
Atunci c[nd suprafa\a este mic` ([n special la rezistoarele axiale de mic` putere) [n locul cifrelor se
prefer` marcarea cu benzi colorate (patru sau cinci benzi). Numerotarea benzilor [ncepe cu cea care este cea
mai apropiat` de extremitatea rezistorului.
Pentru marcarea cu cinci benzi (Fig. A1.2), semnifica\ia lor este urm`toarea:
-primele trei benzi reprezint` cifrele semnificative ale valorii
-a patra band` reprezint` num`rul de zerouri care trebuie ad`ugate pentru a ob\ine valoarea [n
-ultima banda reprezint` clasa de toleran\`.

290

Electronic` - Manualul studentului

prima
cifr`

a doua
cifr`

a treia num`rul
cifr` de zerouri

toleran\a

Fig. A1.2.
Primele patru benzi folosesc acela]i cod al culorilor:
cifr` (num`r de zerouri)
factor multiplicativ
negru
0
1
maron
1
10
ro]u
2
100
portocaliu
3
1k
galben
4
10 k
verde
5
100 k
albastru
6
1M
violet
7
gri
8
alb
9
De exemplu,
configura\ia galben, violet, verde, maron se cite]te astfel:
4 7 5 la care se adaug` un zerou (maron pe ultima band`), deci 4750
iar configura\ia maron, negru, verde, portocaliu se cite]te:
105 la care se adug` 3 zerouri, rezult[nd 105 000 , adic` 105 k.
Pentru ultima band`, care se refer` la toleran\`, semnifica\ia este urm`toarea
argintiu
auriu
ro]u
maron

+/- 10 %
+/- 5 %
+/- 2 %
+/- 1 %

prima
cifr`

a doua
cifr`

num`rul toleran\a
de zerouri

Fig. A1.3.

Anexe

291

{n cazul seriilor cu toleran\` mai mare sau egal` cu 5 % nu avem nevoie dec[t de dou` cifre
semnificative pentru a reprezenta valoarea nominal`. Pentru aceste serii se utilizeaz` codificarea cu numai
patru benzi (Fig A1). Semnifica\ia lor este similar` cu aceea de la codificarea cu cinci benzi, cu deosebirea c`
valoarea este reprezentat` numai de primele dou` benzi:
-primele dou` benzi reprezint` cifrele semnificative ale valorii
-a treia band` reprezint` num`rul de zerouri care trebuie ad`ugate pentru a ob\ine valoarea [n
-ultima banda reprezint` clasa de toleran\` : auriu +/- 5 %, argintiu +/- 10 %,
f`r` ultima band` +/- 20 %.
Astfel, un rezistor marcat cu galben, violet, portocaliu, auriu are valoarea 47 000 = 47 k cu
toleran\a de +/- 5 %.

Puterea nominal`
C[nd la bornele rezistorului exist` o tensiune electric` U , pe el se disip` prin efect Joule o putere egal`
cu U 2 R ; rezultatul este [nc`lzirea rezistorului p[n` la o temperatur` de echilibru la care spre mediul
ambiant se transimite o putere egal` cu cea
disipat`. Cu c[t puterea disipat` e mai mare, cu
at[t temperatura de echilibru este mai ridicat`.
{nc`lzirea mediului ambiant provoac`, de
asemenea, cre]terea temperaturii de echilibru.
Astfel, pentru ca rezistorul s` nu ajung` la o
temperatur` la care s` se distrug`, puterea
disipat` pe el trebuie men\inut` sub o anumit`
valoare. Puterea nominal` reprezint` puterea
disipat` ce nu trebuie dep`]it` c[nd temperatura
mediului ambiant este cea specificat` [n foaia de
catalog (uzual [n jur de 70oC). Puterea nominal`
este [n leg`tur` cu dimensiunile rezistorului (Fig.
A1.4). Pentru rezistoarele de putere mai mare ea
Fig. A1.4.
este marcat` [n clar, dar pentru rezistoarele de
p[n` la 1 W inclusiv puterea nominal` se identific` dup` tipul capsulei sau codul produsului (stabilit de
fabricant).

Tipuri constructive
Pentru aplica\ii de uz general se pot utiliza rezistoarele din pelicul` de carbon care sunt disponibile la
puteri nominale de 0.125 W, 0.250 W, 0.5 W ]i chiar p[n` la 1-2 W. {n general, gamele de toleran\`
disponibile sunt +/- 5 % ]i +/- 10 %. Coeficientul de temperatur` este modest, [n jur de 10-3 pe grad
(1000 ppm pe grad).
C[nd ave\i nevoie de rezistoare precise ]i stabile, trebuie s` alege\i rezistoare cu pelicul` metalic`.
Acestea sunt disponibile ]i [n clase de toleran\` foarte str[ns` (de exemplu, +/- 0.25 %) dar, probabil, ni]te
rezistoare [n +/- 1 % v` vor fi suficiente. Stabilitatea termic` a acestor rezistoare este mult mai bun` dec[t a
celor cu pelicul` de carbon, coeficientul lor termic ajung[nd la c[teva zeci de ppm pe grad.
Dac` rezistorul trebuie s` disipe o putere peste 1 W este bine s` alege\i unul bobinat, acoperit cu un
ciment de protec\ie.