GR. L.

TRANCU-IASI

FOST MINISTRU
PROFESOR LA ACADEMIA DE INALTE STUDII COMERCIALE BSI INDUSTRIALE

SCOALA
CONTRIBUABILILOR

EXTRAS
din

REVISTA ADMINISTRATIA FINANCIARA

BUCURESTI
TIPOGRAFIA ..LUPTA

N. STROILA, STR. GENERAL BUDISTEANU, 8

10145

www.dacoromanica.ro

1935

GR. L. TRANCU-1A51

FOST MINISTRU
PROFESOR LA ACADEMIA DE INALTE STUDII COMERCIALE SI INDUSTRIALE

SCOALA
CONTRIBUABILILOR
.,.,.......,......EXTRAS
din .REVISTA ADMINISTRATIA FINANCIARA "

BUCURESTI
TIPOGRAFIA LUPTA" N. STROILA, STR. GENERAL BUDISTEANU, 8

1935

10145

www.dacoromanica.ro

Orm)----t

tVAti

c-ZA:

,A.k.4)-4-4 C-4:(0

L2t,--Q..

1(3 t, Cti--

RA.

; ,A.fr-ae 411G,

Cuvant Inainte
In lupta dintre fisc si contribuabil, lupta care n'are
nici un sens ;

In apasarea care ameninta elementele producatoare ale tarii;

Am strans, gratie Revistei Administratia Financiara", articolele publicate in aceast8 raspandita revista.
Fie ca cetirea acestor randuri pornite din interesul
superior al Statului, s8 aduca o raza de lumina In calea

celor care au datoria sa stabileasca birurile si cei ce

trebue sa le plateasca.

0 scoala a Contribuabililor la care trebue sa

--

urmeze..., si functionarii fiscali I

Bucurqti, 27/111-1935.

GR. L. TRANCLI-IASI

www.dacoromanica.ro

Oa

Educatiunea fiscala
In toate etapeit pe care le-am parcurs in viaca mi -am

dat seamy de lupta corp la corp" care s'a dus intre contribuabili i reprezentantii Statului.

Ca avocat. Mi-a fost dat sa vad cum la instantele de

impunere i apel reprezentantii fiscului aveau in dosarele
for circulari interpretative in sensul uurarei contribuabilului
Si totui... nu le aratau. De ce? SA obtina succesul unei impuneri mai grele!
Ca deputat. Am primit atatea memorii dela diferite or.
ganizatiuni i corporatiuni incest daces le-ai fi pastrat desigur
ca eram impus la patenta pentru comertul de hartie.
Ca ministru. Via da'i seama.
M'a impresionat totdeauna cele cloud tabere:
Intr'una o mass de funetionari platiti
cum aratam

int'un discurs asupra bugetului din 1918

cu cate 3 lei

60 sau 3 lei 65 pe zi. Probabil ca tinand seama de fluctuatiile

valutare salariile asta-zi nu sunt mai mari! FlAmanzilor gi

goilor acestora, cei mai antipatizati din toti slujbaii cad an
misiunea de a executa veniturile Statului, li se cere munca",
sthruintd i pricepere.
In cealalta tabard: Contribuabilii saraciti de greutatile
vremurilor cu care au de luptat, istoviti de atatea angarale,
hartuiti zi de zi pe la toate instantele fiscale, executati farce
de mild.

Imaginea pe care o aveam intotdeauna de organele fis-

cului fata de contribuabili este aceia a hingherului urmarin.du-0 prada.

*i totui... Intre aceste doua elemente ar trebui o ince-

legere desavaritii, nu vorbesc la figurat (aceasta se face

adesea din nenorocire) ci la propriu. Amandou'd taberele
trebue sa lucreze con$iente ca intre ele este o solidaritate,
www.dacoromanica.ro

GR. L. TRANCU - IA51

interesul comun care face ca rezistenta unora sa fie in dependinta de ceilalti.

Mi-aduc aminte ca acum cate-va decenii s'ajunsese in-

tr'unelc regiuni din Italia ca sa se taie copacul de maslin

pentru a se putea plati impozitele. Fereasca Dumnezeu cand
ajungem ca un contribuabil sa-i vanda pomul pentru plata
fiscului! Ce ar fi? Cine are mai mare interes ca o intreprin-

dere sa lucreze, sa propaeasca de cat fiscul? Fiscus ante

omnes era dictonul roman i aa a ramas si pans asta-zi.
Iata de ce este nevoie nu de o handicapare in apasare" sau
in chiul" ci de o educatiune i inteo tabara i intr'alta. _
Contribuabilul sa mearga cu toata increderea in fata
organelor fiscului, cu toata sinceritatea, cu toata siguranta
ca acolo va gasi un drept apreciator a puterilor lui de plata.
Functionarul de alts parte sa porneasca dela ideia ca un
contribuabil este elementul cel mai pretios care depune munca
lui la desavarirea operei marl, a simfoniei activitatei comune:
Statul!

N'as urea sa citez exemplul Angliei unde un bilet de

banca trimis anonim" Caselor Statului i confirmat prin ziar
constitue actul justificativ al contribuabilului care avea pe
constiinta o plata mai mica la ghiseul casieriilor publice.
Opera functionarului nu e opera de dusmanie, e opera

de solidaritate socials i educatia fiscala trebuie facuta in

acest sens. Mai ales decand, lath o prealabila pregatire, s'a
introdus la not impozitul asupra venitului. Pentru aceasta,

alte tari ca Franta de pilda, nu avea acum cat va ani o

pregatire necesara. Mi-o repeta adesea Dimitrie Nenitescu
fost Ministru de Final* care a examinat lucrul la fata locului
stand cat-va timp la Administratia financiara dela ClermontFerand.

Am fost totdeauna in slujba ideiei, acestei educatiuni.

In afara de alts activitate raportul meu la bugetul Ministerului
de finante pe 1916, discursurile tinute in Camera asupra bugetului sunt marturie deplina.
Dar scotocind printre hartoage am mai gasit ceva: Ro-

mania financiara" revista ce aparea la Barlad pentru buns

Indrumare i apararea functionarilor fiscali! Am in fata numarul din Aprilie 1916 in care declaram Directorului revistei,
D-1 V. C. Nicolau, grija mea in directiunea aceasta i gandul
6

www.dacoromanica.ro

COALA CONTRIBUABILILOR

meu bun pentru clasa aceasta a functionarilor fiscali, lasati

cu total la voia intdmplarei. Avem vcoli de toate: de gardivti
publici, jandarmi, cantareti bisericevti sau alt ceva. Nu avem
vcoli de specialitate. in care sa educam" pe acevti urmaritori
ai avutului Statului.
Si titlurile care se car acum e un pas inainte. Eu nu ma
gandesc atat la o instructie cat la o educatie fiscala vi titlul,
desigur, nu e hotaritor.
Iata de ce sunt convins Ca o tribuna" de uncle sa se
propovaduiasca dreptatea in tinerea acestei cumpene este
.absolut necesara. Se folosevte vi o tabara si cealalta.

