PRINCIPII DE PROTEZARE SI REEDUCARE CU PROTEZA

1. PRINCIPII DE PROTEZARE A MEMBRULUI PELVIN

1.1. PROTEZA PROVIZORIE

Proteza provizorie este o proteza simpla, usoara, ieftina, rapid

aplicabila, care ajuta la reeducarea mersului si la pregatirea in
vederea protezarii definitive. Protezarea se poate si trebuie
efectuata cat mai precoce, aceasta constituind, impreuna cu
exercitiile de reeducare functionala, cel mai bun tratament
pentru modelarea bontului in vederea protezarii definitive.

Unul din cele mai cunoscute modele de proteza provizorie

este acela compus dintr-un manson de gips sau plastic care
imbraca cat mai perfect bontul si se sprijina pe un pilon de metal
care se termina cu un dop de lemn sau de cauciuc. Mentinerea
acestor dispozitive se asigura cu chingi care trec deasupra
genunchiului, pentru amputatiile de gamba, si deasupra
bazinului sau umarului, pentru amputatiile de coapsa.
 1.1. PROTEZA PROVIZORIE

Proteza provizorie se poarta pe toata perioada

programului de reeducare pana la modelarea bontului,
schimbandu-se succesiv mansonul in raport cu scaderea
circumferintei bontului, iar in cazul in care la sfarsitul
acestei perioade proteza definitiva nu este gata, se
continua portul protezei provizorii adaugandu-se talpa in
locul dopului de cauciuc.

Proteza de coapsa provizorie

 1.1. PROTEZA PROVIZORIE

Pentru a fi intr-adevar utile in reeducarea functionala,

protezele provizorii trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii:
a) sa fie usoare pentru a nu exercita tractiuni pe bont si
pentru a nu necesita eforturi mari din partea musculaturii
restante a bontului nematurizat sau chiar necicatrizat;
b) diferenta de greutate fata de proteza definitiva sa nu
fie mare pentru ca bolnavul sa accepte aceasta proteza care
este in general mai grea;
c) sa fie usor de aplicat in toate serviciile de chirurgie
de catre un personal nespecializat;
d) fixarea pe bont trebuie sa permita adaptarea justa
prin reliefarea unui sprijin total, in cazul bonturilor vindecate si
cu degajari, in cazul bonturilor cu leziuni.
 1.2. PROTEZAREA IMEDIATA

Protezarea imediata, efectuata in primele 24 ore dupa

amputatie sau chiar pe masa de operatie, este recomandata
din ce in ce mai des. Ea permite reluarea mersului dupa o
singura zi de la operatie si inlatura astfel principalele
complicatii precoce ale bontului de amputatie

Montarea imediata a unei proteze este contraindicata in

amputatiile efectuate in conditii proaste, in cazul in care in
care organismul pacientului prezinta grave afectiuni
cronice, care reduc capacitatea de efort si in cazul in care
nu se poate coopera cu bolnavul.
 1.2. PROTEZAREA IMEDIATA
Confectionarea unei astfel de proteze este extrem de usoara,
ea putind fi realizata in orice unitate medicala. Peste
pansamentul steril se trag 2-3 fesi gipsate care vor forma un
aparat gipsat, urmand principiul unei proteze de contact axate.
Un tub de aluminiu prelungeste aparatul si va fi folosit pentru
sprijin. Punctele de sprijin ale protezei pe bont trebuie sa fie
situate la distanta de liniile de sutura

Intretinerea bontului pe perioada purtarii acestei proteze

impune in primul rand combaterea edemului, deoarece
variatiile de volum ale segmentului restant impiedica orice
tentativa de protezare. Disparitia edemului dupa aproximativ
5-7 zile de la operatie face necesara refacerea
pansamentului si readaptarea protezei.
 1.3. PROTEZAREA DE REEDUCARE

Pregatirea pentru protezare necesita uneori modelajul

bontului, manevra care consta in compresia tesuturilor
locale cu ajutorul a doi-patru ciorapi elastici, cu scopul de
a accelera retragerea edemului si maturarea musculara.

