USAMV BUCURESTI

Facultatea: Management Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare

Rurala
Specializarea: Inginerie Economica in Agricultura
Disciplina: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

TEMA PROIECTULUI DE AN:

INTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE PRODUCTIE IN CADRUL
EXPLOATATIEI AGRICOLE

S.C DEFTA S.R.L-D

Student Defta Laurentiu Daniel

Grupa 8303

Anul univ 2014-2015

CUPRINS
Introducere: Necesitatea ntocmirii planului anual in ferma de producie
Capitolul 1. Date privind exploataia agricola
1.1. Date generale despre zona
1.1.1. Aezare geografica , coordonate ( jude, localitate)
1.1.2. Condiii naturale: clima, temperatura, precipitaii, tip de sol.
1.1.3. Profilul agricol al localitii Culturi predominante in zona, suprafee cultivate,
producii/ha.
1.2. Aezare administrativa si statut juridic.
1.3. Suprafaaexploataiei distribuita pe moduri de folosina
1..4. Culturile exploataiei
1.4.1 Caracterizarea culturilor
1.4.2. ntocmirea asolamentului
1.5. Fisele tehnologice CADRU ale culturilor
1.6. Dotarea exploataiei : tractoare, maini, fora de munca

Capitolul 2. Stabilirea planului anual de cultura si a necesarului de Zile norma

si materiale
2.1. Stabilirea planului de cultura
2.2. Stabilirea necesarului de Zile norma mecanizat si a necesarului de tractoare
2.3. Stabilirea necesarului de zile norma manual si a necesarului de lucratori
2.4. Stabilirea necesarului de materiale

Capitolul 3. Calcularea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor financiare

3.1. Calcularea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor financiare la nivelul
fiecreiactiviti
3.2. Calcularea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor financiare la nivelul exploata iei

Capitolul 4. Memoriu justificativ

Se va face o sinteza a modului de ntocmire, a calculelor efectuate si a rezultatelor
planificate

INTRODUCERE

Realizarea acestui proiect are rolul de a ne da seama cu ajutorul planului anual de

productie de cheltuielile si de productiile obtinute la 4 culturi neirigate intr-un an
agricol intr-o anumita zona a tarii.
Orice exploatatie agricola isi desfasoara activitatea in baza unui plan anual de
productie.
Intocmirea planului anual in cadrul unei explaotatii agricole este necesra , in
primul rand pentru a vedea evolutia unor fenomene de natura economica.
De asemenea, ne ajut la stabilirea forei de munc, determinarea necesarului de
materii prime i materiale, determinarea previzional a rentabilitii.
Prin intermediul acestui plan anual de producie s-au urmarit: prezentarea
exploataiei agricole,cu suprafetele ocupate cu fiecare cultura,utilajele care se gasesc
in exploatatie , intocmirea planului de rotatie al culturilor, stabilirea costurilor de
productie, calcularea venitului care ne ajut s determinm daca obtinem profit sau
exploatatia a inregistrat pierderi, astfel , in anul urmator managerul va stii ce are de
facut,sa redreseze situatia astfel incat exploatatia sa nu mai inregistreze pierderi sau sa
obtina un profit mai mare.

Capitolul 1. Date privind exploataia agricola

1.1. Date generale despre zon
1.1.1. Aezare geografic
Judeul Olt este situat n partea de Sud a tarii, pe cursul inferior al rului care i-a
dat numele i face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunarea. Prin
portul dunrean Corabia are ieire la Marea Neagra. Suprafaa total de 5.498
km, reprezentnd 2,3% din teritoriul rii, situeaz judeul pe locul 22 la nivelul
Romniei ca suprafa.
Comuna Rusneti este situat n partea de sud-est a judeului Olt, n sudul
Cmpiei Romanai, la o distan de 81 km de reedina judeului Slatina, la 35 km
de oraul Caracal i la 31 km de oraul Corabia. Este amplasat pe valea inferioar
a Oltului, avnd un relief neted de cmpie.
1.1.2 Condiii naturale

