Sunteți pe pagina 1din 26

Curs 1

Norme juridice => genereaza raspuns din partea statului


Conceptul de drept
- In sens restrans o norma de conduita/prerogativa a cuiva (puterea pe care o are persoana
de a cere altor persoane sa aiba o anumita conduita fata de ele)
- In sens larg un sistem de norme/o stiinta
Norma de drept = regula de conduita a carei respectare se impune, la nevoie, cu ajutorul
fortei de coercitie (constrangere) a Statului.
In raport cu alte norme sociale (morale, religioase) diferenta esentiala consta in aceea ca
doar normele de drept por fi impuse cu ajutorul Statului
Sistem de drept=ansamblu de norme juridice (multitudine de norme interdependente,
structurate, care actioneaza ca un sistem -- ansamblu organizat de elemente)

Distingem 2 mari categorii de norme:


1. Drept intern
In dreptul intern distingem:
a) Drept public reglementeaza raporturile dintre Stat si cetateni, in care Statul
are o pozitie dominanta
Includem in normele de drept public, dreptul constitutional, administrativ,
financiar, penal, procesual (penal/civil).
b) Drept privat reglementeaza raporturile dintre persoane, in care partile au
pozitii egale
Includem in normele de drept privat, dreptul civil, al muncii, al familiei,
comercial
2. Drept international (norme de drept adoptate fie de autoritati intime sau norme adoptate
de organisme internationale ..)
Caracteristicile fundamentale ale normelor (obiect de reglementare) categoriile sociale de
relatii
Dreptul afacerilor = un sistem de norme pe care profesionistii activitatilor economice trebuie
sa il aplice si sa il respecte (civil, fiscal, penal etc)

Normele de drept analizate ca o entitate


Norma juridica = norma de conduita sociala reglementata de o autoritate competenta a statului
(in mod exceptional, pot fi delegate atributii de rege si cateva entitati nonstatice, dar care
desfiinteaza activitati de utilitate publica si recunoscute.
trasaturi esentiale
1.
2.
3.
4.

Generalitate se aplica tuturor situatiilor reglementate


Repetitiva de cate ori apare situatia, se aplica
Obligativitate
Impersonalitate nu ai voie, nu poti adopta norme adresate unei persoane
nominalizate/identificate (se poate pt o functie unica, de ex: presedinte)

Structura normelor juridice:

IPOTEZA: descrierea situatiei pe care o reglementeaza


DISPOZITIE: conduita impusa celui care se afla in situatia respectiva
SANCTIUNE: consecinta negativa pe care trebuie sa o suporte cel ce nu respecta dispozitia

Clasificare:

Dupa SFERA DE APLICARE:


o Norme generale
o Norme speciale
Totdeauna are prioritate aplicarea normelor speciale in raport cu norma generala.

Dupa CARACTERUL CONDUITEI


o Norme imperative conduita prescrisa de ele este obligatorie:
a) Onerative impun o anumita actiune
b) Prohibitive interzic o anumita actiune, abtinere
o Norme dispozitive acele norme pe care partile pot opta/alege sa le aplice:
a) Supletive suplinesc voita partilor
b) Permisive stabilesc expres ce este permis partilor
In dreptul administrativ, autoritatea poate sa faca numai ca ii este permis expres de lege (altceva
se considera interzis).
Civil, persoana (fizica/juridica) poate face orice din ceea ce nu este interzis de lege.
Exista norme permisive in raport cu norme imperative.
Izvoare ale dreptului = manifestarile de vointa ale autoritatilor competente si in forma prescrisa de
lege in vederea reglementarii raporturilor sociale.
-

Cel mai important izvor: legea in sens restrans (act normativ adoptat de Parlament)
Legea in sens larg: toate actele normative
In ordinea fortei juridice:
1. CONSTITUTIA cuprinde cele mai generale reguli care se aplica in toate domeniile vietii
sociale (reglementeaza drepturi fundamentale, cele mai importante drepturi cetatenesti,
actele esentiale organizarea, structura Statului, reguli de baza despre adoptarea legilor)
2. Legile in sens SENS RESTRANS
o ORDINARE
Exista diferente de forta juridica, exista diferente in ceea ce
o ORGANICE
priveste obiectul de reglementare, procedura de adoptare
Legile organice sunt destinate organizarii activitatilor institutiilor de Stat,
reglementeaza limitarile aduse drepturilor fundamentale, cetateniei.

Curs 2
Izvoarele drepturilor afacerilor:

Interne actele normative


Internationale tratate, conventii, acorduri la care Romania este parte

In izvoarele interne :
-

cel mai important ca forta juridica: Constitutia (reglementari care privesc dreptul de
proprietate, obligativitatea tuturor persoanelor de la plati taxe si impozite, principiul egalitatii,
nediscriminarii)
Forta juridica imediat inferioara: legile si ordonantele
o Actul juridic de forta inferioara trebuie sa nu contravina actului juridic de forta
superioara

Intre legi si ordonante exista diferente in ceea ce priveste autoritatea care le adopta, mod de
adoptare, durata de timp de supravietuire.
Legi :
a) ORDINARE
b) ORGANICE

Diferentale constau in obiectul de reglementare si in mecanismul de


adoptare al legiuitorilor

Legile organice:
-

Organizarea institutiilor fundamentale ale Statului, se instituie infractiuni/pedepse, se aduc


limitari unor drepturi fundamentale etc

Autoritatea legislativa in Romania: Parlamentul.