Revista Administratia Financiara" este terenul neutru

in care se intalnesc reprezentantii celor cloud tabere cautand
sa se sustina drepturile si a unora vi a celorlalti. Aici contribuabilul va gasi legile, circularile i instructiunile care-1 inte-

reseaza gi tot aici reprezentantii fiscului vor afla durerile

celor obijduiti vi se vor deprinde sa invete ea proplivirea, iar
nu apasarea, vi ca oprimarea unei intrePrinderi nu este de
eel mai mare interes al fiscului. Pana ce vom realiza ganclurile

unei educatiuni fiscale, Revista va sta de straja netezand

drumul spre acest ideal.
Dar la navterea cator reviste n'am asistat i din nenorocire apusul for n'a fost departe de raaarit! De data aceasta,

D-1 Iulian Marius a avut darul sa infrunte greutatile cari

i-au stat in cale. A facut un mare serviciu masei mari a contribuebilului roman. In nesiguranta de fiecare zi, in legile
care se fac paste noapte, in desfiintarea unor avantaje (vezi
legea mea asupra constructiilor care a fost supusa la fluetuatii" necontenite), straja de vase ani a Revistei Administratia Financiara", este o garantie. E farul care calauzevte pe
aceasta mare agitate de furtuna legilor, dispozitiilor, masurilor, etc.
Cinste celui ce cu sacrificii intretine farul vi colaboratorilor, lui.

www.dacoromanica.ro

7
r

Contribuabilul si capacitatea

lui de plata

Intr'un precedent articol, publicat in aceasta revista,

am vorbit despre o educatiune fiscala i de raporturile care
trebue sa existe intre contribuabili i organele fiscale.
Am atins atunci chestiunea puterei de plata, a capacitatei
de plata a contribuabilului.
Azi problema este push de d-1 ministru de finante, care

prin expunerea facuta expertilor straini, arata situatiunea

dureroasa a contribuabilului roman.

Politica noastra financiara in ultimii ani, a fost urmatoarea:

Impozite peste impozite i reduceri din salarii, denumite
curbe de sacrificiu sau altfel.

Nu s'au examinat mijloacele prin care viata noastra

economics poate fi inviorata. S'a propus i s'a votat de Camera

guvernului Iorga, o lege de constituire a unei Consiliu economic, care sa armonizeze eforturile diferitelor ramuri de
productie. Dupa modul cum a fost conceput i alcatuit acel
consiliu superior economic, nici nu s'a adunat vreodata.
Am aratat in diferite ocaziuni ca fiscalitatea excesiva nu
sporete venitul Statului. Dimpotriva, prin degrevari adesea
putem ajunge la animarea muncei producatoare. Dovada,
legea constructiilor.
Cand ministrul de finante marturisete ca politica .fiscala
excesiva era fatal sa alba ca urmare i o scddere a facultatei
productive a natiunei impoviirate de impozite".
Scaderea aceasta se oglindete in micorarea venitului

national total, ca i in reducerea rentabilitatei intreprinderilor particulare.

Finantele publice sprijinindu-se direct pe rentabilitatea
8

www.dacoromanica.ro

COALA CONTRIBUABILILOR

acestor intreprinderi i, indirect, pe valoarea venitului national, e firesc ca ele sa fi suferit o scadere corespunzatoare.
Dar sa cercetam cateva cifre:
Din venitul national sarcina fiscala este:
8,90/0
In Germania
Anglia

Franta
Romania

23,50/0
22,00/o
30,70/o

Observatiunea fb."cuta. de distinsul meu colaborator, d-1

George Stroe, este edificatoare:

Dei n'avem de platit despagubiri de razboiu, dei nu

intretinem armate de *omeuri", totui...
AfUra de sarcinile fiscale, in raportul d-lui ministru de
finante se pot citi sarcinele care apasa agricultura noastra i
care se ridica, deducand arenda la 24 miliarde, 700 milioane
lei, pe cand venitul este cu 2 miliarde i un sfert mai putin.
Cand trecem apoi la examenul rentabilitatei, vedem ca
ea s'a redus pentru band in ultimii trei ani la nimic, tot aa
la societatile industriale. In privinta acestora nadajduiesc ca
dupes bilantul din 1933, vom gasi o cifra de rentabilitate. In
anul 1933 industria noastra, grade masurilor de contingentare a lucrat mult. Sper ca macar aceasta heal' o vom afla
in Intunericul nerentabilitatei intreprinderilor bancare i industriale.
La societatile de asigurare rentabilitatea a fost de 1,390/o
in 1932, iar la cele comerciale dela 1927 nici o rentabilitate.
Te miri cum an rezistat aceste societati. Uncle au mancat

din capital, altele au lasat investitiunile in ruins, altele n'au

platit datorii i nici impozite.
Acesta este tristul tablou infatiat in dureroasa noastra
situatiune expertilor straini.
Daca examinam taxele fiscale Si celelalte taxe care apasa
productia noastra, gasim ca dintr'un vagon de porumb revine
producatorului 600/o eel mult Si 40% sunt sarcini, la comertul
de vite producatorul ia 450/0, iar sarcinele sunt 550/o, la comertul de lemne producatorul ia 28% i sarcini sunt 720/o, iar
la benzina uoara sarcinile se ridica la 830/o, pe cand producatorul ia 120/o.

rul

Am pus toate aceste cifre pentru a vedea cum i tezaucetatenii merg rau. Pauvre paysan, pauvre pays!

www.dacoromanica.ro

9
I

it

GR. L. TRANCU -

Atunci?

Toate masurile fiscale, toate tarifele, toate taxele se

aeaza la not fara o coordonare prealabila i fara un examen
de incidengi, Eta de important in materie de impunere.
Ramuri intregi de activitate publics s'au clasat in dife-

rite regii mai mult sau mai putin autonome care urmaresc
veniturile for i o repartifie de tantieme, mai important pentru

unele din ek decat interesul marei masse a producatorilor.

Un minister ia o masura, altul ia o alta, unul face o lege
cu repercusiuni asupra vietei economice, altul face alta lege,
etc.

Marina de treier a legilor, dispozitiunilor, etc., activeaza,

batoza care trebuie sa treieze bogatia sta pe loc. Nu e o

curea de transmisiune care ar fi coordonarea manifestarilor
de viand din lard.
In programul actualului guvern se vorbete de un mare

consiliu al economiei nalionale, care sa dea maximum de

competenfli" i technicitate"!
Unde e acest consiliu? Cand se bajbaie de patru luni
de zile problemele conversiunei, contingentarei, cand d-1 ministru de finante anunta degrevari fiscale, cand se lupta pentru
intensificarea exportului i alte probleme de bath ale asistentei

noastre. cand expertii ne cerceteaza Marele Consiliu Economic" nu exists. Cand va functiona? Dupa ce masurile vor
fi transformate in legi?!
Iata de ce, examinand capacitatea de plata a contribuabilului roman i sarcinele grele care apasa productia tarei,
imi exprim din nou parerea coordondrei masurilor luate.
Fiecare lucreaza cum poate la departamentul lui 4i
atunci ajungem la concluziunile pe care le-am dat mai sus.
Ce-ar fi o orchestra in care fiecare muzicant ar execute
o alta partitura? Va dati seams de ce simfonie ar iei.
Cam asta este astazi simfonia executata in economia

tarei noastre gi dear avem un guvern care a venit cu un

program de realizari"!
E nevoie mai mult ca oricand, de o conlucrare a tuturor
factorilor economici i sociali din Cara, cu un singur obiectiv:
coordonarea masurilor economice in vederea redresarii situa-

tiunei i a cetatenilor in parte i a comunitatei lor: Statul

10

www.dacoromanica.ro

Revizuiri

i reculegeri

La Institutul Roman de Organizare Stiintifica a Muncii

s'a pus problema rationalizarei serviciilor publice.
Intre chestiunile de desbatut mi-a revenit onoarea de a
trata raporturile intre public si administratie.
Am trecut in revista ocaziunile acestui contact, incepand
cu exercitiul drepturilor cetatenesti. Cum e considerat ale-

gatorul de cei cari sunt pusi ca sa mentie ordinea.

Am trecut apoi la raporturile intre lege si cetateni punand in evidenta adagiul roman: Nemo censetur ignorare
legem.

