UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT IN PRODUCTIE SI TRANSPORTURI

SPECIALIZARE INGINERIE SI MANAGEMENT

PROIECT MACROECONOMIE
CICLICITATEA ECONOMICA SI POLITICI
CONTRACICLICE

STUDENTI: Rusnac Mihaela, anul I,IM, grupa

5
Pop Edward-Alexandru, anul I, IM, grupa 5

CUPRINS
I.
II.
III.

Introducere
Ciclurile economice. Definiie. Cauze. Teorii
Tipuri de cicluri economice
III.1. Cicluri economice pe termen lung (seculare)
III.2. Cicluri economice pe termen mediu (decenale)
III.3. Cicluri economice pe termen scurt

IV.

Fazele ciclului economic

IV.1.Criza
IV.2.Recesiunea
IV.3.Inovatia
IV.4.Expansiunea

V.

VI.
VII.
VIII.
IX.

Politici contraciclice
V.1.Politica monetara si de credit
V.2.Politica cheltuielilor publice
V.3.Politica fiscala
Rolul politicii monetare si fiscale in atenuarea fluctuatiilor
Implementarea unor politici contraciclice in Romania comparativ cu alte
state Sud Europene
Concluzii
Bibliografie

I.INTRODUCERE

Ciclicitatea este, de fapt o caracteristica logica a miscarii materiei in diferitele sale

forme de organizare (natura, stiinta, societate, economie). Expansiunea si contractia
alterneaza in evolutia generala a Universului si se incadreaza intr-o spirala a progresului.
Ciclicitatea nu este o evolutie in cerc cum am fi tentati sa credem. Deci, ea este proprie si
economiei. " (F. Braudel).Oricare ar fi nivelul ei de structurare si de desfasurare, activitatea
economica a fost si este fluctuanta in timp (cunoaste cresteri, stagnari si reduceri). De
asemenea, ea inregistreaza schimbari permanente de sensuri si de ritmuri. In acest capitol, se
pune accentul, evident, pe fluctuatiile activitatilor economice dintr-o tara, pe intrarile (inputurile) si pe iesirile (output-urile) din cadrul economiei nationale.
Referatul are ca si obiectiv prezentarea principalelor aspecte teoretice, precum si
prezentarea tipurilor si fazelor de ciclicitate economica.Pentru acesta ne vom referi la 3 state
sud-europene pe care le vom analiza pe baza datelor statistice extrase din Oficiu Statistic al
Comunitatilor Europene (Eurostat) care are un rol foarte important deoarece
societatile democratice nu functioneaza corespunzator fara o baza solida
de date statistice fiabile si obiective.
In urma analizarii celor 3 grupuri de tari pe baza principalilor indicatori
macroeconomici, vom constata anumite diferente si asemanari care au fost dictate de impactul
crizei mondiale. In aceasta analiza vom studia implementarea politicilor contraciclice din
Romania,comparativ cu alte doua state din sudul Europei.

II. CICLICITATEA ECONOMICA

Ciclicitatea este o forma specifica de evolutie a oricaror activitati economice, care se