Constitutia adoptata de Parlament, delega atributii de legiferare catre guvernul Romaniei in 2
situatii:
1) Apare o urgenta deosebita a unor raporturi sociale si daca ar trece o durata de timp
obisnuita reactia statului ar fi ineficace => Guvernul adopta ordonanta de urgenta
2) Emiterea ordonantelor de guvern (doar in perioada in care Parlamentul este in vacanta
si numai in limitele legii prin care, inainte de plecarea in vacanta, Parlamentul transfera
atributul legislativ guvernului) => LEGE DE ABILITARE
Ordonantele de urgenta + cele simple trebuie supuse aprobarii Parlamentului
De asemenea, in procedura parlamentara (adoptare lege, adoptare lege pt aprobarea ordonantelor)
inainte de premulgarea unei legi se poate face un control de Constitutionalitate.
-

Hotararile de Guvern, alte acte administrative cu caracter normativ (hotarari de consiliu


locale/judetene/..)

Actele administrative cu caracter normativ pot fi emise in aplicarea legilor si ordonantelor. In


situatia in care aceste acte normative nu sunt in concordanta cu legile si ordonantele, actele

normative pot fi anulate prin action solutionate intr-o procedura numita CONTENCIOS
ADMINISTRATIV.
Acte cu caracter normativ mai pot fi :
-

Instructiunile, ordinele si reglementarile Ministrilor (cu caracter normativ)

Sunt izvoare de drept si uzurile profesionale. In exercitarea unor activitati de catre profesionisti
in cursul timpului s-a ajuns la niste obisnuinte comune, treptat capatand forta juridica, fiind
respectate ca atare si avand sustinerea statului care intervine la nevoie.
Dovada acestor uzuri se poate face teoretic prin oricare mijloc de proba (culegeri de uzante
editate de catre organismele profesionale).
INCOTERMS reguli adoptate de comercianti, construite in timp
Fara sa fie acte normative, au o influenta covarsitoare si pot fi numite q-izvoare:

deciziile Curtii Constitutionale


deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate pentru solutionarea unor recursuri
in interesul legii
deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate pentru dezlegarea unor probleme de
drept la solicitarea unor instante judecatoresti (hotarari preliminare)

Prin recursul in interesul legii, procurorul general al Romaniei sesizeaza instanta suprema cu
interpretarea neunitara a textelor de lege si solicita acesteia sa stabileasca care este interpretarea
corecta. La fel face si Inalta Curte de Casatie si Justitie in acele hotarari preliminare
(judecatorul nu are in spate o doctrina in aplicarea actului normativ). Din momentul in care
hotararile preliminare se publica in Monitor, aplicarea in mod respectiv e obligatorie.
Izvoarele internationale ale dreptului sunt cele care privesc drepturile internationale
private (conventii, regulamente ale UE, alte tratate/conventii care vizeaza ...
si 2 entitati ale
caror hotarari ne-am asumat obligatia de a le respecta:

hotararile Curtii Europene a Dreptului Omului (CEDO)


Curtea Europeana a dreptului omului actioneaza pt respectarea drepturilor fundamentale
ale omului sanctionand nerespecarea lor indifferent daca aceasta incalcare a fost determinata de
autoritatea legiuitoare, judecatoreasca sau administrativa.
hotararile Curtii de Justitie a U.E.
Curtea de justitie a UE are rolul de a verifica concordanta dintre prevederile tratatelor
constitutive si actele normative comunitare (fie anuleaza actul normativ comun, fie stabileste
cum trebuie interpretat).
De asemenea poate stabili la sesizarea organizatiei nationale daca legislatia interna incalca sau
nu un act normativ al UE.
Prin aderarea la CEDO si la UE fiecare stat membru si-a asumat obligatia de a-si adapta
legislatia si a stabili ca aceste acte europene nu pot fi incalcate prin adaptarea de legi cu
dispozitia contare. (dr Omului).

Raportul Juridic
Notiunea de raport juridic este o relatie sociala reglementata de lege (o relatie intre
oameni).
Caracteristicile se impart pe 4 planuri:
1. Raportul juridic este o relatie intre oameni (proprietate-om si prerogative)
2. Raportul juridic poate avea
-

caracter patrimonial(raport cu continut economic, cu valoare in bani


caracter nepatrimonial(fara continut economic ex: dreptul la nume, la onoare, buna reputatie

3. cvasitotalitatea, pe plan volutionar - expresia vointei libere a partilor acestui raport


4.caracterul raportului - raportul de egalitate

Curs 3
Participantii la raportul juridic de drept al afacerii:
Exista 2 categorii:
-

Persoana juridica : entitate constituita din oameni (presoane fizice) care are un
patrimoniu propriu, un scop determinat si care participa la viata juridica in nume propriu.
Persoana fizica om ca titular de drepturi si obligatii. Persoana fizica, in calitate de subiect
de drepturi si obligatii, are capacitate juridica. Capacitatea juridica este aptitudinea
persoanei de a avea si de a-si exercita drepturi, de a avea si de a-si asuma obligatii.

Putem sa discutam despre persoana fizica de la data nasterii (data la care fatul expulzat a
inspirat prima cantitate de aer) pana la acel moment, dpdv juridic exista doar fat un produs de
conceptie, si nu persoana fizica. De la data nasterii, devenind persoana fizica, copilul dobandeste
capacitate de folosinta, are atitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si obligatii. Pana la
14 ani nu poate sa isi exercite drepturile si sa isi asume el insusi obligatiile. Are doar dreptul de
a face acte marunte: cumparare de biscuiti etc. (acestea sunt tot acte juridice, chiar daca sunt facute
de copil in mod direct).
Orice persoana fizica are si o capacitate de exercitiu, adica aptitudinea persoanei fizice de
a-si asuma ea insasi obligatii si de a-si exercita drepturile. In perioada de la nastere la 14 ani,
persoana fizica este lipsita de capacitate de exercitiu, totul se face prin reprezentantul legal (parinti
sau tutori desemnati). Acesta este reprezentat de parintii, dar in anumite situatii sunt titulari.
De la 14 la 18 ani, persoana fizica are o capacitate de exercitiu restransa, ceea ce inseamna
ca poate incheia acte juridice ea insasi, dar asistata de reprezentantul legal sau, dupa caz, cu
incuvintarea prealabila a acestuia.

