Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

Catedra Stiinta si Ingineria Materialelor Oxidice si Nanomateriale

Materiale compozite
pentru medicina

Sl.dr.ing. Anton FICAI

2011-2012
 Sistemul de notare
Ponderea aferenta diverselor etape:
40% Activitatea de laborator
40% Referat pe tema cursului
20% Verificarea finala (examen)

Conditii de promovare:
Minim 50% din punctajul de examen
Minim 50% din punctajul total maxim (100pct)
 Structura cursului
Introducere
Materiale compozite de tip polimer-ceramic: Clasificare, rolul
componentelor, tipuri de compatibilizare (daca este cazul); Metode
generale de sinteza si caracterizare.
Materiale compozite de tip colagen/HA
Materiale compozite ternare COLL/HA-Fe3O4 pentru tratamentul
cancerului
Adezivi dentari de tipul nanocompozitelor BisGMA-umplutura
anorganic
Nanomateriale compozite de tip ceramic-ceramic cu aplicaii
biomedicale: HA-TCP
Nanomateriale compozite de tip metal-ceramic cu aplicatii
biomedicale (Ag/Fe3O4, HA/Ag, sisteme de tip metal-ceramica)
Materiale compozite utilizate drept sisteme de eliberare controlat de
principii active.
Curs interactiv privind sinteza si caracterizarea esutului osos aferent
omoplatului
 Avantaje/dezavantajele materialelor
compozite versus metale
MATERIAL COMPOZIT sistem complex, ce are la baza doua sau mai
multe materiale de natura diferita

Avantaje Dezavantaje
Greutate specifica mai mica Costuri de productie mai mari
Proprietati mecanice specifice mari Timpi de dezvoltare mari
Usor de obtinut/prelucrat sub diverse forme Dificultati de obtinere
Usor de lipit Ductilitate scazuta
Conductivitate electrica si expansiune Limitare termica
termica scazute Defecte ascunse si
Rezistenta la oboseala foarte buna susceptibilitate la degradare
mai greu de detectat radar Rezistenta chimica scazuta la
solventi/umezeala
Aplicaii ale materialelor compozite

Aplicaii multiple in majoritatea industriilor

MC au aplicaii biomedicale crescnde
Necesarul de MC este in continua cretere
 esut osos
Compoziia chimic

Faza mineral wt% Faza organic wt%

Hidroxiapatit 6070 Colagen 2025
Carbonat ~4 Proteine necolagenoase 23
Citrat ~ 0.9 (osteocalcina, osteonectina,
Sodiu ~ 0.7 osteo-pontina,
Magneziu ~ 0.5 trombospondina, proteine
morfogenetice,
urme: Cl-, F-, K+,
sialoproteina, proteine
Sr2+, Pb2+,
serice)
Zn2+, Cu2+, Polizaharide, lipide, citokine
Fe2+ Celule osoase primare:
osteoblaste, osteocite,
osteoclaste
Ap 89
Structura ierarhica a osului
 esut osos
Clasificare
Os compact (dens)
Dup morfologie:
Os spongios (trabecular)

Os primar
Dup nivelul evolutiv:
Os secundar

Dup coninutul de Os sanatos

faza minerala: Os OSTEOPOROTIC
Os compact

Os spongios
Osteosinteza in vivo
Morfologia osului osteoporotic
Evoluia masei osoase cu vrsta
Masa osoas

Varsta, ani
 Structurarea apei si a HA la nivelul osului

Component, Repartiia
Structurarea fazelor din os
procent masic masic, %

Apa structurat la nivelul colagenului 60

Apa, 8-9 %
Alte tipuri de ap 40

n golurile dintre capetele fibrelor de colagen 28

Faza mineral,
Intrafibrilar 58
60-70 %
Interfibrilar 14
Natura materialului compozit
Morfologia oaselor
 Resorbia osoasa

RESORBTIA FAZEI MINERALE RESORBTIA FAZEI ORGANICE

Biomineralizarea => remodelare osoasa
 Proprietati mecanice

Valoare
Proprietate msurat
Os cortical Os trabecular

Modulul lui Young (GPa) 1420 0.050.5

Rezistena la traciune (MPa) 50150 1020
Rezistena la compresiune (MPa) 170193 710
Rezistena la fracturare (MPa m1/2) 212 0.1

Densitate aparent (g/cm3) 1.82.0 0.11.0

Suprafaa / volum (mm2/mm3) 2.5 20
Volum total (mm3) 1.4x10-6 0.35x10-6
Suprafaa interna total mm2 3.5x106 7.0x106
Aplicaii ale biomaterialelor in medicina
Tipurile de grefe osoase

Autogrefa recoltat de la pacientul n

cauza
Alogrefa recoltat de la un alt individ
din cadrul aceleai specii,
Xenogrefa recoltat de indivizi din
specii diferite i
Grefe artificiale sau implanturi
obinute din diverse materiale, de
exemplu, hidroxiapatit, biosticle,
biomateriale compozite dintre care cele
mai potrivite par a fi biomaterialele pe
baz de colagen i hidroxiapatit, etc.
Evoluia biomaterialelor utilizate drept
grefe osoase
Dinte
 Dinte: smaltul dentar

duritate excepionala;
cel mai ridicat grad de mineralizare;
20-25% din masa dintelui;
95% faza minerala (preponderent HA); 4% apa si 1% substana organica;
structura cristalina avansata;
90% din coninutul mineral: TCP, hidroxiapatit si puin fluoroapatit;
raport Ca/P = 1.92-2.17 (dini permaneni: 37% Ca si 17% P);
raport Ca/Na = 30/1
constitueni majori: Ca, P, Na, Cl, K, CO2;
constitueni minori: F, Fe, Zn, Sn, Cu, Mg, Au, Pb, Hg, Li, Ni, etc.;

Apa
structurata 10 90 C
3 tipuri de apa: 90 140 C
nghea la -40 C Apa legata
 Dinte: dentina

- 70% substane minerale:
majoritar HA;
cristale de 200 de ori mai
mici dect in smalt;
coninutul de fluor sin dentina
este de ~2X mai mare ca in smalt;
coninutul de carbonat este mai
mare ca in smalt

- 20% substane organice (90% colagen, keratina, fosfoproteine,

enzime, peptide, lipide);
- 10% apa.
Va multumesc pentru atentie