caracterizeaza prin succesiunea fazelor de progres si expansiune economica cu cele de regres
si recesiune. Evoluia principalelor laturi ale activitii economice dintr-o ntreprindere,
ramur i economie naional (venitul naional, producia, desfacerile, investiiile, consumul,
ocuparea forei de munc etc.) permite constatarea c n unele perioade se nregistreaz
creteri, n altele, stagnri sau chiar reduceri; periodic, activitatea economic de ansamblu sau
de ramur poate cunoate chiar stri de criz. Aceasta nseamn c,n timp, activitatea
economic nu are o evoluie uniform, liniar, ci este fluctuant. Se pot delimita
fluctuaii: sezoniere, accidentale (ntmpltoare) i ciclice. Ca forma de miscare a reproductiei
si cresterii economice, ciclicitatea se caracterizeaza sub doua aspecte principale:
Succesiunea si repetabilitatea in timp a unor stari ale economiei, numite fazele ciclului, care
seamana in linii generale de la un ciclu la altul, in fiecare faza, starea economiei si
performantele sale agregate ritmul cresterii produsului intern brut, o productie industriala si
agricola, gradul de ocupare a fortei de munca, evolutia eficientei economice, dinamica
nivelului de trai si a calitatiivietii au anumite caracteristici si inregistreaza fluctuatii
semnificative de la o faza la alta;
In inlantuirea lor, aceste faze pregatesc premisele ce conduc la schimbari calitative in
conditiilecresterii economice si ale reproductiei, care le asigura continuitatea ca si progresul
economic.
Ciclul economic surprinde succesiunea in timp a conditiilor si rezultatelor reproductiei
si cresterii economice. Un ciclu economic sau un ciclu al afacerilor se caracterizeaza prin
cresterea simultana a nivelului majoritatii activitatilor economice, urmata de o scadere a
acestor niveluri, dupa care urmeaza faze de expansiune a ciclului urmator.
Evoluia principalelor laturi ale activitii economice dintr-o ntreprindere, ramur i
economie naional (venitul naional, producia, desfacerile, investiiile, consumul, ocuparea
forei de munc etc.) permite constatarea c n unele perioade se nregistreaz creteri, n
altele, stagnri sau chiar reduceri; periodic, activitatea economic de ansamblu sau de ramur
poate cunoate chiar stri de criz. Aceasta nseamn c,n timp, activitatea economic nu are
o
evoluie
uniform,
liniar,
ci
este
fluctuant. Se
pot
delimita
fluctuaii: sezoniere, accidentale (ntmpltoare) i ciclice.
Fluctuaiile sezoniere se deruleaz, de regul, pe parcursul unui an, ca urmare a
influenei unor factori naturali sau sociali i sunt n general explicabile i previzibile. Astfel,
sub incidena unor factori naturali-climaterici, volumul produciei, al ocuprii, al activitii
economice n general, cunoate fluctuaii pe parcursul unui an n agricultur, construcii,
turism, n unele subramuri ale industriei etc. Variaiile sezoniere ale activitii economice se
datoreaz i unor mprejurri sociale (obiceiuri i tradiii, srbtori religioase sau laice .a.).
Datele statistice evideniaz c n perioadele care premerg importante srbtori religioase sau
laice au loc creteri ale volumului vnzrilor, produciei industriale i transporturilor, se
mbuntete gradul de ocupare i folosire a factorilor de producie.
Fluctuaiile ntmpltoare, accidentale, sunt determinate de factori aleatori sau
evenimente neateptate: cataclisme naturale, evenimente sociale i politice deosebite, decizii
neateptate ale unor ageni economici, o anumit stare de spirit a populaiei etc.
Fluctuaiile ciclice sunt determinate de factori ce in de funcionarea activitii
economice, de interdependenele dintre prile sale. Sunt fluctuaii agregate i se reproduc cu
o anumit regularitate, dei nu pot fi ncadrate n termene riguroase, exacte.
Asemenea fluctuaii s-au manifestat pregnant de la nceputul secolului al XIX-lea, iar prin
cercetarea lor s-a desprins concluzia c alternana perioadelor de expansiune i contracie a
afacerilor, a activitii economice n general, se deruleaz cu o anumit regularitate n timp.

III.TIPURI DE CICLURI ECONOMICE

III.1. Cicluri economice pe termen lung/seculare(KONDRATIEV)
Ciclurile economice lungi (seculare), cunoscute i sub denumirea de cicluri
Kondratiev (dup numele economistului rus care le-a studiat primul), surprind
comportamentul sau evoluia normal a afacerilor n ansamblul unei perioade de 50 - 60 de
ani. Aceste cicluri reflect tipul dezvoltrii economice n decursul unei perioade ndelungate,
n care se afirm i apoi decade un anumit mod tehnic de producie(acesta desemneaz nivelul