Am ajuns la contactul cu justitia si am aratat cum omul

chemat la Palatul de justitie pentru ora 12 asteapta adesea
pans la 6 si 7 seara farce sa fie audiat ca martor sau farce
sa se fi putut judeca.
Am citat cele de mai sus pentru a ma opri asupra altui
aspect al contractului dintre autoritati si public.
Ce trebue sa faces un om ca sa stie cat datoreste Statului
in aplicatiunea poruncei: Dii-i Cesarului ce este al Cesarului
si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu.
Am inceput cu chemarea contribuabilului pentru ora 71/2
dimineata, adunarea comisiunei intarzia. Seara li se aducea
la cunostintA ad nu le-a venit rtindul.
- Am continuat cu ziva fixate pentru examinarea actelor
si registrelor. Alte acte cerute. Alte amanari. Adesea cercetari la sediul intreprinderii cu mobilizarea personalului.
Fixarea impunerei la cifre cu totul superioare decat
,

cele reale. Am evidentiat cazuri cand s'a impus la venit de

trei milioane pentru a se reduce la 90.000 *i impozitul redus
dela 975.000 lei la 16.650!!

La Apel iarasi amanari. Sunt cate 5 si 6 amanari: lipsa

doserului de fond, expertize, nedepunerea raportului de exwww.dacoromanica.ro

11

GR. L. TRANCU

pertiza, aparlitorul fiscului nu a luat cunotinta de raport,

comisiunea nehuninata, schimbari in constructia comisiunei,
etc., etc., etc.
Recursul. Decizia nesemnata Inca de toti membrii comisiunii. Alte alergaturi i pierderi de timp. Recursuri judecate
'dupes 3 i 4 ani.

Daca se admite recursul, iarai in fata comisiunii cu

acelai convoiu de amaniiri i pierdere de vreme.

Operatia deciziei in matricide i roluri.

Intocmirea
tablourilor de reduceri.
Intiintarea perceptiilor de in
casare.

Nu termini cu o impunere i incepe impunerea pentru

un alt exercitiu.
Situatiunea aceasta devine nesuferita. Cum poate o intreprindere sZa-i fixeze preturile de cost, cum $5-0 repartizeze
cheltuelile generale daca nu tie unul din principalele elemente: Quantumul impozitului.
Nu insist asupra inconvenientelor de toate felurile.
Scopul articolului de fata nu a fost 8a dau tabloul negru
al contractului intre fisc i contribuabil. De chestiunea aceasta

am vorbit intr'alte articole publicate in revista de fata.

Care ar fi remediul? In prim loc l'ai gasi in contiinta
functionarilor fiscali:

Contribuabilul nu este in slujba functionarilor. Gratie

contribuabililor, functionarii traesc.

Aceasta inseamna o mai mare consideratiune pentru

omul care apare subt forma de birnic.
In al doilea loc un examen aintinuntit al intregului nostru
agrenaj administrativ inclusiv eel fiscal.
In Ungaria pe Rama Preidentia Consiliului de Minitri
a fost ataat Inca din 1931 D-1 Zoltan de Magyary, director
al Institutului Ungar de Administratie publics.
Pornind dela analiza faptelor, D-1 Zoltan de Magyary
i-a publicat datele anchetei intr'o lucrare Synopsis of the
public Adtration of Hungary".
D-sa a analizat pima i orele de parcurs pentru ea cetateamil sa ajunga la cele 9.850 administratii publice ungare
qi prin ni*te harti suprapuse a dat formule de rationalizare.
D-sa aseamana autoritatile publice cu Intreprinderile particulare. Dupes cum acestea la organizarea for au in vedere
12

www.dacoromanica.ro

COALA CONTRIBUABILILOR

rendamentul i cumparatorii, clientii, tot aa autoritatile sa

evite risipa de timp, sa dea cea mai mare u.urinta accesului,
sa se serveasea cliental. Clientul autoritatei publice e cete
teanul care vine in contact cu ea.
Problema raporturilor dintre serviciile publice i cetateni s'a pus la Congresul international de'organizare tiintifica
a muncei din Octombrie 1925.
In studiile D-lui Ernest Hijmans et V. M. van Gogh se
vede ea" in America Administratia are o directie zilnica linework la care trebue rapiditate in decizii 4i o directie care
cere solutii ponderate
studiul problemelor de principii
Staffworck.

La toate se cerceteaza rendementul. La servicii publice

sau la particulari sa cerceteaza functia productivd, augumentarea productivitatii unei functiuni, rendementul muncei slujute umanitatea.
S'a mers aa de departe incest la instructiile profesionale
a functionarilor C. F. germane se tine seams i de starea de
enervare a calatorilor atunci cand zapaciti pe cheiurile garilor cer informatiuni dela impiegati (Vorn Verkehr mit den
Reisenden).
lath' de ce organismul administrativ trebue examinat din

punct de vedere comercial. Orice greutati, orice piedici puse

in angrenaj se rezolva cu cheltueli In buget, cu pierderi de
vreme si cu incasari diminuate.
In al treilea loc e absolutes nevoe de un examen al sistemelor noastre de impunere. S'au facut legi cu caracter spo.

radic aril sa se tine seams de ansamblul care trebuie sa

dea simfonia unui organism.
Cu ocaziunea bugetului pe 1934 D-1 Germain Martin ministru de finante spune: Marina noastra fiscald este enormii,

greoaie, complicate qi se Invade pe un pivot mic trebuie

merit pivotal qi simplificate ruagele".
Observatiile D-lui Germain Martin au aplicatiuni imediate i la noi: Liirgirea asietei fiscale la bath cu scdderea
tuturor taxelor la toate treptele scarei; apoi suprimarea unei
cantitati de mici impozite vexatorii, a caror productivitate e

mica, dar a caror dificultate de acoperire ajung pond a se

devora pe ele insugi.
Cu doi ani de zile inainte D-1 Pietri spunea ca economiile
www.dacoromanica.ro

13

GR. L. TRANCU -

*.

esentiale trebuie sa fie mai mult economii de legislafie decat

de administrafie.
Am tinut ca in aceste zile de patimire pentru cretiratate,

in aceasta revista care tine cu atata obiectivitate cumpana

intre nevoile fiscului i aceleacontribuabilului sa evoc
ceva din patimirile contribuabililor romani.
Am facut'o cu gandul bun ca cetindu-se aceste observetiuni sa pot aduce o notes mai dreapta in judecata organelor
intre

fiscale.

Partite celelalte ne privesc pe not cei cari avem ambitiunea de conducatori ai vietii unei sari.
E urgenta nevoie de a inlatura formalizmul excesiv care
face adesea ca Statul sa nu intre in drepturile sale dandu-se
posibilitatea ca stradania contribuabililor sa se opreasca in
diferitele ciururi pare-ca aezate anume sa ajunga cat mai
putin la destinatie.
Contribuabilul este elementul de bath al vietei Statului
dupes cum clientul e factor hotaritor in entitajile economice
particulare.
Buna lui stare, inlesnirea lui trebuie sa ne preocupe. Si
s

legi i organizatiuni trebue dirijate in acest sens.

E vremea de reculegere la toti cei ce aspires la o viata
mai buns la Inviere!
Doresc un singur lucru. Sa se is aminte de cele spuse
aici *i mai ales de cele ce nu li-am putut spune pe leau i
care totui au importanta for din punctul de vedere al sporului

veniturilor Statului i mai ales din punctul de vedere al

egalittifei intre ceia ce iese din buzunarul contribuabilului qi
a aceia ce infra in Casele Statului!

14

www.dacoromanica.ro

Degrevari fiscale

In materie financiara, in ultimul timp, s'a jonglat cu

dosajul unui program tripartit:
1. Ceva economii.
2. Ceva impozite.
3. Ceva imprumuturi.

S'a scazut sau s'a adaugat la unele puncte.

Cu toate ca economia tarei se ruineaza, cu toate cal
formalitatile de impunere se inmultesc, cu toate ca birnicul
roman ii trece vremea pela nenumaratele organe fiscale nu
s'a iesit nici odata din program.
.

Cat omul nu-i pane in valoare munca si capitalul, fiscul

are; pentru tine o deosebita consideratie.