Clima
Comuna Rusanesti are o clima continentala i se caracterizeaza prin veri foarte
calde, cu precipitaii nu prea abundente care cad mai ales sub form de averse i prin
ierni reci, marcate uneori de viscole puternice.
Fenomenul de nghet se manifesta n sezonul de iarna, dar cca 200-210 zile/an nu se
produce inghet. Nebulozitatea i durata de strlucire a soarelui sunt dependente direct
de circulatia locala a atmosferei. Precipitaiile atmosferice pe teritoriul comunei
Rusanesti sunt cuprinse intre 453si 500 mm/an .Valorile temperaturii nregistreaza
fluctuatii lunare, sezoniere i anuale. Mediile multianuale sunt de 11,2C.

Solul
Solurile sunt constituite n cea mai mare parte de cernoziomuri i cernoziomuri
cambice, cu o fertilitate ridicat .Ponderea cernoziomurilor este de peste 75% astfel ca
ponderea cernoziomurilor cambice este sub 25%.

1.1.3. Profilul agricol al localitii

Dintr-o suprafata de 6088 ha ,terenul arabil are o suprafata de 4980 ha.
Principalele culturi agricole sunt reprezentate de grau ,floarea soarelui, porumb si
legume. Procentual, structura culturilor agricole de pe teritoriul comunei Rusanesti
este prezentata in tabelul urmtor:
Cultura

Suprafa (mii
ha)

Pondere %

2,98

60

4500

Floarea
Soarelui

0.9

20

3500

Porumb

0.4

10

7000

Legume

0.24

Altele

0.24

Total

4.98

100

Grau

Producie medie la ha
(kg)

1.2 Aezare administrativ i statut juridic

Nume: S.C DEFTA S.R.L-D
Sediu: Strada Campului,Nr. 21,Com. Rusanesti,Jud. Olt
Avantajele infintarii unei societat cu raspundere limitata pe o perioada nedeterminata
Scutirea de taxele de inmatriculare a societatii
Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale pentru un numar de 4 angajati
Acordarea unei alocatii financiare in valore de 10.000 euro pe baza proiectului
aferent planului de afaceri
Garantarea in proportie de 80% a creditelor contractate in vederea realizarii
planului de afaceri, (valoarea maxima a creditului fiind 100.000 euro).
Costul infintarii unui S.R.L-D este de 600 lei

1.3 Suprafaa exploataiei distribuit pe moduri de folosin

Tabel 1.1. Suprafete pe categorii de folosinta

Nr Crt.
1
2

Categoria
Total teren
AGRICOL, din care:
2.1. arabil
2.2. vii si pepiniere viticole
2.3. pomi si pepiniere
pomicole
2.4. pasuni si fanete
NEAGRICOL, din care:
3.1. Constructii si curti
3.3. Ape si balti
3.4. Rape si Ravene

Ha
101
100
100
0
0

%
100
99,1
99,1
0
0

0
1
1
0
0

0
0,99
0,99
0
0

1.4 Culturile exploataiei

1.4.1 Caracterizarea culturilor
Grul face parte din ordinul Graminalis, familia Gramineae, genul Triticum. Acest
gen cuprinde numeroase specii diploide, tetraploide i hexaploide, din care dou sunt
mai importante: grul comun (Triticum aestivum ssp vulgare), care ocup 90% din
suprafaa cultivat cu gru i grul durum sau tare (Triticum durum), care se folosete
pentru prepararea pastelor finoase.
Cerine de mediu:
- la temperaturi de 15-18 C rsrirea plantelor are loc n numai 4-5 zile;
- nfrirea grului se realizeaz la temperaturi mai sczute de 8-10 C;
- n perioada de iarn, n funcie de soi, grul rezist pn la temperaturi de 20 C;
- n timpul perioadei de vegetaie cerinele grului fa de temperatur cresc: pn la
alungirea paiului sunt favorabile temperaturile de 8-10 C, iar pn la nspicare
temperatura optim de cretere i dezvoltare este de 15-18 C;

- nflorirea, polenizarea i fecundarea se desfoar normal la temperaturi n jur de 10

C, noaptea i 23-25 C ziua;
- pe ntreaga perioad de vegetaie, grul are nevoie de cel puin 225 mm precipitaii.
Plante premergtoare:
- leguminoasele anuale (soia, mazrea, fasolea), perene (lucerna, trifoiul, ghizdeiul),
rapia, cartoful timpuriu, floarea soarelui i hibrizii de porumb timpurii.

