lA

a
a
tp
ia
n
r
iu
tt
a
i
tn
e
s

Diaconu Cristian Ioan

Gututui Razvan
Vasile Radu-Cristian

Umanismul in spatiu romanesc

Umanismul este o miscare social-culturala care s-a dezvoltat n perioada Renasterii (sec XIV
- XVI).
Renasterea este perioada din istoria omenirii caracterizata printr-o dezvoltare sincrona, fara
precedent a stiintei, artelor si a civilizatiei n general.
Termenul de Umanism are doua sensuri:
unul mai larg: dragoste fata de oameni.
altul mai restrns: dragoste fata de valorile antichitatii greco-romane.
Miscarea umanista cumuleaza ambele sensuri.
A aparut in secolul al XVII-lea pe fondul dezvoltarii Tarilor Romanesti si al bibliotecilor
domnesti. Promotori ai valorilor umaniste inainte de aparitia propriu-zisa a acestei
miscari social culturale au fost Mircea cel Batran, Stefan cel Mare si Neagoe
Basarab.Inceputurile invatamantului roman sun legate de infiintarea scolii latine de la
Cotnari, intemeierea scolii "Trei ierarhi" de la Iasi si a scolilor protestante din Transilvania. O
capodopera a umanismului roman este lucrarea "Invataturile lui Neagoe Basarab catre
fiul sau Teodosie".
Reprezentantii umanismului romnesc sunt cronicarii care sustin n operele lor idei
fundamentale ale culturii romnesti:
originea latina a poporului si a limbii romane;
continuitatea existentei acestui popor pe teritoriul romnesc;
unitatea tuturor romnilor din provinciile romnesti;
rolul civilizator al tipariturilor;
forta educativa a istoriei;
credinta n adevar si documente;
dorinta de a salva oamenii de ignoranta.

CRONICILE:

Denumirea vine de la latinescul "Chronica" care nseamn istorie pe ani. Cronicile sunt lucrari
istoriografice care prezinta evenimente istorice ntr-o ordine cronologica. Ele au fost scrise n
limba slavona si aici descoperim primele ncercari de realizare a unei literaturi originale
romnesti.
Cronicarii se impart in doua directii: Moldova si Muntenia, fiecare avand un specific al ei.
Reprezentanti:
Moldova:
Grigore Ureche ("Letopisetul arii Moldovei de la origini pna la a doua domnie a
lui Aron Voda - 1359")
Miron Costin ("Letopisetul arii Moldovei de la Aron Voda ncoace" pna la
domnia lui Dabija Voda)
Ion Neculce (Letopisetul arii Moldovei de la domnia lui Dabija Voda pna la a
doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat 1743")
Specificul cronicilor moldovene il constituie relatarea obiectiva
nepartinitoare a domniilor care s-au succedat la tronul Moldovei

necritica

si

Muntenia:
Cronica Balenilor (ANONIM)
Letopisetul Cantacuzinesc (ANONIM)

Radu Greceanu
Radu Popescu

Grigore Ureche
Letopisetul arii Moldovei de la origini pna la a doua domnie a lui Aron Voda a fost
scris spre sfritul vieii, (se crede c ar fi muncit la el ntre anii 1642-1647). Baza informativ
a cronicii au constituit-o manualele slavone de curte, cronica Poloniei i o cosmografie latin.

Ideile fundamentale in acest letopiset sunt:

ideea unitatii de origine a romanilor din toate provinciile "toti de Ram se trag";

latinitatea limbii romane aducand ca argument evolutia etimologica a unor cuvinte;

latinitatea poporului roman.

Cronicarul motiveaz scrierea acestui letopisetdin simplul pretext ca s nu se nece ... anii
cei trecui i s lase urmailor amnunte despre cele ce au fost s se petreac n anii
de demult, dar i din grija ca acetia s nu rmn asemenea fiarelor i dobitoacelor
celor mute i fr minte. E de accentuat importana pe care o acord cronicarul istoriei n
trezirea i creterea contiinei naionale a poporului, Letopiseul rii Moldovei constituind
nceputul istoriografiei n limba romana.

Miron Costin
Letopiseul rii Moldovei de la Aron vod ncoace
- continu cronica lui Ureche din 1594 pn n 1661.Contureaza vremurile grele. Letopise ul sa pstrat n 56 de copii manuscrise.
Trasaturile operei:

caracter mai modern dect al cronicii lui Ureche: explic fenomenele istorice din
punct de vedere economic, politic i social;

aplecarea spre culisele istoriei: comunic, atunci cnd tie, brfele i stratagemele
diplomatice

stilistica frazei: fraza este lung i plin de caden e, cu verbul la sfr it, dup
model latin.

De neamul moldovenilor, din ce ar au ieit strmoii lor

Este o lucrare neterminat, pstrat n 29 de copii manuscrise i publicat pentru prima dat
de M. Koglniceanu n 1852.
Scopul lucrarii:
a) afirmarea etnogenezei
b) contientizarea valorii documentului scris. Romnii trebuie s-i cunoasc istoria,
toate alte ri tiindu nceputurile sale;

c) dezminirea ocrilor aduse de unii copiti ai cronicii lui Ureche , ca Simion Dasclul i
Misail Clugrul, care afirmaser c moldovenii sunt urmaii tlharilor de la Roma exila i
n Dacia;
d) refacerea istoriei Moldovei de la primul desclecat, completnd astfel cronica lui Ureche;
e) elogiul scriiturii i al lecturii: cci nu este alta i mai frumoas i mai cu folos n toat
viaa omului zbav dect cetitul crilor.
Chiar si in acele vremuri, se stiau multe pana si despre geneza stramosilor nostrii, dacii si
romani. Astfel ca opera este alcatuita din urmatoarele capitole, care au un caracter savant.
Opera propriu-zis este alctuit din apte capitole:
I. Prezentarea geografic i etnografic Italiei;
II. Formarea Imperiului Roman;
III. nfiarea Daciei;
IV. Cucerirea i colonizarea Daciei de ctre Traian;
V. Mrturii arheologice despre originea poporului romn;
VI. Mrturii filologice i etnografice;
VII. ncercarea de a completa rstimpul dintre colonizarea Daciei i ntemeierea Moldovei.