Exista si situatii in care, ca masura de precautie suplimentara, este necesar acordul autoritatii
tutorale care exista in cadrul oricarei primarii. Exista o exceptie mai importanta: persoanele de 16
ani pot incheia contract de munca. Veniturile obtinute pot fi folosite fara acordul reprezentantului
legal (sau ucenic de la 15 ani).
Sub conditia ca fatul sa se nasca viu, acesta dobandeste drept la mostenire inca de la data
conceperii, desi nu este persoana.
Persoana fizica mai poate fi reprezentata chiar si atunci cand are capacitate deplina (18
ani) de executie de curatori. Curatela se instituie pentru persoanele fizice care nu au capacitate
de executie, care nu au capacitatea fizica de a gestiona propriile afaceri. Pt persoanele fizice,
reprezentantii legali sunt: parinte, tutore si curatori. Mai pot avea reprezentanti conventionali: a
incheia un contract in baza caruia ei isi asuma raspunderea in numele altora.
RJ
ASE

ORG POLITICA
STAT

PERS FIZICA

Constituirea persoanelor juridice se face de catre persoana fizica: direct sau prin alte persoane
juridice.
Persoanele juridice trebuie sa aiba un patrimoniu propriu diferit de al celor care au
constituit-o. Patrimoniul trebuie sa fie folosit in scopul pt care s-a folosit persoana juridica,
actele care nu fac acest scop putand fi anulate.
Categorii de persoane:
Societatile
o scop comercial
o profesionale (ale specialistilor in insolvente, ale avocatilor si ale medicilor, ale
executarilor judecatoresti)
Persoane juridice = asociatiile cu scop nepatrimonial, nelucrativ (persoane juridice
constituite cu acordul membrilor, la care nu urmaresc sa obtina un castig in urma muncii,
urmaresc binele colectiv.
Fundatiile = persoane juridice, unde elementul cel mai important este patrimoniul, scopul
nelucrativ (constituite prin alocarea unui patrimoniu important), folosirea acestui patrimoniu
nefiind patrimonial direct al constituirii fundatiei, ci al pers desemnate de a conduce.
Institutiile statului participant:
- raporturi in care au pozitie de drept privat (au pozitii egale cu oricare alta persoana fizica
sau juridica)
- raporturi de drept public (raporturi in care sunt supraordonate)
Regiile autonome = entitati constituite de catre autoritatiile publice in vederea realizarii unor
activitati deosebile pe plan social, politic si militar.
Persoanele juridice pot face numai acele acte care servesc scopului pentru care au fost infiintate.
Actele care exceda acestui scop pot fi anulate. Ca si persoana fizica, ea are capacitate de folosinta.
Prin capacitate de exercitiu a unei persoane juridice se intelege aptitudinea de a-si asuma
drepturile prin reprezentantii sai legali.

Reprezentantul legal = persoana desemnata prin actul constitutiv sau in conformitate cu


regulile constituite in actul constitutiv. Acest reprezentant legal poate sa desemneze si
reprezentanti conventionali sau sa-si delege atributiile de reprezentare unor terti (persoane din
structura functionala a societatii).
Si persoana juridica poate avea o capacitate de folosinta anterior infiintarii sale. Aceasta
capacitate s.n capacitate de folosinta restransa si este limitata la toate actele juridice necesare
infiintarii juridice.
PROFESIONIST= persoana care afirma ca este specializata intr-o anumita categorie de activitati
si care isi castiga mijloacele de existenta din aceste activitati. (ai comertului, ai activitatii medicale,
ai dreptului). Pot fi persoane fizice sau juridice. Odata intrat intr-o categorie de profesionisti se
dobandesc obligatii specifice (unde se vad raporturile cu autoritatiile fiscale). Exista si obligatii
legale de garantare a exercitarii profesiei la un nivel calitativ minim.

Curs 4
Formele de organizare a activitatii desfasurate de persoanele fizice
Reglementarea cadrului este cuprinsa in ordonanta 44/2008.
Exista 3 forme de organizare :

persoana fizica autorizata (PFA) - cel putin 18 ani si pt domenii unde legea impune atestat
de codificare necesar pentru desfasurarea activitatii declarate.
Persoana fizica autorizata:
-

Activitatea desfasurata este propria activitate (forta ta, atitudinile sale de gestionare)
nu poate angaja alte persoane cu contract de munca, dar poate colabora cu alte persoane
fizice/juridice
Poate sa constituie prin declaratie expresa inregistrata la Registrul Comertului un
patrimoniu de afectatiune, o masa de bunuri destinata exclusiv activitatii profesionale.
In situatia in care exista creditori/debitori ale caror creante impotriva PFA sunt nascute din
activitatea profesionala a acestuia, ei se vor indestula cu prioritate din patrimoniul de
afectatiune. Numai in cazul in care acesta este insuficient, se for indrepta si impotriva
patrimoniului persoanei respective.

intreprindere individuala - cel putin 18 ani, forma de organizare a activitati comerciale