Porumbul face parte din familia Graminaceae, subfamilia Panicoidae, specia

Zea mays .
Cerine de mediu:
- temperatura optim de germinare a seminelor de porumb este de 8-10C;
- temperatura de cretere i dezvoltare a plantelor este de 15-18C;
-la temperaturi mai mici de 10C creterea nceteaz, iar dac temperatura coboar
sub -40C, plantele mor;
- porumbul are o rezisten deosebit la secet datorit sistemului radicular profund;
- lipsa sau insuficiena apei n perioada formrii paniculului i a boabelor are efecte
negative asupra produciei.
Plante premergtoare:
- cerealele pioase de toamn sau primvar, leguminoasele anuale pentru boabe,
floarea soarelui, sfecla de zahr, plante furajere.

Floarea soarelui (Helianthus anuus) face parte din familia de plante

Asteraceae.
Cerine de mediu:
- temperatura minim de germinaie este de 3 5C, dar semnatul culturii se va face
cnd n sol la adncimea de semnat se nregistreaz 7 7,5C.
-plantele tinere cu 1- 2 perechi de frunze suport temperaturi sczute pn la - 6 i
chiar - 8C, daca acestea nu sunt de lung durat.

- n perioada de formare a frunzelor floarea soarelui solicit temperaturi medii zilnice

de 15 18C, iar n faza de difereniere a florilor temperaturile cele mai favorabile
sunt cele de 18 grade ziua i 9 grade noaptea.
- n perioada nfloritului floarea soarelui solicit temperaturi moderate de 18 20C.
- n perioada de formare si umplere a semintelor, floarea soarelui pretinde temperaturi
de 2022C.
- consum de ap: 450 500 de mm pentru ntreaga perioad de vegetaie
Plante premergtoare:
- cele mai bune premergtoare pentru floarea soarelui sunt plantele care elibereaz
terenul devreme, oferind posibilitatea ca prin lucrrile solului s se acumuleze i s se
pstreze n sol o cantitate ct mai mare de ap. De regul, cerealele pioase i n
primul rnd grul de toamn constituie premergtoare pentru floarea-soarelui, dar ea
se cultiv cu bune rezultate i dup porumb.
Mazarea (Pisum Sativum)
Cerinte de mediu
Germinaia ncepe de la 2-30C. Temperatura optim este de 15-17C. La 2-3C,
rsrirea se produce n 8-10 zile, iar la 5-7C, n 6-7 zile de la semnat.
Plantele tinere suport temperaturi sczute de pn la minus 510C, n funcie de soi.
-apa :mazrea are cerine moderate fa de ap, dar cu pretenii mai ridicate n timpul
nfloritului i legrii pstilor.
-umiditatea din sol este optim pentru valoarea de 70-80% din capacitatea de cmp.
-lumina: Mazrea este o plant de zi lung. n condiii de lumin de scurt durat este
stimulat creterea vegetativ.
Intensitatea luminii este deosebit de important pentru cultura de mazre. O
intensitate redus a luminii afecteaz primele etaje de noduri i ramificarea.
-solul:mazrea se cultiv pe soluri cu o bun capacitate de reinere a apei, un bun
drenaj i posibilitatea de zvntare rapid la suprafa.
Reacia solului trebuie s fie uor acid spre uor bazic (pH = 6,5-7,5).
-elementele nutritive:datorit perioadei scurte de vegetaie, mazrea are nevoie de
soluri bine aprovizionate n elemente nutritive sub forma compuilor solubili, mai ales
de fosfor i potasiu. Azotul n exces determin o cretere vegetativ prea luxuriant,
ntrzie formarea recoltei, sensibilizeaz plantele la boli etc.
-nu suport fertilizarea cu gunoi de grajd.
-producia de psti variaz ntre 6-10 t/ha, ceea ce corespunde cu 2,5-3 t/ha boabe
(la soiurile timpurii) i 5-6 t/ha (la soiurile tardive)

