Nanotuburi de carbon

Nanotuburile de carbon sunt siruri lungi de carbon, de

50000 ori mai subtiri decat firul de par, avand intre ele cea mai
puternica legatura din chimie( mai mare decat legatura cristalelor
de diamant).
Nanotuburile de carbon detin numeroase proprietati fizice
remarvabile, inclusiv transport balistic de electroni, ceea ce le
face ideale pentru electronica si circuite electrice. Forta de
tractiune pe care o detin, este de asemenea foarte mare, puterea
specifica a acestora fiind de 48000kN*m/kg(cea mai mare putere
cunoscuta).
In ultimul timp cercetarile pe nanotuburi de carbon au
cunoscut o dezvoltare exploziva, fapt datorat multiplelor aplicatii
in diferite domenii. Nanotuburile de carbon au proprietati
mecanice deosebite, proprietati electrice unice si sunt
conducatori eficienti termici si electrici.
O noua aplicatie a nanotuburilor de carbon dezvoltata de
cercetatorii de la MIT, pare promitatoare ca abordare inovatoare a
stocarii energiei solare, spre a fi folosita in orice moment.
Nanotuburile de carbon modificate, pot pastra caldura soarelui pe
1

termen nedeterminat, apoi pot fi reincarcate prin expunere la

soare.
Pstrarea cldurii Soarelui ntr-o form chimic mai degrab
dect convertirea sa n electricitate sau pstrarea cldurii n sine
ntr-un recipient bine izolat are avantaje semnificative, din
moment ce, n principiu, materialul chimic poate fi pstrat pentru
perioade lungi de timp fr s se piard vreun pic din energie.
Neajunsul acestei abordri a fost pn acum faptul c substanele
necesare pentru efectuarea acestei conversii i stocri fie s-au
degradat dup cteva cicluri, fie includeau elementul ruteniu,
care este foarte rar i scump. Astfel cercetatorii de la MIT au
descoperit un nou material creat din nanotuburi de carbon in
combinatie cu un compus numit azobenzen.

Nanowall-uri de carbon
Nanowall-urile de carbon sunt prezentate ca un ansamblu
de straturi grafenice (de regul sub 10 straturi) cu planele
grafenice orientate perpendicular pe substrat . Nanowall-urile de
carbon apar ca structuri lamelare de civa nanometri n grosime
i cu lungimi de ordinul micronilor. ncrcarea electric i
neuniform a insulelor catalizatoare produce un cmp electric
local ce favorizeaz creterea nanowall-urilor de carbon n
defavoarea structurilor tubulare. Spre deosebire de celelalte
nanostructuri carbonice,pentru care exist o varietate de metode
2

de obinere, nanowall-urile de carbon au fost obinute aproape

exclusiv prin tehnici cu plasma: plasme de microunde, de
radiofrecven sau
descrcri n curent continuu . Potenialul aplicativ al nanowallurilor de carbon este corelat cu asimetria dimensional (grosime
raportat la suprafa), prezena marginilor ascuite, i suprafaa
extins n raport cu volumul ocupat. Cercetrile privind
aplicabilitatea nanowall-urilor de carbon sunt axate pe emisia de
cmp, dispozitive de afiare i surse extinse de lumin cu consum
redus, stocarea gazelor, membrane pentru celulele de combustie,
supori pentru aranjarea de nanoparticule catalitice .a.

Metode de obtinere ale nanowall-urilor

Cercetarile privind producerea nanostructurilor bidimensionale carbonice se plaseaza in topul dezvoltarii actuale a
nanotehnologiei. Spre deosebire de celelalte nanostructuri, pentru
care exista o varietate de metode de producere asa cum vazut
anterior, nanowall-urile de carbon au fost obtinute aproape
exclusiv prin tehnici cu plasma. Astfel a fost raportata depunerea
cu succes de CNW folosind plasme de microunde (MPECVDmicrowave PECVD), de radiofrecventa (RF-PECVD:
Radiofrequency PECVD) sau descarcari in curent continuu (DC
PECVD) .

Prin intermediul MPECVD, Yihoung Wu a aratat cum se

poate trece de la sinteza nanotuburilor de carbon la nanowalluri
de carbon variind raportul fluxurilor de gaze folosit H2/CH4.
Dupa cum se stie MPECVD [3] este o tehnica buna pentru
obtinerea diamantului la rapoturi H2/CH4 de 100/1. Daca raportul
scade pana la 30 se formeaza structuri columnare si carbon
amorf. Daca se continua scaderea raportului H2/CH4 se obtin fibre
si nanotuburi de carbon. Forme pure de CNW sunt obtinute pentru
rapoarte intre 4-8. S-a demonstrat faptul ca incarcarea
neuniforma a insulelor catalizatoare produce un camp electric
local ce induce cresterea prioritara a nanowallurilor de carbon in
favoarea nanotuburilor de carbon. Nanowall-urile pot creste si fara
catalizator.

Aplicatii ale nanowall-urilor

Potentialul aplicativ al nanowall-urilor de carbon este
corelat cu structura (data de planurile grafenice asezate in stiva),
de asimetria dimensionala (grosime raportata la suprafata),
prezenta marginilor ascutite, si suprafata extinsa in raport cu
volumul ocupat. In acord cu aceste proprietati, cercetarile privind
aplicabilitatea sunt axate pe emisia de camp (prag de emisie
scazut si densitati de curent mai mari decat nanotuburile),
anizotropia rezistivitatii electrice,capacitatea de stocare a gazelor
si a nanoparticulelor catalitice, caracterului hidrofob etc.
Aplicatiile posibile sunt dispozitive electronice noi, dispozitive de
4

afisare si surse extinse de lumina cu consum redus, membrane

pentru celulele de combustie, catalizatori pentru chimie si
denoxificare, suporti pentru aranjarea de nanoparticule.