calitativ i caracteristicile de ansamblu ale factorilor de producie, att ale celor clasici, ct i
ale neofactorilor). Un ciclu economic secular corespunde revoluiilor tehnologice, adic
inovaiilor tehnologice majore .
Cnd societatea creeaz un nou mod tehnic de producie, acesta are o perioad de 20 30 de ani n care funcioneaz eficient ii dezvluie capacitile sale de progres economic.
Treptat, el ajunge la un anumit prag, pe care nu-l poate depi, intrnd n conflict cu
posibilitile oferite de societate i natur, pe baza crora a nflorit. Apare tendina de reducere
a eficienei economice, n primul rnd, a ratei profitului. ncepe o etap de tranziie spre un
nou mod tehnic de producie. Aceast perioad, de 20 - 30 de ani, scoate n eviden limitele
vechiului mod tehnic de producie, dar el se perpetueaz n virtutea unor factori iniiali,
paralel cu apariiai extinderea n economie a noului mod tehnic de producie. Odat cu
generalizarea noului mod tehnic de producie, se inaugureaz un salt calitativ n domeniul
factorilor de produciei apare o nou "und lung" de dezvoltare economic. Prin urmare,
fazele ciclului economic secular sunt: faza ascendent i faza descendent, fiecare dintre ele
avnd o durat de 25 - 30 de ani.
Faza ascendent a ciclului economic secular se caracterizeaz prin preponderena anilor
de prosperitate economic, ritmuri relativ nalte ale creterii economice, datorit sporirii
continue a venitului naional, a producieii desfacerii, a investiiilori consumului. Ca atare,
are loc i ridicarea nivelului de trai al populaiei. n aceast faz se manifest i perioade de
recesiune (criz) economic, dar care au o mic amploare, fiind dominate de perioadele de
expansiune economic, care sunt preponderente.
n faza descendent a ciclului secular are loc o ncetinire a ritmului creterii economice,
a investiiilori veniturilor, iar gradul de ocupare se nrutete. Anii de recesiune sunt mai
numeroi, crizele economice sunt mai profunde, de amploare, iar persistena n economie a
unor stri negative (inflaie, omaj) se accentueaz.
Succesiunea celor dou faze ale ciclului lung i repetarea lor la intervale de 50-60 de ani
esteexplicat n mod diferit de ctre diferii autori. Astfel, unii explic ciclul lung i fazele sale
se prin ciclicitatea noutiloriperfecionrilor tehnice i tehnologice sau prin atragerea n
exploatare a unor noi resurse naturale i materiale. Alispecialiti ncearc s explice acest
fenomen prin perioadele de pregtire i purtare a rzboaielor, perioade crora le-ar corespunde
creteri economice iinvestiii reale susinute, generate, n special, de creterea cheltuielilor
pentru narmare. Conform acestor opinii, fazele descendente corespund perioadelor
postbelice, cnd apar restructurri masive ale sistemului economic. Ali autori au ncercat s
explice ciclul lung prin evoluia produciei i stocurilor de aur sau a produciei agricole.
Asemenea idei au avut o anumit credibilitate n special n perioadele cnd n circulaie se
aflau banii de aur (sau convertibili n aur), iar agricultura era ramura principal n majoritatea
economiilor naionale.
Pentru a ncerca o explicaie a ciclului secular este necesar s se porneasc de la faptul c
evoluia economic, privit pe termen lung, se deruleaz sub influena a numeroi factori
endogeni i exogeni, cum ar fi: factori economici, tehnico-economici, social-politici i
naturali.
n prezent, majoritatea analitilori cercettorilor recunosc c principala cauz a ciclului
secular o formeaz evoluia ciclic a cercetrii tiinifice i inovaiei tehnologice, n legtur
organic cu ciclul schimbrilor structurale din economie.
Perioada de tranziie de la vechiul mod tehnic de producie la cel nou este marcat printro criz structural a crei durat se prelungete, pe parcursul fazei descendente. Caracteristica
fundamental a crizei structurale este c, pe durata ei, au loc modificri fundamentale n
tehnicile i tehnologiile de fabricaie, precum i n locul i rolul omului n activitile
economice, n special, n producie.