Poti sa ai milioane si zeci de milioane la Safe", poti

sa duci o viata luxoasa locuind la un Palace", poti sa caliitoresti in strainatate si sa contribui la ruinarea balantei de
de conturi a tarei tout est pour le mieux!
Deindata ce nenorocitule vrei sa fii folositor tarei tale
punandu-ti spiritul creeator, spiritul de intreprindere in slujba

ei si capitalul sa-1 destini pentru productie, e alt-ceva. De

indata apar perceptorii, controlorii, comisiunile de toate felu-

rile Si panes nu striveste spiritul de initiatives, pans nu to

descurajeaza si te face sa te lipsesti de orice, nu se lass. Si
daces total ar merge in Case le Statului!

Echilibrul bugetar pe calea apiisarei contribuabililor nu

este un stop. Sa zadarnicesti activitatea economiei intr'o cares,
pentru obtinerea catorva zeci de milioane nu e de folos pentru
tara.
S'ar parea ca sunt doua tabere opuse care intra in lupta:

Partea care ia.

Partea care plateste.
www.dacoromanica.ro

15

GR. L. TRANCU - IAI

Sectorul care incaseaza, indiferent de starea

Sectorului care da, duce, prin agentii sai, o lupta
pand la
moarte.

Iata ca in Franta s'a pus de curand problema acestei

nazuinti de sterilizare prin laboratoriile Statului, a fecunditatei
rezultata din libertatea creeatoare.

D-1 Giscard d'Estaing, inspector la finante, (chiar un

inspector financiar!!) prefatand cartea Contelui de Fels 1)
spune:

Fara a se da vorbelor un sens

pejorativ, este un

adevarat parasitism economic masura in care Statul traete

din prelevarile pe care le face asupra activitatei natiunei.
N'ar fi nimic aceasta i nenumth.ate activitati parazitare sunt
in acelai timp absolut necesare.
,;Dar cand parazitismul depaseste in volum i in forts
copacul pe care s'a asezat, este ceva de transformat dads'
nu vrei moartea organismului intreg"
Fara a impartai in totul ideile Contelui de Fels, asupra
dezetatizarei bogatiilor franceze, ma voi opri asupra capitolului final: Degrevari!
Evocand declaratiunile D-lui Albert Sarraut in ziva desemnarei sale ca preedinte de consiliu, Ii aduce elogiul ca a
dezgropat aceasta mare vorba degrevarea", de care nu se
mai auzea in vocabularul politic i bugetar de patruzeci ci
patra de anil
Diminuarea unor impozite are ca rezultat productivitatea lor.
Douai feluri de impozite produc fiscului mai mult, spune
de Fels, prin degrevare: Unele, cele care apasa materia prima

sau obiectul fabricat, incorporandu-se in pretul de cost a

acestor lucruri i fac dificultate la vanzare.
Restrang
schimburile. Dauneaza activitatei economice generale i ca
consecinta micsoreaza volumul materiel impozabile. Altele

lovind individul in venitul sau, Ii restrang capacitatea de

cumparare i stingheresc dezvoltarea economiei generale a
Orel.

Ultimele cuvinte din cartea prefatata de un inspector

financiar sunt urmatoarele:
I) ..Le mal Financier et son remede" (1934).

16

www.dacoromanica.ro

KOALA CONTR1BUABILILOR

Degrevarea este programul de redresare financiarii Si

de reformer a Statului"!

Dac'ar sti-o toti care se ocupa de finante dela cei de

sus path' la cei de jos!

Iata ca in tendinta aceasta apare o noua carte a lui

George Hersent 9, care intituleaza un capitol: La mort de
la production francaise par la fiscalite". (Moartea productiei
franceze grin fiscalitate).
Motto la acest capitol este: Repartitia echitabila a impozitelor asupra intregei populatiuni. Scdderea taxelor excesive
sunt singurele in stare sd asigure bunele finante ale Statului
si o existenjd cum se cade tuturor".
In numerile anterioare a acestei reviste am examinat fis-

calitatea dela noi. Am aratat cum diferitele produse sunt

apasate de taxe care merg pana la 880/0.
D-1 George Hersent ne der cateva cifre adunate de Asociatia Nationala a Societatilor pe actiuni" din Franta, enumerand diferite impozite si ajunge la concluzia ca sumele
Incasate de Stat dela 126 societati care au realizat un beneficiu de distribuit la actionari de 302 milioane s'a ridicat la
aproape 700 milioane de franci:
80/0 din cifra de afaceri;
1380/o din beneficiu;
2310/0 din dividendul net.

-t

Socoteala ar fi cam asta:

Din 1000 de franci cheltuiti:

Statul is 230 de franci; Actionarul 100 franci; si mama

de lucru 670 franci: Total 1000.
Daces se adaoga sarcineie sociale, duper ancheta A.N.S.A.

de care am vorbit, sarcinele fiscale sl sociale sunt de trei

on aproape decat dividendul.

Observatiunea pe care am facut-o mai de mult, chiar

in coloanele acestea, din punctul de vedere al impozitului pe

venit, este un cetacean pliititor din doudzeci, pentru care

autoritatea fiscala nu e destul de severs. Sclavi ai constitutiei

for si ai fiscului, alti 19 liberi de contributie catre care .

spune Hersent

se indreapta toate favorurile si indulgentile.

I) La Bataille economique" (1934).

2

www.dacoromanica.ro

17

GR. L. TRANCU -

D-1 George Hersent propune o reforma fiscala in vede-

rea echilibrului bugetar, Band sugestiuni ca de pilda taxa

civics platibila a,a ca sa slujeasca de carte de identitate si
de carte de alegator.
Citez numai motto" dela acest capitol, motto plin de
invataturi:
Bogiitia, fruct al muncei, trebuie onoratki qi protefatei.
Cea datorata economiei trebuie incurajatei. Cea datorata jo-

curilor gi abuzurilor trebuie coridamnatir.

Asi fi vorbit de reforma D-lui Germain Martin, ministrul_
de finante din Franta, dar cercetarea mea ar .fi prea lungs Si
mi-e frith' sa nu abuzez de rabdarea cetitorilor.
Cu gandul de a reveni asupra acestei interesante probleme, voi cita un pasaj din clara expunere de motive a financiarului francez care se potrivete de minune la noi:
O Magi secatuitil, cursuri de dobilndd urcate, o economie incetinitei, in scurt prilirea capitalului, acest nery al economiei".

Arta financiara trebuie puss la noi in scoaterea la ivettlir.

a miliardelor tezaurizate, in punerea for in slujba productiei
in incutarei,
cum am feirut prin legea constructiilor,
rajarea geniului creeator.
Si aceasta nu se face prin apasari fiscale, dimpotriva...
prin degrevari. Am experimentat-o i mi-a dat rezultate.
.

18

www.dacoromanica.ro

Renasterea spiritului
de Incredere
.

E paradoxal i tot* e aa. Tot ce este iluzie e realitate

Si ceia ce pare realitate e iluzie. Pentru ca viata economics a
Orli sa-i is avantul necesar este nevoe de o
Spiritul de incredere!
Intamplarile din ultima vreme au &cut ca acest spirit
sa fie distrus. Pierderi la valorile mobiliare, depozitele spre
fructificare pierdutei etc.
Mi-au fost indiferente caderile diferitelor instituii. Unele
se distrug. Apar altele.
Am fost impresionat lush. totdeauna de o pierdere cu
greu reparabila:

Spiritul de economie, lard de care o card nu poate

propai.

Fenomenele tezaurizarii din ultima vreme, marcheazii

teams ea banul muncit cu sudoarea fruntii, rises sa" fie pierdut

in clipa sand e pus in slujba productiei tarei.

Adaogati conceptia de fiscalitate i yeti vedea unde
ajungem.

Pentru mine a fost o satisfactiune.

Gratie legei constructiilor pe care am conceput-o, ajutat
de acest fenomen psihic al nesigurantei in valori i la banci,
o cantitate mare de numerar s'a indreptat catre constructii.