Intreprinderea individuala
-

Poate sa angajeze personal cu contract de munca


Raspunderea patrimoniala este angajata cu prioritate de patrimoniul de afectatiune daca
acesta este constituit
Poate fi continuata de catre mostenitorii titularului fie in:
o Forma intreprinderii individuale (daca este un singur mostenitor)

o Forma intreprinderii familiale (daca sunt mai multi mostenitori si isi


desemneaza un reprezentant comun pt continuarea activitatii)

intreprindere familiala - forma de organizare a activitatii economice, de regula comerciala,


constituita de cel putin 2 persoane, membrii ai aceleasi familii lucreaza impreuna in domeniul
activitatii declarate. Reprezentantul / coordonatorul activitatii intreprinderii familiale trebuie
sa aiba cel putin 18 ani iar membrii cel putin 16 ani.
Intreprinderea familiala:
-

se constituie din cel putin 2 persoane, membri ai aceleiasi familii, printr-un acord (act scris
intitulat de lege ACORD) in care se specifica numele, prenumele membrilor,
reprezentantul, data incheierii, contributia in bunuri si munca a fiecaruia din membri la
constituire si activitate, cota in care se vor imparti beneficiile.
spre deosebire de societatile comerciale, legea prevede expres ca intreprinderile familiale
raspund conform cotelor de participare la beneficii si pierderi
nu poate incheia contracte de munca, poate incheia doar contracte de colaborare
raspunderea pentru datoriile intreprinderii familiale este angajata solitar si indivizibil cu
patrimoniul de afectatiune daca este constituit, daca nu este suficient, se ataca patrimoniul
propriu, conform cotelor
deciziile din activitatea curenta se iau de reprezentant

!! Nicio forma de organizare nu are personalitate juridica.


Pentru toate 3 formele patrimoniul de afectatiune nu e un nou patrimoniu, nu se incalca
principiul unicitatii si indivizibilitatii patrimoniului, doar se confera un drept de prioritate al
creditorilor in executarea creantelor nascute din activitatea profesionala. Aceasta constituie o
minima protectie a membrilor familiei si chiar a patrimoniului intreprinzatorului.
-

fiecare din formele de activitate trebuie sa fie declarata in primul rand la Registrul
Comertului, care emite un certificat de inregistrare si din acel moment poate fi inceputa
activitatea

FONDUL DE COMERT
- se intelege totalitatea bunurilor si a drepturilor utilizate de un comerciant pentru
desfasurarea activitatii
Cuprinde:
o FIRMA numele comercial (denumirea sub care se desfasoara activitatea)
In numele persoanei fizice, denumirea este PFA
Intreprindere individuala
Intreprindere familiala: nume reprezentant + intreprindere familiala
Societate comerciala: denumire proprie + cuvintele care desemneaza forma
de societate/prescurtarea folosita in acest sens: SNC, SCS, SCA
In situatia in care comerciantul (pers juridica) este in insolventa, toate actele
trebuie sa cuprinda Faliment si expresia corespunzatoare in romana,
engleza, franceza (fie ca e doar in perioada de observare, organizare sau
faliment)

o VADUL COMERCIAL sau CLIENTELA totalitatea relatiilor comerciale in care


este angrenat comerciantul respectiv cu perspective de mentinere de constanta, impreuna
cu elemente precum situarea intr-un anumit spatiu, a locului in care se desfasoara
activitatea, fie in spatiul fizic/electronic
clientela element incorporal vizeaza relatii
alte elemente incorporale: marca, emblema, drepturi proprietate intelectuala
o MARCA = element distinctiv care incearca sa comunice publicului caracteristicile
unei marfi intr-o forma sintetica, usor de retinut, de impact.
Inregistrata la OSIM pt a fi ocrotita
Un comerciant poate uza de mai multe marci
o EMBLEMA =expresie figurativa, menita sa distinga un comerciant de alt comerciant,
asociind pozitia in piata economica, reputatia comerciantului
Supusa protectiei
o Drepturi de proprietate intelectuala: brevete de inventie, inovatiile..
o BUNURI CORPORALE: terenuri, utilaje
Firma si clientela sunt cele care ofera stabilitate comerciantului.
Fondul de comert poate fi instrainat in intregul sau/pe componente; pot fi acordate drepturi de
folosinta concomitenta a unor elemente.

Obligatiile profesionale ale comerciantilor:

Cea mai importanta este de a tine evidentele obligatorii in format scris , fie cand
legea permite in format electronic
Registrul:
Carta mare (se trec toate operatiunile, incasari si plati)
De Corespondenta (contracte, adrese)
Obligata sa intocmeasca pe baza actelor de evidenta primara obligatii financiare
(bilant, balanta) si fise ale clientului (incasari si plati, datorii si debite)
Obligata sa depuna la autoritatile fiscale in termenele prevazute declaratii si situatii
financiare
Obligata sa desfasoare doar acele activitati aducatoare de venituri, pe care le-au
declarat ca atare la Registrul Comertului iar daca legea impune autorizari
prealabile, sa nu le desfasoare decat dupa obtinerea lor.

Curs 5
Societatile comerciale (SC)
Prin societate in sens juridic intelegem doua sau mai multe persoane care pun in comun bani,
bunuri, cunostinte specifice, prestatii in munca, drepturi de proprietate intelectuala si se
inteleg sa coopereze pt a imparti beneficiile sau care se pot folosi de economiile care pot rezulta.