Ciorapii se adapteaza permanent, la volumul bontului, iar

bolnavul efectueaza tratamentele kinetoterapice. Intervalul
de timp necesar modelajului, pana la obtinerea bontului
protezabil, variaza intre 3 si 6 saptamani, in functie de
cicatrizarea plagilor, localizarea amputatiei si varsta
amputatului.
 1.3. PROTEZAREA DE REEDUCARE

Protezarea provizorie se efectueaza cu o proteza

asemenatoare celei descrise pentru protezarea imediata, la
care este bine ca axarea pilonului sa fie usor reglabila, in
functie de studiul mersului. Fiind o proteza de reeducare,
aceasta indica medicului orice neajuns al complexului
bolnav-proteza si, teoretic, permite atat corectarea mersului
cat si obiectivizarea oricaror complicatii ale bontului.

Proteza trebuie corectata la fiecare schimbare de volum a

bontului. Stabilizarea dimensiunilor acestuia permite
protezarea definitiva dupa aproximativ 3-4 luni de la
amputatie.
 1.4. PROTEZAREA DEFINITIVA

O proteza definitiva efectuata constiincios trebuie sa-i

permita amputatului sa se deplaseze fara durere in
decursul unei zile normale de activitate socio-
profesionala. Pentru a atinge acest deziderat, o proteza
trebuie sa fie foarte comoda, cat mai usoara si cat mai
bine adaptata tipului de mers al bolnavului respectiv.
 1.4. PROTEZAREA DEFINITIVA

 Protezele de contact sunt formate dintr-o palnie de fixare si un pilon de

sprijin. Palnia este constituita din doua straturi, unul intern de cauciuc si
unul extern din masa plastica. Contactul care se face intre totalitatea
suprafetei palniei si bont permite, printr-o mai buna repartitie a fortelor, ca:
- bontul sa sustina intreaga greutate a corpului;
- proteza sa se fixeze la bont fara aparate speciale, hamuri etc.;
- receptorii tegumentelor bontului sa perceapa la fiecare pas jocul
presiunilor negative si pozitive care au rol pozitiv asupra readaptarii la
mers si vascularizatiei locale.
 1.4. PROTEZAREA DEFINITIVA

Dezavantajele create de variatiile de volum al bontului pot fi

compensate, intre anumite limite, prin imbracarea mai multor
perechi de ciorapi grosi peste bont. Peste aceste limite este
necesara schimbarea protezei.
In cazul unor cicatrice vicioase, osteofite, nevroame, un bun
protezist poate modela palnia protezei in asa fel incat toate
punctele de presiune sa fie situate departe de zonele
algogene.
1. Amputatia partiala a piciorului:
- falangiana;
- metatarso-falangiana;
- transmetatarsiana;
- Lisfranc;
- Chopart.
 1.4. PROTEZAREA DEFINITIVA

Se protezeaza in general cu gheata ortopedica si uneori

cu aparat gambier (Chopart dezechilibrat).
2. Amputatia Pirogoff. Se protezeaza cu proteza de tip
Pirogoff, cu laba articulata si sprijin terminal.
3. Dezarticulatia tibio-tarsiana (Syme). Se protezeaza cu
proteza de gamba si sprijin sub platoul tibial.
 1.4. PROTEZAREA DEFINITIVA
4. Amputatia gambei in treimea medie. Se protezeaza cu
proteza cu sprijin total de gamba si sub platoul tibial.
5. Amputatia gambei cu bont osos scurt, sub 7 cm. Se
protezeaza cu proteza cu sprijin sub platoul tibial si pe ischion,
manson de coapsa. Recomandam inca o data amputatia
proximala si protezarea la coapsa.
6. Dezarticulatia de genunchi. Se protezeaza cu proteza de
coapsa cu sprijin terminal si pe ischion.
 1.4. PROTEZAREA DEFINITIVA

7. Amputatia coapsei in treimea medie. Se protezeaza cu

proteza de coapsa cu sprijin total si pe ischion.
8. Amputatia coapsei in treimea proximala. Se protezeaza cu
proteza de coapsa cu sprijin pe ischion si centura
abdominala de sustinere.
9. Amputatia coapsei cu bont scurt sub 7 cm. Se protezeaza
cu proteza de coapsa cu sprijin de ischion, trohanter si
centura abdominala de sustinere.
 Reeducarea functionala dupa amputatiile de coapsa