Lund n considerare evoluia economic din ultimele dou secole, n literatura

economic au fost puse n eviden mai multe cicluri economice lungi, aa cum rezult din
tabelul de mai jos:

Perioada ciclului lung

1790 - 1844 (1851)
1845 (1852) - 1900
1901 - 1948
1949 - 2000

Evoluia ciclurilor lungi*

din care:
faza ascendent
1790 - 1810(1817)
1845 (1852)-1872
1901 - 1928
1949 - 1973 (1975)

faza descendent
1811 (1818) - 1845 (1851)
1873 - 1900
1929 - 1948
1974(1976) - 2000

* Sursa: F. Poma, Corso di Economia politica, PrincipatoEditora, Milano, 1984; A.

Maddison,Economic Growth in the West; Tratat de economie contemporan, vol.II, Editura
Politic, Bucureti, 1987; J.M.
Albertini, Ahmed Silem, Comprendreles theories economiques, Editions du
Seuil, 1986, pg. 220-221.
Datele statistice disponibile sugereaz c vrfurile descoperirilor tiinifice i inovaiilor
tehnologice s-au plasat n fazele descendente ale ciclurilor lungi . n aceste intervale sunt
concentrate
majoritatea
descoperirilor
fundamentale
pe
baza
crora
s-au
declanatinveniiiinovaii ample i care, prin mecanismul investiiilor, scot economia din faza
stagnrii i i imprim o evoluie ascendent pe termen lung (trebuie precizat c n faza
ascendent a ciclului lung, cercetarea tiinific nu se afl n faa unor nevoi presante ale
societii, ceea ce determin un recul al marilor descoperiri i invenii). Baza procesului
investiional o constituie stocul deja existent al produselor cercetrii tiinifice, anterioare
fazei de ascendente.
n prezent, economia mondial se afl la sfritul fazei descendente a actualului ciclu secular
(Kondratiev), cnd se pregtete trecerea la faza ascendent a unui nou ciclu secular, care va
ncepe n anii 2000 - 2004, i care i va afla resorturile n inovaiile din domeniile:
informatic, telecominicaii, electronic, tehnic de calcul, robotic, telematic, biotehnologie
etc.
III.2. Cicluri economice pe termen mediu/decenale(JUGLAR)
Ciclurile economice medii/decenale se deruleaz pe fondul ciclurilor economice lungi,
amploarea lor depinznd de cele dou faze - ascendent i descendent. A fost fundamentat de
economistul francez care a cercetat problema in perioada 1860 -1890. Avand o durata de
circa 10 ani, acest ciclu priveste orice perioada industriala a secolului al XlX-iea, dupa
constructia cailor ferate m Franta si Marea Britanie. La intensitatea maxima a sa, ciclul era
marcat aproape intotdeauna de o criza de supraproductie.

III.3. Cicluri economice pe termen scurt: 3-3,5 ani.

Ciclurile economice scurte/minore(KITCHIN), denumite dup numele
economistului american care le-a observat i analizat, reprezint o micare ciclic pe parcursul

a circa 40 de luni, care afecteaz ansamblul ramurilor unei economii. Ciclul economic scurt se
ncadreaz n interiorul ciclului decenal, ntre dou crize i contribuie la modificarea
amplitudini
depresiunii sau expansiunii caracteristice ciclului mediu. El a fost adesea perceptibil n
S.U.A., fiind cauzat, n special, de anumite practici de gestionare a stocurilor.

IV.FAZELE CICLULUI ECONOMIC

1. Criza reprezinta un punct de la care inceteaza cresterea economica si incepe
recesiunea.
2. Recesiunea este faza in care are loc o reducere continua a activitatii economice. Se
reduc vanzarile, scad profiturile si salariile. Un sir de firme isi intrerup cu totul

activitatea sau chiar falimenteaza. Creste numarul somerilor si scade cursul

actiunilor. Se reduce masa monetara si rata dobinzii.
3. Inviorarea constituie faza in care, pe baza reinoirii capitalului fix si aplicarii noilor
tehnologii, are loc reluarea procesului de productie si cresterea veniturilor
populatiei. Acest fapt stimuleaza cererea agregata.
4. Expansiunea este faza ciclului in care are loc cresterea cu ritmuri importante a
produsului national, a cererii de forta de munca si a veniturilor populatiei.