Societatea nu e definita ca atare in lege, dar definitia rezulta din art. 1808 din Cod Penal.
Sunt regelmentate urmatoarele forme de societate. :

Societate simpla
Societate in participatie
Societate in Comandita Simpla (SCS)
Societate cu Raspundere Limitata (SRL)
Societate pe Actiuni (SA)
Societate in Comandita pe Actiuni (SCA)
Societate Cooperative (SC)
Societati reglementate prin acte comunitare: Societate Europeana

Exista si forme de societate reglementate prin acte comunitare (Societate Europeana). Nu


toate societatile au personalitate juridica, asta inseamna ca de patrimoniul social se poate discuta
numai in cazul societatilor cu personalitate juridica. In cazul celor fara personalitate juridica,
urmeaza raspunderea asociatilor, regimul bunurilor de drept comun in materie de contracte si
raspunderii juridice in exceptiile prevazute de art 1881-1849.
Societatea se constituie prin contract, forma scrisa fiind necesara doar pt dovedirea
existentei societatii. Forma scrisa atunci cand legea prevede expres, este reglementata si
advalididata.Contractul de constituire este anulat daca nu exista.
In cazul societatilor cu personalitate juridica este obligatorie forma scrisa pt ca se
transfera parti din patrimoniul fiecaruia.
Cadrul general al reglementarii societatii este codul civil, astfel incat, in cazul SC care sunt
reglementate de legea 31/1990, o eventuala lipsa de reglementare speciala se completeaza prin
apelarea dispozitiilor din codul civil.
Societatea simpla si societatea in pariticipatie sunt reglementate in codul civil.
Sectiunea care consemneaza societatea in participatie se numeste asociere in participatiune.
Exista 2 tipuri de societati de participatiune:

De capitaluri se caracterizeaza prin aceea ca elementul determinant atat la constituirea


societatii cat si pt construirea de relatii intre societati si terti este capitalul social, in special
dimensiunea lui, dar si componenta
Fiind un element determinant, raspunderea societatii fata de terti nu poate fi angajata
decat in limita capitalului propriu a patrimoniului social.
Societati de capitaluri: SA si SCA

De persoana elementul determinant este increderea in bonitatea, in calitatile profesionale


si manageriale ale asociatilor.
Cea mai importanta consecinta este ca raspunderea pt. obligatiile sociale este antrenata
inclusiv cu bunurile de proprietate ale asociatilor (in masura in care patrimoniul social este
insuficient)

Societati de persoane: SNC (societate in nume colectiv) si SCS


Societati mixte: SRL (se apropie mai mult de Societatea de Capitaluri)
In materia SC dreptul comun il constituie reglementarea SNC.

Regimul juridic al SNC


-

Se constituie prin act autentic de catre 2 sau mai multe persoane


Nu exista conditie de capital minim, dar capitalul initial trebuie sa fie suficient pt
inceperea si desfasurarea activitatilor propuse
Detinerile de capital social ale asociatiilor se numesc parti de interes si se exprima initial
in valoare absoluta si procentuala, iar dupa inceperea actiunii, numai procentual
Nu este obligatoriu ca partile de interes sa coincida cu valoarea contributiei la capitalul
social
Raspunderea asociatiilor este limitata la aportul lor, respectiv ei raspund solidar intre ei
pt obligatiile societatii, daca patrimoniul societatii este insuficient
Hotararile se iau in unanimitate
Administrator poate fi doar unul dintre asociati

Societate in comandita simpla


-

Se constituie prin act autentic de cel putin 2 persoane, dintre care cel putin unul este asociat
comanditor (=aduce aportul cel mai important la constituirea societatii) si cel putin 1 este
asociat comanditat (=cel cu idei si forta de munca, fara bani, dar cu capacitati manageriale)
Ex: Kaufland
Raspunderea asociatului comanditor este limitata la aportul sau, in timp ce raspunderea
asociatului comanditat este nelimitata
Diviziunile capitalului social se numesc parti de interes
Nu este prevazut un nr max de asociati (dar nu poate fi foarte mare)
Administratorul este o un asociat comanditat

Societate pe actiuni
-

Constituita din 2 sau mai multe persoane (chiar si mii)


Actul de constituire este un act scris
Forma autentica se impune doar daca se aduc aporturi in imobile
Daca se constituie prin subscriptie publica, capitalul este divizat in parti egale numite
actiuni. Acestea sunt indivizibile si confera drepturi si obligatii egale.
Capitalul minim este de 20 000 lei
Administratorul poate fi oricare asociat sau chiar o terta persoana
Este obligatoriu ca SA sa-si constituie si un mecanism de verificare a activitatii societatii si
a conducatorilor acesteia, fie ca este vorba de o comisie de cenzori, sau auditori

Constituirea unei SA se poate face:


o Cu constituire instantanee incheierea unui contract de catre toti asociatii
o Cu constituire prin subscriptie publica ofera un capital mult mai mare, cateva
persoane care isi asuma calitatea de fondatori ai societatii, intocmesc ceea ce se
numeste prospect intr-o forma autentica si care cuprinde elemente de baza ale
urmatoarei SA (valoarea fiecarei actiuni in parte, dar si obiectele ce deriva din acestea,
regulamente privind desemnarea conducatorilor) si publica prospectul. Se stabileste ca
cei care doresc sa devina actionari sa fie multiplu al nr de actiuni achizitionate, se
stabileste o data a subscrierilor. Adunarea va hotari cu privire la continutul actului
constitutiv care poate fi diferit de cel din propunerea din prospect. Cei care nu sunt de
acord cu hotararile adunarii, isi retrag banii. Aceasta adunare numeste si primele
organe de conducere si de control intern.

Regimul actiunilor
Actiunile pot fi:
o Nominative = actiuni ale carui detinator contine numele actionarului
Sunt de 2 feluri:
Actiuni materializate = inscrisuri care contin elemente de identificare a societatii,
valoarea actiunii, capitalul social, numele actionarului, semnatura administratorului
Actiunile materializate se transmit prin mentiune facuta pe verso sau pe un alonj
(prelungire) care cuprinde numele noului proprietar, semnatura fostului proprietar si prin
inscrierile in Regimul Actionarilor semnatura administratorului.