In cazul amputatiei de coapsa reeducarea se desfasoara

conform particularitatilor functionale specifice membrului
pelvin si se orienteaza spre forta, rezistenta si stabilitate.
Succesiunea etapelor a fost deja prezentata: repaus la pat,
ortostatism, mers fara sprijin pe membrul inferior lezat, mers
cu sprijin partial pe dispozitivul protetic si apoi mers cu
sprijin total. De la inceput miscarea activa este
indispensabila pentru conservarea sau recuperarea functiei
muschilor, nervilor si circulatiei.
Plan de recuperare in amputatia unilaterala de coapsa

A. Adaptarea amputatului la noile conditii de statica si

dinamica
1. Deplasari de pe pat pe un scaun asezat in imediata
apropiere a patului cu ajutorul membrului pelvin restant si a
membrului toracic.
2. Ridicari de pe scaun in sprijin pe membrul pelvin restant
si asezari (cu sprijin la tablia patului sau la spatarul altui
scaun).
3. Deplasari in salon pana la chiuveta si masa cu ajutorul
cadrului de mers sau prin sarituri succesive pe membrul
pelvin restant, cu sprijin pe mobilierul din salon.
4. In timpul repausului la pat bolnavul va tine bontul ridicat
pe o perna, pentru ameliorarea circulatiei de intoarcere si
prevenirea edemelor.
 B. Dezvoltarea fizica generala si speciala, cresterea
capacitatii
respiratorii, reeducarea echilibrului in ortostatism

1. Din pozitia de decubit dorsal, flexia coapsei pe bazin si

revenire, executata activ
2. Din pozitia de decubit dorsal, flexia coapsei pe bazin cu
presiuni finale exercitate de bolnav cu ajutorul bratelor si
reveniri
3. Din pozitia de decubit dorsal, cu mainile sprijinite pe spalier,
contractii izometrice ale flexorilor coapsei prin mentinerea
membrelor pelvine la 45º in reprize de durata crescanda
4. Din pozitia de decubit dorsal, circumductii din articulatia
coxo-femurala, in ambele sensuri
5. Din pozitia de decubit dorsal, cu membrele pelvine la 45º,
mainile sprijinite la scara, se executa forfecari in plan vertical si
forfecari in plan orizontal
 C. Pregatirea bontului in vederea aplicarii protezei
provizorii

1. Reprize de presiuni pe bont, de intensitate si durata

progresiva.
2. Bolnavul va incerca sa execute mintal miscari de flexie si
extensie din articulatia genunchiului membrului amputat.
D. Reeducarea ortostatismului si a echilibrului cu proteza
provizorie

1. Asezari si ridicari de pe scaun:

- cu sprijin unilateral la bara;
- fara sprijin.
2. Trecerea din sprijin de pe un picior pe celalalt picior din
pozitia stand cu sprijinla bara.
3. Din pozitia stand cu sprijin la bara, exercitii de echilibru cu
deplasarea centrului de greutate in afara bazei de sustinere.
4. Din pozitia stand cu sprijin la bara, exercitii de echilibru cu
parasirea sprijinului.
 E. Reeducarea mersului cu proteza provizorie in conditii
de sala
1. Mers lateral cu fata la bara (pas incrucisat).
2. Mers lateral cu fata la bara (pas adaugat).
3. Mers cu fata spre directia de mers cu sprijin unilateral.
4. Mers cu spatele spre directia de mers cu sprijin unilateral.
5. Mers cu trecere peste obstacole (mingi medicinale, banca
de gimnastica etc.) cu sprijin unilateral la bara.
6. urcari si coborari la scarita:
- cu sprijin bilateral;
- cu sprijin unilateral;
- fara sprijin.
7. Mers pe langa bara fara sprijin.
8. Mers fara sprijin prin sala, supravegheat.
9. Mers fara sprijin cu trecere peste obstacole.
 Plan de recuperare in amputatia bilaterala de coapsa
A. Adaptarea amputatului la noile conditii de statica si
dinamica
1. Exercitii cu haltere in greutate progresiv crescanda pentru marirea fortei
bratelor si centurii scapulo-humerale:
- din pozitia sezand pe pat flexia antebratului pe brat:
- din aceeasi pozitie se executa anteductie, abductie si revenire;
- din aceeasi pozitie se executa circumductie din articulatia scapulo-humerala in
ambele sensuri;
- din pozitia culcat inainte se executa retroductia bratelor cu coatele intinse si
revenire.
2. Din pozitia decubit dorsal se executa treceri in pozitia de decubit ventral prin
rostogolire si revenire.
3. Din pozitia sezand pe pat se executa deplasari inainte, inapoi si lateral prin
sprijin pe membrele toracice si bascularea bazinului.
4. Din pozitia sezand, cu mainile sprijinite pe un suport inalt de 20 cm, cu coatele
in flexie si bratele in retroductie, se executa extensia coatelor cu bascularea
bazinului inainte si in sus, cu sprijin pe maini si pe bonturi
5. Deplasari de pe pat pe fotoliul rulant si invers, cu sprijin pe membrele toracice.
6. Invatarea manevrarii fotoliului rulant.
7. Exercitii de autoservire.
B. Dezvoltarea fizica generala si speciala, cresterea capacitatii
Respiratorii, reeducarea echilibrului in pozitia sezand fara sprijin