V.POLITICI CONTRACICLICE
V.1. Politica monetara si de credit, foloseste ca instrumente rata dobanzii, creditul si masa
baneasca. Acestea sunt aplicate diferential in cele doua faze ale ciclului economic:
o In conditii de boom prelungit se urmareste franarea cererii de bunuri de consum si a
investitiilor prin majorarea ratei dobanzii, prin impunerea de restrictii la acordarea de
credit si prin efectuarea unui control mai riguros al masei banesti;

o In faza de recesiune se urmareste stimularea productiei si investitiilor prin reducerea

ratei dobanzii, sporirea volumului de credite si cresterea masei monetare.
V.2. Politica cheltuielilor publice, consta in faza de recesiune a cheltuielilor de la bugetul de
stat pentru a marii cererea si a impulsiona productia. Cheltuieile publice sunt orientate spre
achizitii de stat, investitii cu caracter socio-cultural si investitii in intreprinderile publice.In
faza de boom, cheltuielile publice se reduc.
V.3. Politica fiscala, utilizeaza parghia fiscala in scopuri anticiclice stimuland consumul si
investitiile.In faza de boom, statul majoreaza fiscalitatea pentru a frana consumul si
investitiile.
Politica cheltuielilor publice si politica fiscala formeaza impreuna politica bugetara intrucat
utilizeaza componente ale bugetului de stat.

VI.ROLUL POLITICII MONETARE SI FISCALE IN

ATENUAREA FLUCTUATIILOR
Politica monetara defineste conceptia si actiunile statului privind veniturile bugetare,
caile si mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite destinatii, care sa

serveasca stabilitatii si dezvoltarii economice. Realizarea ei, in practica, presupune legi

financiare, prin care se stabileste ansamblul resurselor si cheltuielilor, se autorizeaza folosirea
veniturilor numai pentru obiectivele prevazute, au loc reglementari ale exercitiului financiar.
Bugetul de stat se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt prevazute si
autorizare veniturile (sau incasarile) si cheltuielile anuale ale statului. El este un document de
sinteza, un act autorizat prin vot de catre Parlament, ce reflecta marile categorii de resurse si
sarcini ale statului, constituind forma principala de manifestare a politicii sale financiare.
Veniturile bugetare cuprind incasarile din impozite pe profit si impozite pe salarii, impozite
asupra patrimoniului, pe venitul gospodariilor, pe avere, impozite asupra consumului taxa
pe valoarea adaugata (TVA, taxa asupra cifrei de afaceri etc.), precum si resurse nefiscale.
Cheltuielile bugetare cuprind: dotarile de stat, cheltuielile de functionare a puterii publice,
investitii de capital ce duc la marirea patrimoniului public -, cheltuieli destinate educatiei,
culturii, stiintei, sanatatii, protectiei sociale, cheltuielile militare etc.
Executia bugetara, intr-o perioada sau alta, poate fi: a) echilibrata, atunci cand
cheltuielile sunt egale cu veniturile prevazute; b) excedentara, cand veniturile realizate in
perioada respectiva sunt mai mari decat cheltuielile si c) deficitara, in cazul in care cheltuielile
depasesc veniturile sau incasarile bugetare realizate.
In legatura cu executia bugetara, in general, se considera ca echilibrul bugetar
corespunde functionarii echilibrate a economiei nationale. In conceptie clasica, echilibrul
bugetar era considerat regula de aur a gestiunii financiare publice; el constituia un criteriu
de buna gestiune economica. In aceasta optica, dezechilibrul bugetar este nu numai ilogic, dar
si daunator, deoarece risca sa antreneze un impozit deghizat sub forma de inflatie sau sa duca
la marirea ulterioara a fiscalitatii (pentru a face fata platii datoriei).
Statul poate sa actioneze asupra nivelului activitatii economice si fara sa
dezechilibreze bugetul, fiind, astfel preferata starea de echilibru bugetar. Se stie ca in vederea
acoperirii deficitului bugetar se recurge la imprumuturi sau la emisiune suplimentara de
moneda, care poate sa antreneze dupa sine fenomene inflationiste.
Bugetul de stat este o realitate in economia oricarei tari, avand la baza politici
bugetare, pe care le promoveaza un stat sau altul; el ocupa un loc de prim ordin in ansamblul
mijloacelor de care dispune puterea publica pentru a actiona asupra economiei.
Politica bugetara pozitiva reprezinta acea conceptie si acele masuri si actiuni ale
statului prin care incasarile si cheltuielile publice sunt orientate in directiacresterii economice,
realizarii unui nivel de ocupare ridicat, diminuariiinflatiei si altor factori de dezechilibru.
Aceasta se mai numeste si politica de relansare bugetara, ce se concretizeaza in efecte
multiple ale cheltuielilor publice si impozitelor, cunoscute cumulativ, sub denumirea de
multiplicator asupra cererii globale, productiei, venitului si consumului.
Se disting trei tipuri de multiplicator:de cheltuiala publica;fiscal si bugetul echilibrat.
Multiplicatorul de cheltuiala publica presupune ca prin marirea cheltuielilor publice sa
aiba loc stimularea activitatii economice, cresterea cererii globale, productiei si veniturilor,
fara ca volumul impozitelor sa se modifice. In acest caz, are loc crearea sau marirea
deficitului bugetar ce este finantat prin imprumuturi.
Multiplicatorul fiscal reflecta cresterea venitului si a productiei prin diminuarea
prelevarilor (impozitelor) efectuate de catre stat, presupunand nemodificat totalul cheltuielilor.
Cu alte cuvinte, perceperea de impozite mai reduse incurajeazaagentii economici in afaceri,
adica in extinderea activitatii prin investitii, stimuland, astfel ocuparea fortei de munca,
cresterea veniturilor si productiei.
Pana acum, am presupus ca, in cadrul politicii bugetare, statul poate sa recurga fie la
cheltuieli, fie la incasari fiscale. In realitate, insa, au loc modificari simultane, in proportii
diferite si in sensuri diferite, atat ale cheltuielilor, cat si ale incasarilor fiscale, astfel incat se
produce un efect global, ca suma a celor doua efecte analizate separat.