Actiuni dematerializate = nu sunt emise in forma scrisa


Administratorul emite un certificat de actionar care atesta nr si valoarea actiunilor la
un moment dat asa cum rezulta din Regimul Actionarilor.
Certificatul este dovada actiunilor.
Aceeasi valoare o are si extrasul (de care adm)
Marele avantaj al celor dematerializate este acela ca pot fi tranzactionate de bursa.
Pentru participarea la Adunarea Generala se anunta o data de referinta, adica o data
ulterioara convocarii adunarii, dar anterioara adunarii. Au drept de vot doar cei care erau
actionari la acea data.

o La purtator = inscrisuri care contin un minim de informatii despre societate si despre


valoarea lor (numele societatii, valoare cap social, valoarea actiunii, numarul Monitorului
Oficial in care s-a publicat actul constitutuirii, semnaturile administratorului si nr de ordine al
actiunii). Se pot transfera fara nicio formalitate.
Nu contin numele detinatorului
Valoarea unei actiuni nu poate fi mai < 1 leu.

Conducerea SA
Clasic conducerea este asigurata de catre un administrator sau un nr impar de
administratori. Se numeste sistemul unitar. Organul suprem de conducere este AGA, iar organul
executiv este Consiliul de Administratie.
Exista si alt sistem numit sistem DUALIST, care a luat nastere in sec XX ca urmare a
socializarii capitalului (distribuirea capitalului la un nr foarte mare de actionari).
Avem 3 organe de conducere:

AGA = Adunare Generala


Consiliul de supraveghere numit de persoane din AGA
Un directorat numit de AGA

Consiliul de supraveghere este reprezentantul AGA in raport cu Directoratul. Membrii


directoratului sunt echivalentul administratorilor.
Consiliul primeste rapoarte de la directorat, le verifica si poate sa-i demita.
Membru al directoratului este diferit de Director ca personal executiv (manager)
Reprezentarea acestor societati in relatiile cu tertii se face prin administrator cu un asemenea drept
in cazul societatilor cu regim unitar, iar in cazul societatilor cu regim dualist, este Directorul, care
poata sa delege aceasta atributie Directorului General (executiv).

Curs 6
Sistemul clasic de control intern, este acela de control prin cenzori.
Cenzorii sunt constituiti dintr-o comisie, un nr impar de persoane, cel putin 3, dintre care cel
putin unul sa fie contabil autorizat sau contabil expert.
Cenzorii au 2 atributii:
-

Verificarea situatiilor financiare, regularitatea, corectitudinea intocmirilor, fiind obligati sa


prezinte un raport in acest sens, care se dezbate in adunarea generala de aprobare a
rezultatelor financiare anual
Verificarea activitatii administratorilor a legalitatii operatiunilor acestora, la cererea
actionarilor. Atunci cand constata deficiente, propun intrunirea adunarii generale iar
administratorii pot convoca direct adunarea.

Pentru SA, al caror volum de activitate este >500.000 euro/an, este obligatoriu ca situatiile
financiare sa fie auditate, de auditori externi, angajati cu contract.
Cenzorii pot sa fie si asociati, auditorii nu. Auditorii trebuie sa fie autorizati de Ministerul
Finantelor.
In cazul soc. cu sistem dualist, este obligatoriu sa fie desmnati auditori externi.

SRL
Are caracteristici duale, atat de soc. de persoane cat si de soc. de capital. Minimul de capital
este de 200 Lei, ceea ce ii confera increderea de persoane. Asociatii raspund limitat la aportul pe
care l-au adus(soc. de capital).
Spre deosebire de toate celelalte forme de soc., aceasta poate fi infiintata chiar si de un singur
asociat.
Societatea este o creatie a poporului german, ca o solutie de despartire a raspunderii persoanelor
fizice, de cea a patrimoniului unei persoane juridice. (Soc. unipersonala)
Spre deosebire de soc. de capitaluri, nu avem decat adunare generala. Nu exista institutie a
adunarii generale extraordinara.
SRL, nu poate avea mai mult de 50 de asociati. Daca are peste 15 asociati este obligata sa aiba
cenzor, dupa aceleasi reguli ca la soc pe actionari. La o activitate cu un volum de peste 500.000
Euro, trebuie sa aibe un auditor extern. Organul executiv = administrator.

INCETAREA SOCIETATILOR
Pentru ca persoana juridica, societate comerciala sa dispara, se parcurg 3 etape.

Dizolvarea, poate fi amiabila, prin hotararea asociatilor, poate fi dispusa de o instanta


judecatoreasca, atunci cand neintelegerile dintre asociati sunt atat de grave incat activitatea nu mai
poate continua. Sau poate fi dispusa ca sanctiune penala in cazul in care reprezentantii legali ai soc
au savarsit actiuni ce antreneaza si raspunderea penala a persoanei juridice.
Alte situatii:
1 Exista si dizolvarea in procedura insolventei.
2 Mai rar, se dizolva prin reducerea capitalului sub limita impusa de lege, si necompletarea lui in
termen de 6 luni.
3 Prin reducerea nr de asociati, prevazut de lege.
4 Prin constatarea caracterului ilicit al obiectului de activitate.

In cazul SRL daca ramane un singur asociat, prin retragere/deces/punere sub interdictie, a
celuilalt sau celorlalti asociati, soc poate continua, daca exista clauza de continuare cu asociat
unic sau daca asociatul ramas, hotaraste expres in acest sens. Sau poate exista cu mostenitorii
asociatului decedat daca se prevede in actul constitutiv, sau daca asociatul ramas, este de acord.

Declararea dizolvarii, in oricare din variante, are ca efect inceperea procesului de lichidare.