1. Din pozitia de decubit dorsal, cu mainile sprijinite la scara, flexia coapselor pe bazin, activa, libera,
executata alternativ
2. Acelasi exercitiu se executa cu rezistenta manuala.
3. Din pozitia culcat pe latura stanga, abductia activa libera si cu rezistenta manuala a coapsei drepte si
revenire
4. Exercitiul se repeta din pozitia culcat pe latura dreapta.
5. Din pozitia culcat inainte, extensia alternativa a coapselor, executata activ-liber si cu rezistenta manuala
6. Din aceeasi pozitie cu mainile sprijinite la scara, extensia simultana a coapselor executata activ-liber
7. Din aceeasi pozitie, bonturile sprijinite de catre terapeut, mainile la ceafa, coatele lateral, extensii de
cap, gat, trunchi si revenire
8. Din pozitia culcat pe spate, cu bontul sprijinit de catre teraput, flexia trunchiului de bazin cu ducerea
bratelor oblic in sus si inspiratie, revenire cu expiratie
9. Din pozitia culcat inainte, mainile sprijinite in dreptul pieptului, flotari in brate cu sprijin pe bonturi.
10. Din pozitia de decubit dorsal cu coapsele in abductie, se executa adductia acestora activ, liber si cu
rezistenta manuala.
11. Din pozitia sezand cu mainile pe sold, ochii inchisi, se executa miscari ale capului si gatului in toate
sensurile.
12. Din aceeasi pozitie, fata in fata cu terapeutul, se executa impingeri simultane in palme, in ritm si cu
forta variate, in scopul exersarii echilibrului bolnavului.
13. Mentinerea pozitiei sezand pe suprafata de sprijin de diferite forme si dimensiuni (banca de gimnastica,
mingi medicinale)
14. La saltea se executa exercitii de rostogolire.
 Pregatirea bontului in vederea aplicarii protezelor
provizorii

1. Din pozitia de decubit dorsal, lovirea cu bonturile a unui sac

de nisip sau a unei mingi medicinale suspendate.
2. Infasurarea bonturilor cu fasa elastica dinspre partea
distala spre cea proximala, cu efect compresiv si asupra
circulatiei, in ritm lent si desfasurarea in ritm rapid.
3. Invatarea teoretica a partilor componente ale protezei
provizorii si a modului de aplicare.
4. se vor fixa pe bonturi cu ajutorul unor bretele doua palnii
gipsate de care atarna greutati ce echivaleaza cu greutatea
protezei; bolnavul, in sprijin pe maini la paralele, executa
miscarea de simulare a pasului.
D. Reeducarea ortostatismului si a echilibrului cu proteza
provizorie

1. Invatarea aplicarii protezelor din pozitiile fundamentale de

culcat si sezand.
2. Invatarea ridicarii din pozitia culcat in pat, in pozitia stand
inainte.
3. Invatarea pozitiei de stand sprijinit intre paralele.
4. Din pozitia stand intre paralele, trecerea greutatii de pe un
picior pe celalalt, cu ridicarea soldului liber.
5. Acelasi exercitiu se va executa cu sprijin bilateral pe o
singura bara
 E. Reeducarea mersului cu proteza provizorie in conditii de
sala

1. Mers lateral cu fata la bara (pas incrucisat).

2. Mers lateral cu fata la bara (pas adaugat).
3. Mers cu fata spre directia de mers cu sprijin unilateral.
4. Mers cu spatele spre directia de mers cu sprijin unilateral.
5. Mers cu trecere peste obstacole (mingi medicinale, banca de
gimnastica etc.) cu sprijin unilateral la bara.
6. urcari si coborari la scarita:
- cu sprijin bilateral;
- cu sprijin unilateral;
- fara sprijin.
7. Mers pe langa bara fara sprijin.
8. Mers fara sprijin prin sala, supravegheat.
9. Mers fara sprijin cu trecere peste obstacole
 Reeducarea mersului cu proteza provizorie in conditii de sala