1.4.2 ntocmirea asolamentului

An/sol

II

III

IV

2014

Floarea
Soarelui

Mazare

Porumb

Grau

2015

Mazare

Fl.soarelui

Grau

Porumb

2016

Porumb

Grau

Mazare

Floarea
Soarelui

2017

Grau

Porumb

Floarea
Soarelui

Mazare

Tabel 1.4.3 Dotarea fermei

Nr.
crt.
0

Specificare
1

Tractor Belarus 1523-150 cp

Combina New Holland CX 609-latime de lucru

6,09 metrii

nr

anul de
fabricatie

2012

Starea
de funct
4
Foarte
buna
Foarte
buna

2012

Foarte
buna

2013

Foarte
buna

2012

1
3

Plug PPT 6.30-plug cu 6 trupite si latime de

lucru 3,0 metrii

Disc Softer 3.11 latime de lucru de la 3 la 11

metrii

5
6
7
8
9

Semanatoare Excelent Premium-semanatoare

porumb si fl.soarelui
Semanatoare Grano 600-semanatoare paioase cu
latime de lucru 6 metrii
MIG Pomot-masina pentru imprastiat
ingrasminte solide
Remorca OL ZDK120 -model OL ZDK
,capacitate 12 tone

Masina de erbicidat tractata AGS 1500Nume model AGS,volum bazin 1500 litrii

1
1

2011

2011

2010

1
1

2013
2012

Foarte
buna
Foarte
buna
Foarte
buna
Foarte
buna
Foarte
buna

10

11

TIH445 (tractor cu ncrctor hidraulic)

Cultivator Gaspardo 6-8 randuri cu

fertilizator

1999

Buna

2012

Foarte
buna

Capitolul 2. Stabilirea planului anual de cultur i a necesarului de

Zile norm i materiale

Tabel 2.1. Culturile ce vor fi cultivate in anul de plan

Nr. Crt.

Cultura

An precedent

An plan

An urmtor

ha

ha

ha

25

25

25

25

25

25

Fl.Soarelu
i
Porumb

25

25

25

25

25

25

Graiu

25

25

25

25

25

25

Mazare

25

25

25

25

25

25

TOTAL

100

100

100

100

100

100

0
1

5
6

In tabelul de mai sus observam ca toate cele 4 culturi sunt puse intr-o pondere de 25%
pentru a se realiza o rotatie a culturilor perfecta fapt ce asigura si o productie mai
mare la hectar astfel se evita daunatorii comuni si bolile comune al unor plante fapt
ce duce si la economisire de insecticide si fungicide

2.2. Stabilirea necesarului de Zile norm manual i a necesarului de lucrtori

Calculul necesarului de ZO manual pe luni si culturi

Nr. crt.

Luna

Total ZO

explotatie
0

Tabel nr 2.2

din care ZO manual pe culturi

PORUM
B

GRAU

MAZARE

25 ha

25 ha

25 ha

FLOAREA
SOARELUI
25 ha

2.5

II

2.5

III

19.6

8.9

10.7

IV

11.9

7.9

75.7

75.7

VI

82.4

75.7

0.7

VII

VIII

IX

90.7

85.7

2.5

2.5

10

7.7

2.5

5.2

11

XI

12

XII

13

Total

290.5

247.5

16.2

15.4

11.4

2.3 Stabilirea necesarului de Zile norm mecanizat i a necesarului de tractoare

Calculul necesarului de ZN mecanizat pe luni si culturi Tabel nr 2.3

Nr.

Total
ZNexpl.