Lichidare, recuperarea tuturor creantelor, plata tuturor debitelor, ducerea la sfarsit a


tuturor contractelor in care era angajata soc in momentul dizolvarii, eventual incheierea de noi
contracte, dar numai in scopul continuarii finalizarii operatiunilor in curs.
In procedura insolventei, lichidarea este realizata de administratori judiciari si este
supravegheata de catre judecatorul silic.
In cazul lichidarii amiabile, sau in cazul oricarei alte lichidari, asociatii denumesc un
lichidator sau instanta il poate denumi. Acesta conduce societatea pana la finalizarea anchetei. La
final se intocmeste un raport de lichidare in care se constata ce a mai ramas, datorii neplatite de
societate, sau sume de bani/bunuri ramase in proprietatea societatii.
In cazul societatilor de persoane, datoriile soc la cererea creditorilor vor fi preluate de
asociati. Daca au ramas bunuri, fie se impart intre asociati in cotele corespunzatoare participarii
la capitalul social fie se vand si sumele de bani se impart corespunzator.

Radierea
Cand s-a constatat terminata lichidarea, societatea este radiata din Registrul Comertului.

Insolventa este acea stare a unei societati in care lichiditatile pe care le are la dispozitie sunt
insuficiente pentru plata datoriilor scadente. Nu conteaza valoarea patrimoniului.
Poate fi declarata la cererea societatii, sau la cererea unui creditor interesat.
Declararea insolventei se face printr-o hotarare a judecatorului sintic, care lucreaza la
tribunal.
Ca urmarea declararii insolventei, soc trece prin:
o Perioada de observatie, activitatea este condusa fie de administratorul statutar sub
supravegherea unui administrator judiciar fie de catre administratorul judiciar daca i s-a
ridicat dreptul de administrare, administratorului statutar.
In perioada de observatie, soc isi desfasoara activitatile curente, se intocmeste tabelul
creditorilor, se promoveaza actiunile in recuperarea creantelor. Si cel mai important,
inceteaza curgerea penalizarilor si dobanzilor pt datoriile societatilor. Si se suspenda
judecata cauzelor civile in care societatea este parata, reclamantii fiind obligati sa se inscrie in
tabelul creditorilor.
Tot in aceasta perioda, societatea poate sa propuna un plan de reorganizare al activitatii, iar
daca planul este aprobat inclusiv de judecatorul sintic, acesta devine obligatoriu. Totodata este
titlu executoriu pentru creditorii recunoscuti prin planul de reorganizare.
Fie ca esueaza sau nu se propune un plan de reorganizare, daca se constata ca bunurile si
sumele de bani ale societatii, sunt de val. mai mica decat creantele acesteia, judecatorul sintic,
dispune intrarea in FALIMENT.

o Falimentul este etapa in care se realizeaza operatiuni ca in cazul lichidarii voluntare. =>
Radierea

Curs 7
ACTE SI FAPTE JURIDICE
Actele jurdidice = manifesari de vointa exprimate in vederea producerii de efecte
juridice, adica pentru a da nastere unor raporturi juridice, pt a le modifica sau extinde.
Spre deosebire de actele juridice, faptele juridice sunt actiuni sau inactiuni care produc
efecte juridice. Acestea pot fi savarsite cu sau fara intentia de a produce acele efecte.
ACTELE JURIDICE
Notiune de act juridic mai are si un alt sens si anume acela de inscris adica de instrument
probator al manifestarii de vointa cu scopul de a produce efecte juridice. Inscrisul acesta nu
inseamna neaprat semne pe o foaie de hartie, inseamna informatie pe un suport material.
Clasificari:
*Clasificarile sunt necesare pt a stabili regimul juridic, regulile care se aplica fiecarei
categorii de acte juridice in cazul in care partile raportului juridic respectiv nu au prevazut
exhaustiv drepturile si obligatiile lor.

Acte juridice:
1. Dupa NR DE PARTI al actului juridic:

acte UNILATERALE - unde pt producerea efectelor este suficienta manifestarea de


vointa a unei singure pers. (ex: oferta de a contracta)
acte BILATERALE - acelea pt care este necesara manifestarea de vointa a doua
persoane (ex: diversele categorii de contracte, contractul de donatie*)
acte MULTILATERALE - acelea pt care este necesara manifestarea de vointa a 3 sau
mai multe persoane

2. Dupa SCOPUL lor:

acte cu TITLU GRATUIT- acte juridice prin care se numeste dobandirea unui folos
patrimonial, a unui castig ;
Aici distingem 2 categorii de acte: liberalitatile si actele dezinteresate.
Liberalitatile = actele prin care se produce un transfer patrimonial (ex:donatia), iar
actele dezinteresate sunt cele prin care nu vizeaza si nu se produce un transfer
patrimonial (ex: mandat cu titlu gratuit).
acte cu TITILU DIRECT - prin care nu se urmareste obtinerea unui castig

3. Dupa cum se cunoaste sau nu intinderea exacta a obligatiilor la data incheierii actului juridic,
se disting:

acte COMUTATIVE - este comutativ actul prin care se cunoaste de la inceput intinderea
drepturilor si obligatiilor (donatia, chiria,renta etc)
acte ALEATORII - sunt aleatorii actele care dau nastere unor obligatiii ale caror intindere
nu este cunoscuta in totalitate la data actului.