10. Din pozitia stand cu fata la bara, sprijin bilateral, deplasare spre dreapta si spre stanga
prin pasi adaugati.
11. Acelasi exercitiu se va executa cu sprijin unilateral.
12. Mers cu sprijin la bara si o carja axilara, cu trecere peste obstacole de diferite dimensiuni.
13. Mers cu sprijin la bara si o carja canadiana.
14. Mers cu sprijin la bara si baston.
15. Invatarea mentinerii pozitiei ortostatice, cu doua carje axilare si sprijin la perete (se va
pune accent pe proiectarea bazinului inainte).
16. Din pozitia cu prijin in cele doua carje axilare, ducerea carjelor inainte prin mutari
succesive si revenire (carje;le pot fi deplasate simultan sau alternativ).
17. Invatarea mersului in 4 timpi (carje-picior opus)
18. Exercitii de mers cu carje axilare in sala, pe distante din ce in ce mai mari.
19. Mers cu o carja axilara si sprijin la bara, pe plan inclinat, urcari si coborari.
20. Acelasi exercitiu cu sprijin pe doua carje axilare.
21. Invatarea urcarii si coborarii scarilor cu sprijin la bara si o carja axilara (fig. 131).
22. Se repeta exercitiul cu doua carje axilare.
23. Invatarea caderii la saltea, spre inainte, inapoi si lateral. Invatarea ridicarii.
24. Invatarea asezarii si ridicarii de pe scaun si pat fara alt sprijin decat carjele (fig. 132-134).
25. Invatarea asezarii si ridicarii de pe scaun cu sprijin la masa.
26. Invatarea mentinerii echilibrului fara carje, asistat, apoi neasistat.
27. Invatarea si antrenarea mersului cu doua carje canadiene.
28. Invatarea mersului cu doua bastoane.
F. Reeducarea mersului in conditiile mediului exterior

1. Antrenarea mersului pe teren plat, pe distante lungi

2. Mers pe teren variat (granulatii diferite, denivelari, scari).
3. Mers rapid.
 Plan de recuperare in amputatia unilaterala de gamba
A. Adaptarea amputatului la noile conditii de statica si
dinamica
1. Deplasari de pe pat pe un scaun asezat in imediata
apropiere a patului cu ajutorul membrului pelvin restant si al
membrelor toracice.
2. Ridicari de pe scaun in sprijin pe membrul pelvin
restant si asezari (cu sprijin pe tablia patului sau pe spatarul
altui scaun).
3. Deplasari in salon pana la chiuveta sau la masa prin
sarituri succesive pe membrul pelvin restant si cu sprijin pe
mobilierul din salon.
4. In timpul repausului la pat bolnavul va tine membrul
pelvin amputat sprijinit pe o perna pentru a usura circulatia
de intoarcere si a preveni edemele
 B. Dezvoltarea fizica generala, cresterea capacitatii respiratorii,
reeducarea echilibrului in ortostatism

