7.3. Prevederi constructive pentru clementele nestructurale din zidarie 7.3.1. Prevederi constructive pentru peretii exteriori nestructurali (de fatadi). (J) Peretii exteriori nestructurali, care nu constituie panouri de umpluturi la cadre (de exemplu, pereti rezemati pe console, pereti cu goluri mari), executati din zidarie de c&rimidi/blocuri din argila arsi sau din BCA vor fi proiectati pentru a rezista efectelor: © actiunii seismice perpendiculara pe plan ; © presiunii vantului; © deplasarilor relative de nivel determinate conform Cap.10. din Codul P100-1/2011 (2) Peretii exteriori nestructurali din zidarie mentionati la (1) vor fi prevazuti, dupa caz, cu stalpigori ancorafi in structura prineipala gi cu centuri, In cazul structurilor alc3tuite din cadre de beton armat, sistemul de stalpisori si centuri va fi proiectat astfel incat sa se evite formarea stalpilor scurti. J [evn deat _ oepie cuss See yma cacy ‘Spatiu liber _— at leu 1 Wf Figura 7.9 Masuri constructive pentru parapeti din zidarie (a) Parapet in planul structurii (b) Parapet la balcon (pe consol)(5) Dimensiunile panourilor intimate din zidarie nearmati vor fi limitate astfel: - aria panoului rezemat pe patru laturi: Ay = hy x 1 < 18,0 m” - aria panoului rezemat pe trei laturi (ftira stalpisor pe latura verticala libera): ApS 12,0 m? {naljimea panoului: hy < 3,50 m = Tungimea panoului: Ip < 6,00m Pentru cazurile in care cerinfele proicctului de arhitectur’. impun_ dimensiuni superioare, panourile vor fi fragmentate prin introducerea unor stalpigori si centuri beton armat (6) Forfele seismice de proiectare care acjioneaz in planul panourilor de zidarie inramati in cadre se calculeaza considerind ansamblul format din cadru si panourile din zidarie modelat ca un sistem triangulat, cu diagonale articulate 1a capete in nodurile cadrului. Lajimea activa a diagonalei (d,) va fi luata egala cu d, = 0,10D,, unde D,, este lungimea diagonalei panoului din zidarie (figura 10.5). (7) _ Forfele scismice de proiectare care acjioneaza perpendicular pe planul peretilor de ridarie inramata in cadre de beton armat si de ofel, se determina in conformitate cu prevederile de la 10.3, cu factorii Beys si qeas pentru panourile de fajada (A2z) si pentru panourile interioare (A3z) din tabelul 10.1. (8) in cazul in care rezistenja panourilor din zidarie nearmata nu satisface cerinfa de siguranta conform 10.9.7. pentru grosimile curente ale peretilor de zidarie si pentru rezistenjele curente ale materialelor (elemente gi mortare), se vor lua urmitoarele ‘masuri: ~ _ dimensiunile panoului vor fi reduse prin introducerea unorstipigori de beton armat, suplimentari fafi de cei introdusi pentru bordarea gol st inte stilpisori se stabileste prin calcul pentru satisfacerea relafiei (10.15) - zidiria va fi placaté cu tencuiald armata cu plase din ofel, grile polimerive sau polimeri armati cu fibre (FRP) ~ se adopt pentru peretii respectivi o alt rezolvare constructiva/ alte materiale. (2) _ Dimensiunile maxime ale panourilor de zidarie nearmata, neinramate in cadre, vor fi cu 20% mai mici decat limitele date la 10.5.3.1.1.(5). Pentru cazurile in care cerinjele proicctului de arhitecturi impun dimensiuni superioare, panourile vor fi fragmentate prin introducerea unor stilpigori si centuri din beton armat (3) Peretii exteriori executati din zidarie mentionati la (1), indiferent de tipul clementelor pentru zidarie, vor fi prevaizuti, la col{uri si alaturat golurilor, cu stalpisori ancorafi in structura principal si cu centuri. Bordarea golurilor se aplic& pentru clidirile din toate clasele de importan{{, pentru goluri cu suprafata > 2,50 m°in zonele seismice cu 0,15g 1,50 m? pentru zonele seismice cu ap>0.30g. (4) Pentru proiectarea perefilor nestructurali, inrimati sau neinrimafi, care sunt sustinuti pe elemente structurale in consola sau pe grinzi cu deschideri mari se va tine seama de efectul deformafiilor verticale ale consolei/grinzii produse de miscarea seismica (inclusiv de deformatiile datorite rotirii nodului din sectiunea de reazem).(3) Peretii de fafada alcatuiti din doua straturi de zidarie cu gol interior vor fi prevazuti cu ancore de solidarizare conform prevederilor din SR EN 1996-1-1. Ancorele vor respecta prevederile SR EN 845-1. Numiarul si dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul cu valorile minime: © zone seismice cu a,< 0.12g —+ 2 ancore/m? de perete zone seismice cu 0.16g < a,< 0.20g — 3 ancore/m* de perete ¢ zone seismice cu a> 0,24g — 4 ancore/m? de perete Ancorele vor fi protejate impotriva coroziunii conform 4.3.3.6. ‘Nu se permite legarea straturilor cu caramizi asezate transversal. 