S'a spus. ;Neat ea se pun capitalurile in ziduri. Se

imobilizeath capitalurile. Ce gre*eak! Constructia face sa
activeze viata industrials.
Pentru un imobil o suta de feluri de meserii i industrii
sunt puse in activitate.
Daca nu erau constructiile, numerarul investit in ele
era sa zaca in Safuri" sau sa emigreze la bancile din streinatate.
4.

www.dacoromanica.ro

19

GR. L. TRANCU -

Prin cladiri acest numerar s'a raspandit la clasele produciitoare, eyitandu-se omajul.

Fail de productia tarei capitalurile in lancezeala aunt

vinovate.

Prin imprumutul intern se va reui ca banii inghetati"

sa se dinamizeze punandu-se in slujba activitatii economise,
se va aduce un mare serviciu troll.
Se spune totdeauna ca imprumuturile apasA generatiile
viitoare. In timpul rasboiului s'a pus in Anglia problema sarcinelor rasboiului.
Impozite sau imprumut?
Un deputat s'a ridicat contra imprumuturilor pentru ca
ele apasa asupra generatiilor viitoare.
Dar ce au facut generatiile viitoare pentru noi, ca noi

sa facem pentru ele? a raspuns un altul.

In democratizarea actuala a capitalului face ca el sa
fie raspandit pima. in cele mai modeste main.
E un mijloc de al scoate la iveala printr'un imprumut.
In mod general imprumuturile au destinatiuni speciale
pentru anumite lucrari de care tam se va folosi in viitor.
Imprumutul" fiind lansat onoarea tarei este angajatiii.
Sii avem deci un singur obiectiv. Raluita!

Cand Thiers a imaginat imprumutul pentru plata datoriilor de rasboi titre Germania in 1871 i sand Ministrul
de finante Pauyer-Quartier arata adunArii deputatilor succesul acestei operatiuni (4.897 milioane. De doua on suma
ceruta), Camera isbucni in ovatiuni cari culminau cu strigatul:
Vive la France!

Poti sa ai opinii separate atunci sand este vorba de

intrare sau neintrare in razboi. Cand flazboiul lead este de-

clarat, fiinta tarei nu poate sit fie decat una i tori copii
patriei suet datori sa-pi apere drapelul.
,

Aa este i in problema financiara.

Opiniile pot fi deosebite asupra ambiantei, asupra modului de pregatire, asupra rezultatului, asupra modului de
intrebuintare mai ales.
Tottiii... din moment ce imprumutul este lansat, indifeonoarea
rent de conceptii, de modalitAti, suntem datori
sit nu avem decat un singur gaud:
gull fiind In joc
Ramita luil

20

www.dacoromanica.ro

*COALA CONTRIBUABILILOR

Urmand ca apoi sa examinrim la timp greplile facute.

Zeta de ce cu toate rezervele noastre asupra pregatirei,
conditiilor i intrebuintarea, suntem datori ca intocmai dupe
cum drapelul dare e urmat de tare intreaga, indiferent de
opinii anterioare, lansat odata, trebue sa avem amlitiunea,
spre cinstea Orel, ca imprumutul spa insemne un pas mare
catre renaterea spiritului de incredere, incurajarea creiatiunei in care ad se puns toata munca i geniul nostru creiator.
,

www.dacoromanica.ro

21

Scaderea ornajului
prin investitiuni publice
Am pus problema investitiunilor. Am aratat ce s'a facet
in alte sari pentru evitarea somajului. Am repetat oh" era bine

sa se anunte anume lucrarile de inzestrare ce urmeaza a se

realiza din imprumut pentructi omul spa stie pentru ce a
contribuit.

Se spline a se va face o lege. E nevoie ca sa activam

viata economics pentru evitarea somajului.
La not s'au fAcut investitii in industrie si in constructii.
Am 4lvut prevederea unei legi pentru incurajarea constructiei.

S'au investit circa 90 miliarde, s'a evitat somajul pentru

un timp, au activat cele 100 industrii, care concureaza la

edificarea unei case. In ceeace priveste lucrarile publice, nu
s'a fiicut aproape nimic.
S'au realizat ceva investitii la calk ferate, incolo nimic.
La caile de comunicatie pe apia, nimic sau aproape nimic,

la sosele prea putin. In ceeace priveste adoptarea aviatiunei

la expansiunea noastrii economies, iar nimic.
'Numai la flota comerciala, s'a facut ceva. Nu mai amin-

tesc de localurile autoritatilor noastre; chiriile plait& la ministere, perceptii, comisariate, administratii, etc. ar forma o

anuitate destul de importanta, data s'ar construi localuri

proprii.

Localurile noastre judecatoiesti sunt atilt de neincapiitoare si atat de improprii.

Am dat ideia eforiilor judiciare si cu bucurie vad ca

ideia mea formeaza obiectul unui proect de lege.
Ce pitcat ca nu avem un plan general de investitiuni cu
un program de realizat intr'un anumit termen.
.

22

www.dacoromanica.ro

-4

KOALA CONTRIBUABILILOR

Dace ne gandim numai la cateva lucrari recente facute

in Grecia.
In Grecia, pe Tanga lucrarile din portul Salonic, Kandia,
Patras, Cava le, s'a construit acea minune dela Marathon,
un lac artificial cu o capacitate de 41 milioane mc., care contine o cantitate de apa suficienta pentru trei ani de alimentare
a Athenei, tend se tie ca 'Ana* la acea constructie chestiunea

alimentarii cu apa era o problema de viatA

i de moarte
pentru capitala Greciei.
Acum victoria dela Marathon anuntata de soldatul grec
nu va fi asupra Perilor, ci victoria muncei i constructiei.

Nu vom vorbi aci i de alte lucrari din alte fari.

Vreau sa vorbesc de situatia dela noi. Una care-i

ateapta infAptuirea este problema tailor de comunicatie.
Poporul vrea o directie i o discipline.

Sa dam de lucru muncitorilor, sa ridicam puterea de

cumparare a familiilor care traiesc din cultura pamantului.
Ele pot fi ajutate- prin ameliorarea transporturilor i
a mijloacelor de comunicatii.

Sa dam posibilitate geniului nostru creator sa se manifeste.

SA inzestram Cara i sa intretinem viata muncitorilor.

Problema tailor de comunicatiune este una din cele mai
vitale pentru tare. Mare le Goethe spunea ca drumurile bune
i caile ferate contribuesc la unitatea nationals.

Dace ar urmari cineva modul de orientare al tailor

ferate din toata lumea ar vedea ca ele converg catre porturi.
Germania invinsa a avut ca intaia preocupare dupes razboi
caile de comunicatie pe apA. Eftenirea i rapiditatea transporturilor e baza refacerei economice a nouei taxi.
Cu competenta unui om care i-a inchinat viata acestor
probleme tovaraul de lupta generalul Valeanu arata cum
Braovul, centrul comercial aa de important, cu actualele
legaturi de tale ferata este la 319 km. distanta de Galati (prin
orice variants
Ploeti). Dach linia prin Teliu s'ar desavari
s'ar adopta
distanta ar fi 278 km. sau 287 km.
Nu insist asupra documentarii fostului Ministru de Comunicatii si asupra acestei linii din punct de vedere economic
i strategic.
In actuala situatiune stau milioanele ingropate la Teliu
-

www.dacoromanica.ro

23

GR. L. TRANCU -

fruit nici o utilitate. Trebuesc desavariti cativa zed de

kilometri.

E o greala de neiertat ca problemele mari pentru avantul nostru economic nu sunt luate in discutiune i masurik
luate nu sunt pornite dintr'un plan de totalitate.

Cum pentrU porturile dunarene chestiunea este mare

actualitate i de un interes superior, in numele oraului pe
care am avut cinstea de a-1 reprezenta in Parlament i unde
d. General Valeanu a fost ales, ii exprim intreaga rectumstinta.