1. Din pozitia de decubit dorsal se executa flexia coapsei pe bazin cu genunchiul indoit si revenire
2. Din pozitia de decubit dorsal se executa flexia coapsei pe bazin cu genunchii indoiti, cu
presiuni finale exercitate de catre bolnav prin intermediul bratelor; revenire
3. Din pozitia de decubit dorsal cu coapsele in flexie pe bazin, genunchii indoiti la spaliere, se
executa extensia genunchilor la 45º; mentinere; revenire
4. Din pozitia de decubit dorsal cu sprijin in maini la spaliere se executa flexia coapselor la 90º cu
genunchiii intinsi si revenire. Exercitiul se efectueaza in ritm lent
5. Din pozitia de decubit dorsal cu membrele pelvine la 45º, mainile sprijinite, se executa forfecari
pe plan vertical si orizontal
6. Din pozitia de decubit dorsal, cirumductii din articulatia coxo-femurala in ambele sensuri
7. Din pozitia de decubit dorsal cu mainile sprijinite la scara, contractii izometrice prin mentinerea
membrelor pelvine la 45º in reprize cu durata crescanda.
8. Din pozitia de decubit ventral, flexii active de gamba cu rezistenta opusa de unul sau doua
cordoane extensoare
9. Din pozitia de decubit ventral, extensia coapsei cu genunchiul intins si revenire
10. Din pozitia de decubit ventral, cu mainile sprijinite la scara, extensia simultana a membrelor
pelvine cu inspiratie si revenire cu expiratie
11. Din pozitia de decubit ventral cu bratele intinse oblic inainte, cu picioarele sprijinite la scara,
extensii de trunchi cu inspiratie si revenire cu expiratie
12. Din pozitia de decubit dorsal cu picioarele sprijinite la scara, in maini cu haltere de 3 kg,
ridicare in pozitia sezand cu bratele oblic in sus cu insporatie si revenire cu expiratie
13. Din pozitia de decubit ventral, extensia simultana a capului, bratelor, trunchiului, membrelor
pelvine cu inspiratie si revenire cu expiratie
14. Din culcat pe latura piciorului restant, abductii cu usoara rezistenta
15. Din pozitia culcat pe latura piciorului restant, adductii cu rezistenta crescanda progresiv.
16. Din pozitia stand pe genunchi cu fata la scara, trecere in pozitia pe genunchi sezand pe
calcaie (flexii pasive de aplitudine maxima): se executa cu sprijin, apoi fara sprijin
17. Din pozitia sezand pe saltea, ridicare in pozitia stand pe membrul restant cu sprijin la scara si
revenire.
18. Din pozitia sezand pe scaun, extensii active din articulatia genunchiului, cu rezistenta opusa
de catre terapeut
19. Din pozitia stand cu sprijin la bara de reeducare a mersului se vor executa urmatoarele
exercitii, intercalate cu perioade de repaus in pozitia sezand pe scaun:
- reprize de ortostatism prelungit;
- exercitii de echilibru cu parasirea sprijinului unilateral, apoi bilateral;
- exercitii de deplasare cu fata spre directia de mers prin sarituri successive;
- exercitii de deplasare laterala prin sarituri successive pe membrul restant;
- exercitii de deplasare cu spatele spre directia de mers prin sarituri succesive.
20. Invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor axilare:
- mers cu doua carje axilare;
- mers cu o carja axilara si sprijin la bara;
- mers cu o carja axilara pe langa bara, fara sprijin;
- mers supravegheat prin sala cu o singura carja axilara.
21. Din pozitia sezand pe un scaun fara spatar, exercitii cu haltere de greutati progresiv
crescatoare.
 C. Pregatirea bontului in vederea aplicarii protezei
provizorii

1. Reprize de presiuni pe bont de intensitate si durata

progresiv crescatoare
2. Din sprijin pe genunchiul membrului amputat (cu
sprijin la spalier), ridicare in sprijin pe bont si revenire.
3. Executare imaginara de miscari din articulatia
tibiotarsiana a membrului amputat:
- flexii plantare si dorsale;
- abductii si adductii;
- circumductii.
 D. Reeducarea ortostatismului si a echilibrului cu
proteza provizorie

1. Asezari si ridicari de pe scaun:

- cu sprijin bilateral la bara
- cu sprijin unilateral la bara;
- fara sprijin.
2. Trecerea din sprijin pe un picior pe celalalt picior din
pozitia stand cu sprijin la bara
3. Din pozitia stand, exercitii de echilibru cu deplasarea
centrului de greutate in afara bazei de sustinere (sprijin la
bara).
4. Asimilarea ridicarii de pe saltea
 E. Reeducarea mersului cu proteza provizorie in conditii de sala

1. Din pozitia stand, exercitii de echilibru cu parasirea sprijinului la

bara.
2. Mers lateral cu fata la bara, cu sprijin bilateral (pas adaugat).
3. Mers lateral cu fata la bara, cu sprijin bilateral (pas incrucisat)
4. Mers cu fata spre directia de mers, cu sprijin unilateral
5. Mers cu spatele spre directia de mers, cu sprijin unilateral
6. Mers cu trecere peste obstacole (mingi medicale de diferite
dimensiuni, banca de gimnastica etc.), cu sprijin unilateral la bara.
7. Mers fandat.
8. Urcari si coborari la scarita cu sprijin bi- sau unilateral, fara sprijin
9. Mers pe langa bara fara sprijin
10. Mers fara sprijin prin sala, supravegheat
11. Mers fara sprijin cu trecere peste obstacole
F. Reeducarea mersului in conditiile mediului exterior

