In spatele razboaielor culturale - politicile artelor pentru a

noua generatie

Politica artelor a fost pentru scurt timp n centrul aten iei, recent, Cate Blanchett si Opera House impreuna cu Richard Evans au colaborat pentru
formularea unei opinii comune in articolele din Sydney Morning Herald.

Aceste tipuri de cereri privind politica artelor sunt folosite pentru a atrage mai mult aten ie, n special din partea
politicienilor. Ca raspuns la aceste cereri Liberalii au fost la cel mai recent alegeri NSW cu cateva pagini in care erau
prezentate vagi angajamente cu privire la sprijinirea viitorului creativ al Sydneiului si au criticat dur ALPul, care nu a reusit sa
impuna nici o politica a artelor - o uimitoare intorsatura pentru partidul care ni la dat pe Paul Keating.
Cu siguranta exista o multime de arta in jurul nostru dar intrebarea care se ridica este despre eficacitatea si valoarea sociala
a programelor guvernamentale. Lipsa interesului politic sugereaza ca artele nu mai sunt vazute ca o modalitate de ati face
prieteni sau de a influenta lumea. Sugereaza ca lipsa artei nu mai este o problema sociala, si cu siguranta nu este o
problema care sa merite sa fie rezolvata.
Lipsa politicilor clare este bipartizana. A trecut destul de mult timp de cand nu a mai existat un interes al pooliticienilor pentru
arte asa cum a existat pentru Malcom Fraser, Don Dunstan, Gough Whitlam sau Paul Keating. Acestia vedeau politica artelor
ca o oportunitate pentru construirea natiunii, bogatia creatiei si progres cultural.
Artele pot contribui la toate aceste obiective - dar numai daca aceste lucruri ar fi relevante pe scara larga. Comunitatea
artelor intelege acest lucru dar abordarea este contraproductive. "Dezvoltarea audientei" a fost mult timp obiectivul
birocratiilor artelor, dar acestea se bazeaza pe eroare ca oamenii pot fi facuti sa aprecieze "arta buna" in locul a ceea ce ii
bucura defapt.
Bilete ieftine sub 30 s pentru a vedea sub muzica de camera si acordarea de subventii pentru Muzeul de Art Contemporan vine in ajutorul catorva
oameni care se bucur de o munca minunata, dar nu au reu it pn n prezent sa realizeze o schimbare mare in gustul publocului.
Serviciul de relatii publice a guvernului relateaza cu mandrie ca australienii indragesc foarte mult arta. Departamentul Afacerilor Externe si de Comert,
spun vizitatorilor ca " aproximativ 13 milioane sau 88 % din populatia adulta a Australiei merg cel putin o data pe an la un eveniment cultural". In orice
caz, ar trebui sa recunoasca, ceea ce cu totii stim deja: ca cea mai populara forma de arta este filmul ( la care participa aproximativ 70% din populatia
adulta in fiecare an), urmata de muzica contemporana live (26%); galerii de arta sau muzee (25%), opera (19%); dans (11%), muzica c;asica (9%).
Deci, "arta" de care oamenii se bucura este in mare parte formata din filme de la Holywood si spectacole de muzica live. Prezenta abordare nu
contribuie la a face arta mai de larg consum.
Arta si sportul