Laptele este un aliment valoros in hrana oamenilor ,datorita
continutului de substante nutritive ,in special proteine.Pentru continutul sau de calciu si fosfor este un aliment de baza pentru copii si batrani. Laptele poate fi utilizat sub urmatoarele forme: -lapte de consum(normalizat)este laptele adus la continutul de grasime dorit -conserve din lapte(lapte sterilizat,lapte concentrat,lapte praf) -produse lactate(iaurt, smantana, unt, branzeturi, cascaval etc.) Continutul de grasimi al laptelui normalizat existent in comert poate fi: 3%; 2,4%; 2%; 1,8%; 0,1%.
Continutul de grasimi al laptelui normalizat existent in
comert poate fi :3%; 2,4%; 2%; 1,8%; 0,1%. Atat laptele,cat si produsele lactate sunt usor si rapid digerate de organismul uman,participand la cresterea energiei si a rezistentei organismului fata de unele boli.Laptele favorizeaza cresterea dezvoltarea si functionarea organismului.
Laptele si produsele obtinute din el
contin majoritatea substantelor nutritive necesare organismului,intr-o proportie echilibrata,si sunt asimilate de catre organism.Laptele si majoritatea produselor lactate poseda proprietati dietetice. Laptele de vaca contine 3% proteine cu valoare nutritiva sporita,legate cu calciu si fosfor.
Pentru digestie laptele necesita effort mic
din partea stomcului,in stare naturala si folosit la preaprarea diferitelor bucate,laptele e indinspensabil in dietoterapia multor maladii.
Comparativ cu laptele,aceste produse se
asimileaza mia usor,stimuleaza secretia glandelor digestive,normalizeaza peristaltismul intestinal si inhiba in el microbii de putrefactie si nocivi. Laptele de calitate buna are culoare alba putin galbuie,fara miros si gust neplacut.Asemanator trebuie sa fie si
Compoziia laptelui variaz mult ntre diverse
mamifere. Laptele uman, de exemplu, conine mult lactoz, principalul zahar al ei. Spre deosebire de acesta, laptele de vac conine mai puin zahr i mai mult grsime. Laptele de vac este compus din 3,5% grsime, 8,5% solide din lapte i 88% ap. Proteina principal (80%) este caseina. Laptele anumitor mamifere, printre care vaci, oi, capre, bivoli i cai este colectat pentru a fi consumat de oameni, fie direct, de obicei dup pasteurizare, fie procesat n produse lactate precum smntn, unt, iaurt, ngheat sau brnz. Dac laptele neprocesat este lsat pentru o perioad, devine acru. Este rezultatul fermentrii bacteriilor acidului lactic, care transform zahrul din lapte n acid lactic.
Este rezultatul fermentrii bacteriilor acidului
lactic, care transform zahrul din lapte n acid lactic. Acest proces de fermentare este folosit n producerea anumitor produse lactate. Laptele pasteurizat se va ncri dac nu este inut n frigider i este recomandat a fi inut ntre 1 i 4 Celsius. nacrirea laptelui poate fi oprit prin tratarea la temperaturi foarte ridicate (tratament UHT), astfel, laptele putnd fi pstrat n cutii pentru mai multe luni fr a se nacri.
Laptelede vacare unconinut mare de
proteine, minerale precum calciu, potasiu, fosfor i vitamineprecum retinol, vitamina D, riboflavin, vitamina A i niacina. Sun bine, nu? La o prim vedere,laptelepare un aliment sntos. Un aliment-minune pentru sntate i longevitate. i aa i este. Pentru sntatea i longevitatea vielului. Lapteleoricrui mamifer are exact cantitatea necesar de proteine, calciu i vitamine necesare creterii i dezvoltrii puilor acestora. Niciun alt aliment nu furnizeaz toi nutrienii necesari, ntr-un raport ideal pentru organismul puilor, dectlaptele.
Fiecare tip de lapte este adaptat exclusiv
pentru organismul unui anumit pui.Lapteleuman are ca rol de baz stimularea dezvoltrii sistemelor nervos i cerebral, n timp celaptelede vac susine creterea i dezvoltarea scheletului osos/musculaturii. ntruct compoziia laptelui difer n funcie de specia creia i este destinat, a hrni un pui sau, mai ru, un bebelu cu lapte de vac determin apariia de carene serioase n organismul acestuia. De exemplu,laptelede vac este foarte srac n acizi grai eseniali, n lipsa crora organismul bebeluului nu poate produce esuturile nervos i cerebral. Toi aceti factori nu fac dect smpiedice dezvoltarea optim a bebeluului, predispunndu-l la