1. Antrenarea mersului pe distante din ce in ce mai lungi.

2. Mers pe teren accidentat.
3. Mers pe teren variat:
- teren plat cu granulatii diferite;
- urcari si coborari pe pante cu inclinatii diferite, cu si fara
sprijin la balustrada;
- urcari si coborari pe trepte cu si fara balustrada
- mers in conditii de dificultate sporita, cu trecerea unor
obstacole inalte sau late (treceri peste santuri, gropi, busteni);
- mers rapid, usoara alergare.
 Plan de recuperare in amputatia bilaterala de gamba
A. Adaptarea amputatului la noile conditii de statica si
dinamica
1. Exercitii cu haltere de greutate progresiv crescatoare pentru
dezvoltarea fortei musculare a bratelor si centurii scapulo-humerale:
- din pozitia sezand pe pat, flexia antebratului si revenire;
- din aceeasi pozitie se executa anteductie, abductie si revenire;
- din aceeasi pozitie se executa retroductia bratelor cu coatele intinse si
revenire;
- din aceeasi pozitie se executa circumductii din articulatia scapulo-
humerala in ambele sensuri.
2. Din pozitia de decubit dorsal se fac treceri prin rostogoliri laterale in
pozitia de decubit ventral si revenire.
3. Deplasari de pe pat pe fotoliul rulant si invers, cu sprijin pe membrele
toracice.
4. Invatarea manevrarii fotoliului rulant.
5. Exercitii de autoservire.
 B. Dezvoltarea fizica generala si speciala, cresterea capacitatii
respiratorii, reeducarea echilibrului
1. Din pozitia de decubit dorsal se executa flexia coapsei pe bazin cu
genunchiul indoit si revenire, alternativ cu ambele coapse
2. Din pozitia de decubit dorsal se executa flexia coapselor pe bazin cu
genunchii indoiti si cu presiuni finale exercitate de catre bolnav cu ajutorul
bratelor si revenire
3. Din pozitia de decubit dorsal cu coapsele in flexie, genunchii indoiti, sprijin
cu mainile la spaliere, se executa extensia genunchilor la 45º, mentinere si
revenire
4. Din pozitia de decubit dorsal cu sprijin la scara, flexia coapselor pe bazin
la 90º, cu genunchii intinsi si revenire
5. Din pozitia de decubit dorsal cu membrele pelvine la 45º, mainile sprijinite
la scara, se executa forfecari in plan vertical si orizontal (genunchii intinsi)
6. Din pozitia de decubit dorsal cu mainile sprijinite la scara, circumductii
simultane din articulatiile coxo-femurale, executate in ambele sensuri.
7. Din pozitia de decubit dorsal cu mainile sprijinite la scara, contractii
izometrice, prin mentinerea membrelor pelvine la 45º, in reprize de durata
crescanda.
8. Din pozitia de decubit ventral, flexii active de gamba cu rezistenta opusa
de unul sau doua cordoane extensoare
9. Din pozitia de decubit ventral, extensia coapsei cu genunchiul intins,
executata alternativ
10. Din pozitia de decubit ventral cu mainile sprijinite la scara, extensia
simultana a membrelor pelvine cu inspiratie si revenire cu expiratie
11. Din pozitia de decubit ventral cu bratele intinse inainte oblic, bonturile
sprijinite la scara, extensii de cap, gat trunchi si brate cu inspiratie si revenire cu
expiratie
12. Din pozitia de decubit dorsal cu bonturile sprijinite de scara, in maini cu
haltere de 3 kg, ridicate in pozitia sezand cu bratele sus, inspiratie si revenire cu
expiratie
13. Din pozitia de decubit ventral cu bratele intinse in fata, extensia simultana a
capului, trunchiului, membrelor pelvine cu inspiratie si revenire cu expiratie
14. Din pozitia culcat pe latura stanga, abductii cu rezistenta 3-4 kg, exercitiul
reluandu-se pe latura dreapta
15. Tot din pozitia culcat pe o latura, adductii cu rezistenta executate la masa de
scripeto-terapie.
16. Din pozitia pe genunchi sezand pe gamba, mainile pe sold, trecere in pozitia
pe genunchi, pe gamba sezand si revenire (are ca efect marirea fortei si a
echilibrului)
17. Din pozitia sezand pe scaun, mentinerea genunchilor in extensie cu greutati
fixate pe bont
18. Din pozitia sezand cu mainile la ceafa si coatele lateral, rasuciri de trunchi cu
arcuiri spre dreapta si spre stanga (bonturile se sprijina sub spalier).
 C. Pregatirea bonturilor in vederea aplicarii protezelor
provizorii