Luna

crt.

din care ZN mecanizat pe culturi

Porumb

GRAU

Fl.Soarelui

Mazare

25 ha

25 ha

25 ha

25 ha

II

1.19

III

8.12

6.98

IV

9.76

1.17

1.38

1.17

VI

1.55

2.83

2.81

1.72

VII

5.32

21.86

VIII

8.75

IX

5.02

10.05

16.71

10

8.63

6.98

7.81

11

XI

12

XII

13

Total

144,22

75,57

43,77

11,45

13,43

UM

Pret de
achiziti
e

Consu
m pe
ha
limite

1.6

200

N
r

Produse i
materiale

NPK
20:20:20

kg

NPK
16:16:16

kg

NPK
15:15:15

Azotat de
Amoniu

kg

RivalStar

kg

Buctril

Stomp 330
EC

Phenix P2O5

9
1
0
1
1

Observaii
Fl.Soarelui

1.6

200

1.6

90

1.5

50200

Fl.soarelui,porumb,gr
u

200

0.2

Gru

0.5

Porumb

59

Floarea soarelui

kg

100

Mazare

Orius

135

Gru

Topsin 70WG

75

Fastac

200

0.2

Gru

kg

15

Gru
Porumb

Gru

1
2

Nuprid

100

0.15

Porumb,floarea
soarelui

1
3

Apron XL

20

0.25

Mazare

1
4

Sfera 535 EC

kg

100

0.4

Floarea soarelui

1
5

Maxim XL

50

0.4

Rapi

1
6

PR64A89

kg

49

12

Floarea soarelui

1
7

Dropia

kg

1.4

250

Gru

1
8

Olt

kg

11

20

Porumb

1
9

Nitragin

723

0.9

Floarea soarelui

2
0

Redondo

kg

10

250

Mazare

2
1

Agil 100EC

170

Gru,rapi

Capitolul 3.
Calcularea
cheltuielilor,
veniturilor i a
rezultatelor
financiare
Tabel 3.1
Evaluarea
preurilor si
tarifelor ce vor
fi utilizate n
planul
exploataiei

Tabel 3.2 Repartizarea cheltuielilor pe culturi (ha i S)

NR.CR
T

ACTIVITAT
E

SUPRAFA
A

CHELTUIELI
DIRECTE

CHELTUIELI
INDIRECTE

CHELTUIELI
TOTALE

U.M

ha

ha

suprafa
a

ha

suprafa
a

ha

suprafa
a

Gru

25

2904

72600

116

2900

3020

75500

Porumb

25

2317

57925

92

2300

2409

60225

Fl.soarelui

25

2704

67600

108

2700

2812

70300

Mazare

25

6106

152650

242

6050

6348

158700

TOTAL

100

1403
1

350775

558

13950

1458
9

364725

Tabel 3.3 Calcularea rezultatelor tehnico-economice

Nr.crt

Activitat
e

Producie

Cost
produci
e

Pre
vnzar
e

Venit

UM

ha

ha

lei/ton

lei/ton

lei/ha

Gru

25

30
0

610.0
2

600

3157.
59

Porum
b

25

24
0

518.7
9

450

Fl.soar
elui

25

30

1121.
99

1150

Cheltuieli

lei/S

Profit/pierdere

Profit/pierdere cu
subventii

lei/ha

lei/S

lei/ha

lei/S

lei/ha

lei/S

189455
.4

3050.1

18300
6.7

107.49

6448.
7

858.6
95

51521.
7

2700

108000

3112.72

12450
8.8

412.72

1650
8.8

338.4
85

13539.
4

3450

34500

3365.96

33659.
6

84.04

840.4

835.2
45

8352.4
5

Mazar
e

25

30

1288.
99

1200

3600

36000

3866.98

5205.5
5

266.98

3079
4.4

484.2
25

4842.2
5

TOTAL

100

1
7

60
0

3539.7
9

3250

1290
7.59

367955
.4

13395.
76

34638
0.7

488.1
7

2157
4.7

2516
.65

78255.
8

http://www.scda.ro/oferta.php