7.3.2. Prevederi specifice pentru peretii interiori nestructurali (1) Pentru proiectarea peretilor interiori nestructurali din zidarie executatd cu elemente din argilé ars din toate grupele si din BCA si cu toate tipurile de mortar, se va fine seama de prevederile Codulului P100-1/2011, cap.10 gi ale aliniatelor urmatoare (2) Pentru proiectarea peretilor interiori nestructurali se vor lua in considerare incarcarile perpendiculare pe planul peretelui stabilite conform 1.3.4. (3) Perefii interior nestructurali pot fi executati din zidarie simpla dac& eforturile unitare normale, calculate cu momentele incovoietoare determinate conform 6.4.2., sunt mai mici, cel mult egale, cu rezistentele de proiectare la intindere din incovoiere perpendicular pe planul peretelui (furfeur) stabilite conform 4.1.1.3.2 . (4) in zonele seismice cu a, > 0.24 g, indiferent de rezultatele calculului, legatura peretilor interiori nestructurali cu peretii de zidarie transversali sau cu stAlpii/ peretii de beton armat va fi armata cu cel putin dowa bare & 6 mm OB37/ 500 mm. (5) in cazul in care eforturile unitare normale din incovoiere perpendicular pe planul peretelui au valori mai mari decat valorile de proiectare, faaifaa2, se pot adopta urméitoarele solutii * peretele se armeazii in rosturile orizontale daca, din calcul, rezulta cd ruperea se produce in plan perpendicular pe rosturile orizontale in cdmpul peretelui si la reazeme = fig, 4.2b - : aceasti solutie este recomandati in special in cazul peretilor realiza{i cu elemente cu imbinare verticaki mecanica - nut si feder, © dimensiunile panoului se reduc prin centuri si stalpigori intermediari astfel incat eforturile unitare efective sd devind mai mici decat rezistentele unitare de proiectare, centurile $i stilpisorii vor fi ancorafi de structura principal si vor fi dimensionafi pentru a prelua incdrcirile laterale ale panourilor de zidarie (distanfele L; si H; se stabilesc prin calcul).Centura planseului ‘Stalpisor intermediay Centura i Figura 7.10 Centuri si stilpisori intermediari la pereti nestructurali (7) Peretii despartitori din zidarie care nu pot fi fixafi la nivelul tavanului (peretii cu inaltime mai mica decat cea a etajului - la grupurile sanitare, de exemplu) vor fi legafi intre ei si lateral de structura principal. Legatura se va realiza prin {esere sau cu piese metalice-bolturi impuscate - daca elementele laterale sunt stalpi/pereti din beton armat. La partea superioara a peretilor se va turna o centura din beton armat dimensionata pentru a prelua i transmite la structura principala eforturile din incdrearile normale pe planul peretelui. Armaturile centurii vor fi ancorate corespunzator in elementele de beton sau in zidaria peretilor adiacenti In cazul in care perefii desparfitori cu indltime partial constituie panouri de umplutura in cadre de beton armat se va adopta solutia constructiva din fig.7.9 sau fig.7.11. Perete cuiraltimes ‘nalamea ayia Figura 7.11 Asigurarea stabilitatii peretilor nestructurali cu inaltimea mai mic decdt cea a etajului(4) incazul in care rezistenta peretilor des panourilor fnrdimate in cadre, nu satisface cerinta de siguranti conform 10.9.7. se vor lua urmatoarele masuri: - dimensiunile panoului vor fi reduse prin introducerea unor stalpigori de beton armat, suplimentari fat de cei introdusi pentru bordarea golurilor; distanfa intre stalpigori se stabileste prin calcul pentru satisfacerea relatiei (10.13) - zidaria va fi placata cu tencuieli armate cu plase din ofel, grile polimerice sau polimeri armati cu fibre (FRP) - se modifica solutia constructiva pentru peretii respectivi (5) Peretii despartitori fixati la nivelul tavanului suspendat precum si orice alji pereti despirtitori mai inalti de 2,00 m, infliferent de materialul din care sunt realizafi, vor fi fixafi lateral de structura principal, independent de sistemul de fixare al tavanului suspendat. La cladirile cu structura din cadre, legaturile nu vor favoriza producerea situatiilor de tip stalp scurt. (6) Dispunerea in plan a elementelor de fixare laterala si dimensionarea acestora se va face in asa fel incdt deplasirile laterale ale capetelor superioare ale perefilor s fie compatibile cu deplasirile latcrale ale tavanului suspendat din incperea respectivi. interiori nestructurali pot fi executafi din zidirie simpli daca eforturile unitare normale sunt mai mici, cel mult egale, cu rezistenfele de proiectare la intindere din incovoiere perpendicular pe planul peretelui (fiar/u2)- (8) in zonele seismice cu ag> 0,25 g, indiferent de rezultatele calculului, legatura peretilor interiori nestructurali cu perefii de zidirie transversali sau cu stalpii/ perejii de beton armat va fi armatd cu cel pugin doud bare ® 6 mm ofel cu fui=210 Nim’, (9) _ in cazul in care eforturile unitare normale din incovoiere perpendicular pe planul peretelui au valori mai mari decdt valorile de proiectare, fuunfuo. sé pot adopta urmitoarele solutii: - _ peretele se armeaza in rosturile orizontale daca, din calcul, rezulta c& ruperea se produce in plan perpendicular pe rosturile orizontale in cdmpul peretelui si la reazeme; aceasti solutie este recomandati in special in cazul peretilor realizati cu elemente cu imbinare vertical mecanica - nut si feder; ~ dimensiunile panoului se reduc prin centuri si stalpigori intermediari astfel incat eforturile unitare efective si devind mai mici decat rezistentele unitare de proiectare; centurile si stélpisorii vor fi ancoraji de structura principals si vor fi dimensionai pentru a prelua incirearile laterale ale panourilor de zidarie (distantele L; si H; se stabilesc prin calcul).