1. Din pozitia de decubit dorsal se loveste cu bonturile intr-un

sac cu nisip sau intr-o minge medicinala suspendata.
2. Infasurarea bonturilor cu o fasa elastica dinspre partea
distala spre cea proximala, in ritm lent si desfasurarea in ritm rapid,
cu efect bun asupra aparatului circulator.
3. Din pozitia stand pe genunchiul stang cu sprijin la spalier,
bontul drept sprijinit pe saltea, reprize de presiuni pe bont de
intensitate si durata crescande progresiv: acelasi exercitiu pentru
partea opusa.
4. Din pozitia sezand pe scaun se executa mintal miscari din
articulatiile gleznelor lipsa:
- flexii plantare si dorsale;
- abductii si adductii;
- circumductii.
 D. Reeducarea ortostatismului si a echilibrului cu
proteza provizorie

1. Asezari si ridicari de pe scaun:

- cu sprijin bilateral la bara;
- cu sprijin unilateral la bara;
- fara sprijin.
2. Din pozitia stand cu sprijin bilateral la bara, trecere din
sprijin pe un picior in sprijin pe celalalt picior.
3. Din aceeasi pozitie, exercitii de echilibru cu deplasarea
centrului de greutate in afara bazei de sustinere.
4. Reprize de ortostatism prelungit cu sprijin la bara.
5. Din pozitia stand cu sprijin la bara, exercitii de echilibru
cu parasirea sprijinului.
6. Din pozitia stand cu sprijin unilateral la bara, rotiri ale
capului cu ochii inchisi.
 E. Reeducarea mersului cu protezele provizorii in conditii de sala

1. Invatarea mersului intre barele paralele: se va pune accent pe indoirea

genunchiului piciorului ramas in urma in momentul parasirii sprijinului si a intinderii
piciorului in momentul verticalei.
2. Mers lateral cu sprijin bilateral la bara.
3. Mers cu fata spre directia de mers cu sprijin bilateral (bara si carje canadiene).
4. Intoarceri la bara cu acelasi sprijin bilateral.
5. Mers cu spatele spre directia de mers, cu sprijin bilateral (bara si carja canadiana).
6. Mers pe plan inclinat, urcari, coborari cu sprijin la balustrada si pe carje.
7. Urcari si coborari de trepte cu acelasi sprijin
8. Mentinerea ortostatismului cu sprijin pe doua carje canadiene.
9. Invatarea mersului cu doua carje canadiene.
10. Urcari si coborari pe plan inclinat cu acelasi sprijin.
11. Urcari si coborari de trepte cu sprijin bilateral in carje canadiene.
12. Mers cu pasi adaugati, cu sprijin bilateral pe banca de gimnastica.
13. Mers prin sala cu trecerea unor obstacole mici folosind acelasi sprijin.
14. Invatarea mersului cu sprijin unilateral; se pune accent pe folosirea corecta a
carjei canadiene.
15. se repeta succesiunea exercitiilor folosita la invatarea mersului cu sprijin bilateral.
16. Invatarea caderilor: inainte, inapoi si lateral.
17. Invatarea ridicarii in trei timpi.
18. Invatarea mersului cu sprijin unilateral pe baston, respectand indicatiile de mai
sus.
19. Invatarea mersului fara sprijin.
 F. Reeducarea mersului in conditiile mediului exterior

1. Antrenarea mersului pe distante din ce in ce mai lungi, fara repaus, cu carje

canadiene sau baston.
2. Mers pe distante lungi fara sprijin.
3. Mers pe teren variat fara sprijin:
- teren plat cu granulatii diferite (piste de bitum, iarba, nisipi, pietris, bolovani);
- urcari si coborari pe pante cu diferite inclinatii, cu si fara sprijin;
- urcari si coborari de trepte cu si fara balustrada;
- mers in conditii de dificultate sporita, cu trecerea unor obstacole inalte sau
late (santuri, busteni);
- mers rapid pe teren plat;
- urcarea si coborarea din mijloace de transport in comun;
- jocuri dinamice.