Evidentierea rolului bugetului de stat nu poate face abstractie de faptul ca securitatea

sociala a devenit unul din factorii principali de bunastare a oamenilor, in asigurarea careia
statul intervine in mod direct prin finantarea cheltuielilor sociale sau prin preluarea asupra sa
a unor functii care le amelioreaza bunastarea.
In legatura cu politica bugetara se afla si datoria publica. Aceasta inseamna
imprumuturi interne sau externe contractate de catre stat, atunci cand tara respectiva se
confrunta cu dificultati economice; depasirea acestora necesita investitii de capital, pe care
statul le finanteaza recurgand la imprumuturi, deoarece, in conditiile date, nu dispune de alt
mijloc care sa permita evolutia ascendenta a economiei. Intr-o acceptiune mai larga, datoria
publica include deopotriva si datoria la vedere, ce rezulta din depunerile de lichiditati in
casieriile publice si care este exigibila in orice moment de catredeponenti. Gradul de
indatorare a unei tari se poate determina prin raportarea datoriei publice la produsul national
brut; rezulta, astfel, datoria publica pe unitatea de PNB., care, in conditiileaccentuariicresterii
economice se micsoreaza.
Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia, precum si un
ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare,
tipurile de impozite, perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de stimulare a
cresterii economice, felul in care este gandita eficacitatea fiscala in tara respectiva. Un sistem
fiscal inseamna, totodata, un compromis intre necesitatea de randament a politicii fiscale
(adica aceea de a face sa intre cat mai multi bani in casieriile publice), pe de o parte, si grija
de a asigura echitate, de a proportionacontributiafiecaruia in raport cu capacitatea pe care o
are, pe de alta parte. Sistemul fiscal determina, in mare masura, veniturile statului,
capacitatea acestuia de a finanta cheltuieli si de a-i proteja pe cei slabi.
Evidentierea continutului politicii fiscale presupune luarea in considerare a o serie de
elemente teoretice si practice de o mare importanta.
In primul rand, elaborarea politicii fiscale este un act de decizie deosebit de complex,
ghidat de criteriul de eficienta. Aceasta in sensul ca, prin masurile si actiunile promovate, se
urmareste reducerea fluctuatiilor, a instabilitatii economice, protejarea veniturilor
consumatorilor si stimularea dezvoltarii. Impozitele, ca si alte forme de prelevari, modifica
distribuirea initiala a veniturilor, influentand activitatea economica, investitiile si consumul.
In al doilea rand, exista o stransalegatura intre sistemul de impunere fiscala, impozite
si venit. Impozitul constituie o functie crescatoare a venitului; la un sistem fiscal dat,
impozitul se mareste o data cu veniturile, insa cresterea impozitului trebuie sa fie inferioara
celei a veniturilor (sa fie subunitara); se maresc, totodata, incasarile fiscale si, deci,
posibilitatile de finantare a cheltuielilor guvernamentale.