Voi porni o campanie in acest sens i nadajduese In

sprijinul organizatiunilor economice din cele doua porturi.
Sa dam de lucru muncitorilor, sa ridicam puterea de
cumparare a familiilor care traesc din culture pamantului.
Ele pot fi ajutate prin ameliorarea transporturilor 1 a
mijloacelor de comunicatii.
''Sa dam posibilitate geniului nostru creator sa se manifeste.

24

www.dacoromanica.ro

00

Chemarea momentului
In continuarea desvolt&'ei parerilor mele asupra degre-

varilor fiscale i punerea birurilor in acord cu ansaxnblul

masurilor economice ma voi ocupa astazi de chestiunea reformelor" care se proecteaza.
La ministerul de instructiune se studiaza reforma invatamantului comercial i acela al meseriilor.

La ministerul de industrie se iau pareri cu privire la

reforma camerilor de comert i a camerilor profesionale.
Ministerul de justitie a pus
aa greit cum a pus

in aplicatiune Eforiile judecatoreqti". Ideia acestor Eforii

este a mea. Aplicatiunea insa care a dat natere la agitatie
in corpul baroului nu ma privete. Nici n'am fost chemat
odata sa fiu consultat i eu asupra modului de aplicatiune
i nici nu mi s'a facut cinstea de a fi pus in Eforie pentru a
explica ceia ce am gandit atunci cand am propus in Gazeta
Tribunalelor" Eforiile.
Dupes un recent Consiliu de Minitri s'a dat presei un
comunicat cu privire la o noua contributie pentru Apararea
Nationale pi un impozit, spuneau ziarele, asupra capitalului.
Regimul importului *i a exportului de marfuri Inca nu

este reglementat. In fiecare zi alte masuri, alte dispozitii.

Ma intreb totdeauna cum poate un negustor sa contracteze,
sa face o conjecture, sa-i calculeze un pret.
Pretutindeni i in fiecare zi se constata o nesiguranta,
o nestabilitate.
Taxe improvizate peste noapte, impuneri rasturnate la
mstantele superioare, neconcordanie intre organele de mpunere i intre realitatile constatate de organele de percepere.

Un aparat greoi de Stat, in impunere o contabilitate cornplicata, etc., etc.

Iata de ce este absolut nevoie de un plan general.

www.dacoromanica.ro

25

GR. L. TRANCU - Ilt$I

Acest plan sa cuprinda politica noastra de transporturi.

De pilda noi ne vaitam de situatia porturilor dela Duna re si
tunelul Teliu care ar apropia Ardealul cu 40 km. de porturi
nu ne preocupa.
Politica tarifard i vamala iara*i trebue sa intre in cadrul
ansamblului planului economic *i financiar.
Apoi impozitele noastre, incidenta lor, augmentarea sarcinelor productiei cu impozite sociale si altele speciale.

La toate acestea se adaogii in ziva de sfar*it al subscriptiei

prelungite
a imprumutului de inzestrare teama
unor noi impozite si contributiuni.

Se *tie ca nimic nu e mai timid decat capitalul. Si oamenii sunt timizi *i dei capitalurile sunt detinute de oameni,

capitalul are o timiditate excesiva.

Nu putem sa stabilim un regim fiscal serios Tara stabilitate. E mai necesar decat chiar stabilizarea".
Cu legi schimbate in fiecare zi nu putem realiza nimic.
Un industria* belgian spunea: Nu ma tern de legile D-trtil.
Ma tern de legile D-tra viitoare.
Am dat dovada cu legea mea asupra scutirilor de impozite a noilor constructiuni. Deli desfiintate la fiecare schimbare de guvern a dat roade directe si indirecte cum nici eel
mai vexatoriu i greu de suportat impozit nu ar fi putut da.
Iata de ce ma folosesc de aceasta revista menita sa imbine nevoile contribuabilului cu ale fiscului pentru a pune
problemele de mai sus.

Un plan general, o aplicatiune cinstita, total in con.

cordanta cu acest plan, evitarea nesigurantei *i a *icanelor.

Total inchinat operei de constructie i consolidarei a Orel.
Iata chemarea momentului.

'1

2o

www.dacoromanica.ro

Su prafiscal itate
11

Dela intaiul articol scris in Revista aceasta, mi-am spur

parerea asupra rolului pe care ea trebuie sa-1 aiba in raporturile dintre fisc si contribuabil.
Mi-am exprimat apoi parerea ca nu printr'o fiscalitate
excesiva se poate ajunge la inmultirea veniturilor Statului.
Adesea degrevarile ajuta realizari de impozite indirecte. Citam
Legea Construcfiilor.
Tata ca in Franta a inceput lupta pentru degrevari. Car-

tile aparute curand due aceasta campanie.

Chiar in Regatul vecin noun, Bulgaria, masurile financiare nu pornesc dela conceptia sorafiscaliteitei.
Intr'un articol aparut in l'Europe Centrale, semnat Assen Dascaloff se spune:
Trebuie sa repetam: Atata vreme cat evolutia economica n'a reluat drumul ascendent, este in zadar sa asteptam
plus-valute serioase dela o simply agravare a impunerei;
Dincolo de o limits maxima, materia impozabila incepe a se
deroba".

Bugetul actual al Bulgariei are la baza estimatiuni mult

inferioare precedentei.
Nu stiu cum asi face sa se auda mai bine glasul meu.
Este ceva putred" in conceptia impunerei si urmarirei la noi.
Este o lupta nesfarsitii intre fist i contribuabil. Toate

razboaiele au un sfarsit.
multi si ajung la un capat.

Dureaza un an, doi sau mai

Invinsi, invingatori, armistitiu

sau altceva.

La sfarsitul cartel. (eel de-al XI-lea volum) a marelui

meu profesor, Dim. Alexandresco se reproduc vorbele care
se gasesc la finitul pravilei lui Vasile Lupu: Lauda lui
Dumnezeu, Creatorul, care dupes inceput a dat qi sfcirqitul".
Lupta intre cetacean si fisc incepe inainte de nastere, duwww.dacoromanica.ro

27

GR. L. TRANCU

reaza viata intreaga *i dainuie*te dupa savar*irea din viata

pamanteasca.

Acel sublim Pace Voila" pe care biserica 11 evoca in

zile de marl praznuiri, nu se poate pronunta intre elementele
care sunt legate unele de altele prin cel mai mare interes,
Unul nu poate dainui Para altul.
In recenta mea lucrare Relatiile Administratorilor publici cu publicul" am aratat calvarul contribuabilului care nisi
odata nu *tie cat datoreaza, am citat variatiuni dela impunere
pana la apel intre milioane i zeci de mil, zilele trecute de
contribuabil pela Comisiuni, expertize, controale, etc.
Este o mare, foarte mare gre*ala ca cei ce impun nu-*i

dau seams de puterea de plata a cetateanului, ca cei ce urmaresc, discrediteaza *i mineaza ei pe cei cari prin munca i
initiativa for alimenteaza bugetul.

Cazurile de urmariri salbatice le-am citat adesea.

Cand in fata praviiliei vine eel cu toba, cand agentul fiscal
infra in pravalie *i fara sa spuie buns ziva, in mod brutal
da ordin hamalilor ca sa ridice marfa din farmacie, cum vreti
ca un negustor sa mai poata continua activitatea sa cu demnitatea i libertatea care sunt inerente profesiunei.
E curios faptul ea atata timp cat stai la hotel *i ai banii
la safe, poti sa fii arhimilionar, esti bine cu fiscul. De indata
ce pui activitatea, energia *i spiritul tau de intreprindere
in slujba promovarei economiei tarei, fiscul nu se lass pans
nu-ti strive*te initiativa ta.
E un rau cu repercusiuni adanci nu numai in prezentul,
dar *i in viitorul tarei.
Trebuie neaparat o educatiune a personalului fiscal *i
o $coala a Contribuabililor.

Reprezentantii fiscului, am repetat'o, sa interprete in

mod con*tiincios legile i dispozifiile, iar contribuabilul sa
*tie cat are de plata. E nevoie de o gramaticial fiscal& Altfel
apare a*a-zisul parafisc, aparator al contribuabilului pi mijlocul eel mai bun de a creia fuite din bugetul statului.
A*i trimite Si pe reprezentantii fiscului Si pe cetateni sa
vada piesa lui Georges Berr *i L. Verneuil Si intitulata .5coala
In Franta ca *i la not exists lupta
Contribuabililor".
aceasta.
28

www.dacoromanica.ro

COALA CONTRIBUABILILOR
ll

Tot ce am scris in cadrul Revistei Administratia Financiarii", am revazut in lucrarea D-lor Berr i Verneuil.
Alfred Menu, nenorocitul contribuabil care se prezinta
in fata lui Emile Fromantel, Directorul General al Contribu-

tiunilor directe care-1 incarca in aa fel la socoteli ea omul

prefers mai bine sa moara decat sa se trezeasca debitorul
Statului pentru o suma enorma.
Ca-1 incarca nu-i nimic,
dar ii ascunde dispoziiile legii.Herriot care prevede recalcularea pe trei ani in loc de 5 ani ca inainte.
El, Directorul General al Contributiunilor Directe, so
protejezc pe contribuabil"? este exclamatia lui!
Profits
ne spune el
ca oamenii nu cunosc legea i
scoate banii pentru Stat din buzunarele imbecililor.
Ca dupes aceia, D-1 Fromantel, intra in intreprinderea
aparatoare contra fiscului
Parafiscul
*i se minuneaza
de termenul scurt dat contribuabilului pentru a face apel, nu
Insanma." nimic. Treizeci i ase de ani cat a fost in slujba
credea ca face servicii Republicei
apasand i storcand
pe imbecilii care nu cunosc legea.

E un serviciu pe care-1 fac suprafiscalii, chiar cand

banii stori" dela contribuabili merg in casele Statului i
nu in buzunarele unor qpert-appealiqti?

La opera aceasta de apasare apar cei care se pun fats

in fats cu cei ce sugar de tara profesionala, avand ca deviza:

Dare este also de indispensabild salvarea contribuabilului"?

Ei sfatuesc pe cei aflati la raspantie, cum sa scape de

impozite. Fii bogat ca Rotschild i mute -te la un hotel i vei
plati impozit la un venit de o sutra de mii de lei.
i cand Ministrul de finante vine la Gaston Valtier, patronul ,Scoalei Contribuabililor" facand apologia impozitului,,
cade dela putere, intreaba pe Valtier cum sa faces sa nu piateased suma enorma care o achita ca Ministru.
Valtier ii spune, da-ti casa la servitori, ei o exploateaza.
ca o intreprindere deficitara i d-ta stai cu chine la ei.
Cand Ministrul de finante
tip Berr & Verneuil
cade dela putere, hotarate campanie electorala cu programul:
;,Jos impozitele"!

Mi-am amintit de deosebirea intre un candidat i un

www.dacoromanica.ro

29

GR. L. TRANCU -

ales: Un Monsieur qui s'affiche et un Monsieur qui s'enfiche"!

Morala care se degajeaza din .5coala Contribuabililor"

este: Mai putine formatitati pe capul oamenilor"! Mai pufine
roti care sei striveasciii avantul unei fan.
In prefata cartei Revolte des Contribuables" scrisit de

'

A. Cavalier se spune: Tracasat ca un vanat contribuabilul

producator apartine de acum inainte unei spete gate sa dispara.

Se proletarizeaza putin cate putin cazand in enorma i

nelinititoare masa a aiistatilor" care strivete Statul supt
apasEret ei.

De sarbatorile Craciunului la o vie din Prahova am

stat mult de vorba cu regretatul Dimitrie Nenitescu fost Ministru de finante asupra impozitului, asupra venitului.
El a studiat in Franta, la fata locului, putinta de aplicatiune. Mi-se pare ca a lucrat la o administratie financiarai
din jurul Parisului, la Chateau-Thyeri. Nenitescu Imi afirma
ca se aplica greu reforma financiara din cauza lipsei de personal.

Nip tiu de ce, dar in amintirea lui Nenitescu am vrut

sa evoc din problemele de mai sus.
Dans la vie tout sert et tout Goncourt". Piesa D-lor
_
Berr i Verneuil coala Contribuabililor" mi-a intarit i mai
mult convingerea necesitatei unei qco/i a Contribuabililor
unde sa se invete gramatica fiscala aa de necesara. Educand
i instruind pe contribuabil vom educa i instrui personalul
fiscal.

Aa nu mai merge, nu poate merge.

Impozitul trebuie plait din munch.", din venit. Cand se
distruge insai izvorul de miring i de venit, cand se distruge
fondul insui prin supra fiscalitate un popor nu poate pai
inainte.

Laturea fiscala trebuie Omuta in same in prim loc la

simfonizarea masurilor luate data, interesul" pentru patrie
nu e numai un cuvant care se traduce prin expediente.
Adesea cu expedientele" se salveaza eChilibrul bugetar
pentru un moment, dar se creiaza deficite care apasa generatie dupii generatie.
30

www.dacoromanica.ro

ti
.

Dace -i pe publicate...

Sa publicam!

Zile le trecute s'a dat sfoara in Cara ca Ministerul de Finante a hotarit publicarea numelui contribuabililor ral platnici. Lisa impresiunea aceasta amenintare ca, mai ales, oamenii politici nu sunt in curent cu plata contributiunilor care
Stat.

0 fi!
Cel ce scrie i-a achitat contributiunile la zi. Are dreptul
sa spuie lucrurile pe nume.

A nu plati se egaleazA in socoteala definitive cu a

paradui banul Statului.

Si a paradui banul Statului inseamnii a'l cheltui de

pomana, Para randament.
DAuna-zi imi aduce cineva o publicatiune luatii de pe

ua unei perceptii.
Se urmarea
duper" publicafiunea de vanzare rode
un deficit" de 592.000 lei, plus 59 mii 200 lei ce reprezinta
.,majorarea" de 10/0 i plus: 11.840 ce reprezinta cheltuieli
de urmcirire 2o/0".

Prin urmare, se urmarea 663 mii lei circa!

Procesul-verbal purta data de 24 Noembrie 1934"
se vindea in ziva de 3 lanuarie 1935 (ora 10 dimineata!!)
2 fotolii imbricate cu piele;

1 canapea idem.
Pentru acestea s'a fixat cheltuieli de urmarire 11.840 lei.

Pe Tanga data acestei publicafiuni care area ca se cc:

face" o vanzare cu 10 luni inainte, notati cheltuiala de urmarire de 11.840 pentru cele 2 fotolii i o canapea.
Dar, imi yeti spune D-stra, cifra cheltuielilor de urmarire e... prin lege!
www.dacoromanica.ro

31

GR. L. TRANCU - TAW

Sau e reala, si atunci trebuie s fie proportionata de

averea urmarita, sau nu e reala i atunci dece se pune la
socoteala?!

Aceasta publicatiune de vanzare Nr. 121", arata greala, sa intrebuintam cuvantul usor, in care fiscul nostru se
gaseste

Orice cheltuiala, intr'o alts intreprindere detest aceea a

Statului, se examineaza din punctul de vedere al randamentului.

Nu ma mir ca daunts -zi in piata cand perceptorul a dat

ordin toboqarului ca sa anunte dezastrul contribuabilului

rain platnic", s'au adunat mai multi comercianti Si -au inceput
sa invarte hora in jurul tobosarului.
Era traducerea proverbului: haz de necaz".
Sunt in continuarea seriei de articole scrise in aceasta
revista. Asezarea birurilor duper puterea de plata a contribuabililor. E absolute nevoie ca aparatul de percepere" sa, is
parte la aparatul de impunere".
Asezi birul din birou.
data -1 asezi!
Niciodata sau aproape niciodata omul nu tie cu cat
figureaza In roluri. Adesea debitele sunt insemnate cu creionul!