In al treilea rand, este importanta luarea in calcul a efectelor probabile atat ale
reducerii, cat si ale majorarii impunerii fiscale, nu numai pe termen scurt, ci si pe termen lung.
In cazul in care se recurge la fiintarea cresterii cheltuielilor publice prin marirea impozitelor,
se diminueaza veniturile agentilor economici, dar se atenueaza si inflatia. Luarea in
considerare a efectelor pe termen lung conduce la concluzia ca, desi nivelul mai ridicat al
impozitelor mareste veniturile totale din impozite, totusi, reducerea impozitelor are ca efecte
marirea veniturilor bugetare, deoarece, in masura in care stimuleaza investitiile, ea duce la
largirea bazei asupra careia se aplica rata de impunere respectiva.
In al patrulea rand, perceperea impozitelor se realizeaza sub doua forme:
a) impozite directe, care se suporta nemijlocit de catre cei care le platesc, ca de exemplu,
impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe sumele din vanzarea activelor
societatilor comerciale cu capital de stat, impozitul pe dividende la societatile comerciale etc.
b) impozite directe, adica acelea care sunt cuprinse in preturi ale marfurilorincasateodata cu
vanzarea acestora, insa suportate de catre consumatorii finali, la cumparareamarfurilor, ca, de
exemplu, taxa pe valoarea adaugata, accize si impozit pe circulatie, taxe vamale etc.

In al cincilea rand, politica fiscala se caracterizeaza prin progresivitatea impozitelor.

Aceasta vizeaza impozitele directe si presupune ca rata de impunere sa se mareasca pe masura
ce venitul impozabil creste.

VII.Implementarea unor politici contraciclice in Romania

comparativ cu alte state Sud Europene
Fig.1 Grafic rata de crestere economica

Rata de crestere economica

25.0
20.0
15.0
10.0
5.0

Romania

Hungary

Bulgaria

0.0
-5.0
-10.0
-15.0
-20.0
-25.0
2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Bulgaria
Hungary
Romani
a

6,5
3,9

6,4
0,1

6,2
0,9

-5,5
-6,8

0,4
1,1

1,8
1,6

0,6
-1,7

0,9
1,1

7,9

6,3

7,3

-6,6

-1,1

2,3

0,6

3,5

In Romania, in anul 2006-2007 se observa o scadere a ratei de crestere

economica cu 1,6%,in Ungaria a avut loc o scadere de 3,8%,iar Bulgaria
0,1%. In anul 2007-2008,Romania a inregistrat o crestere economica de
1%,Ungaria 0,8%,iar Bulgaria a inregistrat o scadere a ratei de crestere
economica cu 0,2%.Observam ca desi in anul 2006-2007 in Romania a
avut loc o scadere a ratei de crestere economica 1,6%,in anul 2007-2008,a
avut o crestere de 1%,inregistrand cea mai mare crestere comparativ cu
celealte state sud-europene.In anul 2008-2009,cele 3 state au fost lovite
de criza economica,inregistrand o scadere drastica a PIB-ului,Romania fiind
cea mai afectata de criza economica,comparativ cu Ungaria si Bulgaria,de
la 7,3% la -6,6%.Din anul 2009,cele 3 state au inregistrat o crestere
continua a PIB-ului pana in anul 2011-2012 cand Romania si Ungaria au
inregistrat o scadere usoara,iar apoi o crestere a PIB-ului pana in
2013,Bulgaria avand o crestere constanta din anul 2009,pana in anul
2013.