Ele sunt schimbate dela zi la zi.

M'am plans si la tribuna Camerei si in diferite alte ocaziuni, de complicatiile sistemului de contabilitate dela perceptii, inttoduse de experti" straini.
Complicatia da adesea nesiguranta!
Iata ca un domn Senator de Ilfov Aurel Alexandrescu,
(vezi Indreptarea" de Vineri 25 Ianuarie a.c.), ne spune ca.:
Registrele la perceptii se tin intr'o neregula condamnabilir;
ele nu inscriu in rolul corespunzator impunerea dupe procesulverbal de impunere. Se fac impuneri fantesiste,
ne spune
D-1 Alexandrescu
declaratiunile contribuabililor dispar,
etc., etc.
Se trec in registre, adaoga D-sa, calcule facute cu

creionul"

neiscalite", care sunt considerate ca datorii

sfinte".

Se popresc pe drept sau pe nedrept sume la chiriai,

sume care nu sunt urmarite pentru di nu sunt sanctiuni. In
timpul acesta chiriasul nu platete nici proprietarului pentruca
soma e... poprita, nici Statului.

32

www.dacoromanica.ro

COALA CONTRIBUABILILOR

In timpul acesta agentul executa tot pe proprietar.

Incepusem, din initiativa D-lui C. Argetoianu, pe cand
era ministru de finante sa simplificam contabilitatea perceptiilor. Sfaturile noastre au fost tinute in seamy in ceeace
privete perceptiile dela sate. La orae s'a mentinut sistemul
occidental". De aceia asistam la creiarea acestei ambiante
de nesiguranfa i neincredere.
De ruins pentru Stat, adaog. Geneza deficitelor bugetare, ai adaoga.
Daca proverbul mai mult daraua dee& ocaua, a avut
vre-o aplicatiune, este de data asta.
Tot D-1 Alexandrescu, in articolul sus-citat, se intreaba:

Oare acest aparat fiscal n'ar putea fi redus?

De cats vreme se lucreaza la reorganizare qi rafionalizare in serviciul Statului.

*titi efectul? Nesiguranta intrata in randurile functionarilor, teama ca in fiecare zi va veni randul lui sa fie rationalizat", afara din slujba, pentru a se rationaliza" un amic"
prin noile numiri, care nu inceteaza!
Am fost raportorul bugetului Ministerului de Finante,
raportor al bugetului general era regretatul Vintila Bratianu,
iar ministru de final* era acea minte fins i bogata... Emil
Costinescu.

Fara cuvantul rationalizare", care inainte de razboi nu

in prim rand
aparuse pe piata, ne preocupam
de randamentul cheltuelilor facute, a muncii functionarilor.
Cand la 1920 am intemeiat Ministerul Muncei, functionarii mei lucrau pans la 3, 4 i 5 dimineata, incepand activitatea dela 8 dimineata cand ma gaseam la Minister prin biurouri. Era elemental sufletesc adaos la datoriile" prescrise
de regulamente.
Un functionar imi dadea un randament de mane" mult
mai mare decat se obtine astazi dela functionarii amenintati
de sable lui Damocles numita rationalizare".
Impovarati de forme, in nesiguranta, cu o paperaserie
nesfaritii, implicand cheltuieli nerentabile, reprezentantii fiscului = chiar cand sunt elemente cinstite
dau o lupta pe
viata i pe moarte cu contribuabilul.
Consecinta: Strivindu-se materia impozabila se strives
www.dacoromanica.ro

33

GR. L. TRANCU - IASI

veniturile, cheltueli far& productivitate, complicatii si deprimarea contribuabililor si... deficite bugetare!
Cu o lege a contabilitatii publice care obliges gestionarul

la acte fictive, cu o contabilitate conceptie strains ", care

complica lucrurile, cu un aparat greoi pi costisitor, evident
ca e nevoie de expediente" pentru a se avea iluzia" ca un
buget s'a echilibrat.
Sa privim lucrurile drept in fate'. Sa simplificam totul,
sa revenim la noi-insine" in organizarea fiscald a Orel, sa
dam sigurancii functionarilor, sa facem o educatie fiscald si

chiar prin criza" actuala am putea ajunge ca si Statul

gi

contribuabilii sa fie mult-umiti.

Publicati pe cei ce nu platesc, dar publicati gi pe cei

ce risipesc banul Statului. Nu uitati insa ca" : La charite, bien
ordonne commence par soi-meme"!

La

34

www.dacoromanica.ro

Cercu I vitios
Din toate partile tarei parvin pana la not gemetele contribuobililor urma'riti fara de mils.
Din Braila: Toti comerciantii se ridica contra furtunei
nemiloase a fiscului".
Din P.-Neamt sosesc fotografiile a zece trasuri in fata
perceptiei: Agentii fiscului le aduc la perceptie.
Pe la perceptii sunt adevarate bazaruri de obiecte luate
din casele, atelierele i pravaliile contribuabililor. Obiecte
sfinte i pretioase pentru exercitiul profesiunei meseriaului

sau comerciantului. Fara valoare pentru fist.

Veti de sporirea impozitelor directe Si indirecte pe care
unii" le considers ca adaptare a impozitelor la actuala situa(lune economics ".

Dovedete ca realit4ile nu sunt cunoscute.

Am auzit ca i imobilele construite dupes legea mea, scutite de impozite pe termene anumite sunt nesocotite.

Intr'o serie intreaga de articole publicate in aceasta

revista am examinat problema fiscalitatii excesive.
Dupa statistica fiscal& se constata:
Ca veniturile scad. Veniturile brute pe cap de loI.
cuitor au fost:
In 1929
1930
1931
1932
1933

11.105 lei
8.099
6.086
5.610
5.327

Ca sarcinele fiscale sunt excesive. Pe tend sarcinele

fiscale pe- cap de locuitor s'au prezentat:
II.

In 1929
1930
1931

2.285 lei
2.288
1.861

1932 1.422

1933

1.414

www.dacoromanica.ro

35

SUMARUL
Pagina

Cuvant inainte . . . .
Educafiunea fiscala
Contribuabilul $i capacitatea lui de platA
Revizuiri si reculegeri
Degrevari fiscale
Renasterea spiritului de incredere . .
Scaderea somajului prin investitiuni particulare
Chemarea momentului . . .
Suprafiscalitate .

. .

....

Daca-i pe publicate.... SA publicam I

Cercul vifios

www.dacoromanica.ro

3
5

8
11

15

19

22
25
27
31

35

REVISTA
ADIUNISTRATIA FINANCIARA
Director, I. MARIUS

Publicatiune lunara, cuprinzand articole

de doctrina fiscala, sfaturi si lamuriri
practice, ordine si circulari ministeriale,

jurisprudente fiscale adnotate si un bogat

material informativ si redactional intere-

sand corpul fiscal, cat si pe

toti contribuabilii in genere.

Apare la 15 ale fiecarei luni, in 32-48 pagini marl

Pretul abonamentului: Pentru particulari,
autoritati, lei 1000 anual;
pentru magistrati si avocati, lei 500 anual;
pentru functionarii fiscali, lei 400 anual. '
societati

$i

ABONATII PRIMESC INFORMATIUNI

.5I

SFATURI GRATUIT

Redactia ai Administratia :

BUCURESTI, 1.
Bul. Eliaabeta, 6 (Etaj II)

1111=1=1

www.dacoromanica.ro

'

If

1.1.1ct

Eirg142
.41

Ahit CrirncE
.1UPTAII.S1110114

s.Veau0sireare!
BUCUlf STI

/1

www.dacoromanica.ro