Fig.2 Grafic deficitul bugetar

Deficitul bugetar
60.0
50.0
40.0
30.0
20.0
10.0
0.0
2006

2007

2008
Bulgaria

2009

2010

Romania

2011

2012

2013

Hungary

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Bulgari
a
Roman
ia
Hunga
ry

33,7

37,4

36,9

39,5

36,6

34,1

34,7

37,6

35,3

38,2

38,8

40,6

39,6

39,1

36,5

35,2

51,7

50,1

48,8

50,7

49,6

49,7

48,6

49,5

Intre cele 3 state se observa alternante periodice a deficitului

bugetar,apogeul de deficit bugetar atins de catre cele 3 state fiind atins in
anul 2009,Ungaria avand cel mai mare deficit bugetar,de 50,7%.Incepand
cu anul 2009 deficitul bugetar a scazut treptat pana in anul 2012,crescand
din nou usor pana in anul 2013.

Fig.3 Grafic rata dobanzii

Rata dobanzii
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
2006

2007

2008
Bulgaria

2009

2010

Hungary

2011

2012

2013

Romania

Sursa: : http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Bulgaria
Hungary
Romani
a

4,42
7,91

6,32
7,59

8,32
8,86

9,46

8,40

7,26

5,17

3,15

7,84

7,22

12,23

11,29

6,88

6,36

5,50

4,27

In Romania si Ungaria,in anul 2006-2008, rata dobanzii a scazut ,Bulgaria

fiind singurul stat dintre cele 3 comparate,in care rata dobanzii a
crescut.In anul 2007-2008 se observa o crestere a ratei dobanzii in toate
cele 3 state,Romania avand cea mai mare crestere a ratei dobanzii cu
aproximativ 5%.

VIII.CONCLUZII
n urma celor 3 grafice analizate, am constatat c impactul crizei mondiale a avut
urmri drastice n cele 3 state, care dac n perioada de dinainte de criz, aveau o economie
stabila, n perioada de dupa criz au progresat ntr-un ritm foarte lent sau chiar au regresat.
Criza economic a artat c multe ri se confrunt cu probleme fundamentale i cu
tendine care nu sunt viabile pe termen lung. De asemenea, ne-a facut s ntelegem mai bine
ct de independente sunt economiile Uniunii Europene
In concluzie,ciclurile economice, reflect tipul dezvoltrii economice n decursul unei
perioade ndelungate, n care se afirm i apoi decade un anumit mod tehnic de
producie(acesta desemneaz nivelul calitativ i caracteristicile de ansamblu ale factorilor de
producie, att ale celor clasici, ct i ale neofactorilor).

IX.BIBLIOGRAFIE
1. http://conspecte.com/Macroeconomie/fluctuatiile-activitatii-economice.html
2. http://www.qreferat.com/referate/economie/Ciclicitatea-proceseloreconom635.php
3. http://www.referat.ro/referate/Fluctuatiile_activitatii_economice_3465.html
4. http://economie-politica.blogspot.ro/2008/12/ciclurile-economice-tipurile-sicauzele.html
5. http://www.referat.ro/referate/Fluctuatiile_activitatii_economice_3465.html
6. http://www.studii-economice.ro/2014/seince140423.pdf
7. http://referat-referate.blogspot.com/2014/03/tipologia-ciclurilor-economice.html
8. http://purple.xhost.ro/index_files/page0003.htm
9. http://www.cursuri-online.info/notite/17/ciclul-economic-si-fazele-sale.html
10. http://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Politica-bugetara-sipolitica-31696.php
11. http://conspecte.com/Macroeconomie/politica-monetara.html
12. Gheorghe H. Popescu i Cristian Florin Ciurlu,Macroeconomie,Editura
Economica 2013
13. Ion Bucur, Macroeconomie, Editura C. H. Beck
14. Florian Ctinianu, Economia politic, Macroeconomia, Editura Mirton, Timioara,
2006.
15. http://ec.europa.eu/eurostat/data/database