4. dupa CONTINUTUL ECONOMIC


acte PATRIMONIALE = cu continut economic
acte NEPATRIMONIALE = fara continut economic

5. dupa EFECTELE actelor juridice:


acte constitutive de drepturi
acte declarative de drepturi (ex: partajul)
acte translative de drepturi
6.dupa IMPORTANTA actelor juridice:
actul de conservare - prin aceste acte se tinde la mentinerea drepturilor in starea in care
sunt
*astea pot fi facute d eun sg copropritar si sunt valabile
actul de administrare - prin aceste acte se pun in valoare drepturile repsective
*astea pot fi facute de un sg copropritar si sunt valabile
acte de dispozitie - actele prin care se nasc sau se sting drepturi (ele produc cele mia mari
efecte)(ex: contract de vanzare-cumparare)
*aici nu pot fi facute decat de toti proprietarii,daca sunt facute de un singur
copropritar nu este valabil
7.dupa FORMA actelor juridice:
acte consensuale-este suficienta exprimarea vointei, nu conteaza forma(verbala scrisa etc)
acte solemne-sunt valabile numai daca se respecta formele prescrise de lege
acte reale-se considera valabile numai daca are loc si redarea obiectului material al
dreptului transferat
8. dupa momentu in care se produce efectul actului juridic
acte mortis-cauza (ex:testamentul)
acte inter-vivos
9. dupa modul de executare a actelor:
acte juridice care se executa succesiv
acte uno ictu adica printr un singur act, printr-o singura actiune

Conditiile actelor juridice:


Prin conditiile actelor juridice intelegem elementele componente ale acestora si sunt
enumerate clar in actul civil in 1829 alin.2:
1. capacitatea de a contracta , respectiv de a incheia acte juridice
2. Consimtamantul
3. un obiect determinat si ligit
4. cauza iligita si morala

Prin consimtamant se intelege vointa reala exteriorizata adusa la cunostinta destinatarului


actului juridic.
Capacitate insemana prerogativa convenita de lege de a dispune de dreptul ce face obiectul
actului juridic.
Prin obiect al actului juridic se intelege un drept si corelativ, atunci cand e cazul, o
obligatie. Cel mai adesea, cand vorbim de drept se refera la un bun material, deci avem o distinctie
intre obiectul al actului juridic si un bun material al dreptului care consta intr un bun cu valoare
economica cu privire la care exista acele drepturi si obligatii.( adica de ex: obiectul actului juridic al
unul contract de vaznare cumparare este dreptul asupra acelui bun, nu bunul in sine, bunul in sine
este doar bunul material al dreptului)
Prin cauza actului juridic se intelege scopul pe care il urmareste persoana care incheie acel
act.

Despre capacitate:
{

Nu orice persoana care are capacitate deplina de exercitiu poate sa incheie orice act juridic,
exista limitari ale capactiatii de folosinta si automat se rasfrang asupra capacitatii de excercitiu, a
caror necesitate este impusa de protectia unor interese publice sau de protectia intereselor minorilor
sau celor pusi sub interdictie.
Incalcarea regulilor privind capacitatea de folosinta conduce la nulitatea actului juridic,
incalcarea reglilor referitoatre la capacitatea de exercitiu conduce la nulitatea relativa a actului
juridic.
In raporturile de drept private este interzis tot ceea ce legea nu permite expres, iar in
raporturile de drept public este permis tot ceea ce legea permite, in restu sunt nule. .....???????

Despre consimtamant :

Vointa aceasta (exteriorizata) trebuie sa fie manifestata in mod liber , fara sa fie afectata de vicii
sau de lipsa discernamantului ( art. 1204).
Discernamantul este capacitatea persoanei de a reprezenta consecintele actelor sau faptelor
juridice. Lipsa discernamantului este prezumata la minoriii de pana la 14 ani, nu au o reprezentare
corecta a realitatii. Intre 14 si 18 ani lipsa discernamantului nu mai este prezumata, dar ca masuri de
protectie sunt prevazute niste preventi, iar peste 18 ani existeta discernamantului este prezumata.
Discernamantul se refera la o stare fizica, este o chestiune de fapt. Prezumtia de existenta a
discernamantului poate fi rasturnata. in cazurile cele mai grave cnad datorita unor afectiuni,
persoana de peste 14 ani nu poate sa aibe o reprezentare corecta arealitatii,aceasta este pusa sub
interdictie prin hotarare judecatoreasca efectul fiind lipsirea de capacitate de exercitiu.Lipsa
discernamantului poate fi si temporala,datorata fie unor cauze medicale fie unor cauze externe
organismului.
Viciile (art 1206 cod civil) si acestea sunt: eroarea,dolul, violenta, leziunea.
Consimtamantul este viciat cand este dat din eroare( ex cand vrei sa cumperi o masina si nu o
verifici bine; nu iti intrezice nimeni sa nu i faci proba sa o duci la mecanic la verificare, daca tu nu o
faci e eroarea ta ) daca eroarea este esentiala actul e nul ,daca nu e esentiala e valabil ), surprins din
dol sau smuls prin violenta.

Curs 8
Eroarea
Eroarea este viciul de consimtamant care consta in reprezentarea gresita a realitatii ce nu
este provocata de un tert si poate sa cada asupra unor elemente sau imprejurari esentiale pentru
incheierea contractului.
Sunt considerate esentiale erorile care poarta asupra obiectului sau naturii contractului,
asupra identitatii obiectului prestatiei, asupra identitatii persoanei, asupra unor calitati ale prestatiei
sau asupra unor calitati ale persoanei in lipsa carora contractul nu s-ar fi incheiat. In toate aceste
cazuri contractul este anulabil.
In actualul cod a mai fost introdusa si eroarea in drept care priveste nu doar natura
contractului ci si aplicabilitatea unor norme de drept determinante pt incheierea contractului.

Dolul
Dolul consta in inducerea in eroare cu buna stiinta a unei persoane in scopul de a incheia un
act juridic. Inducerile in eroare frauduloase pot sa provina fie de la un tert fata de actul juridic fie de
la una din celelalte parti ale actului juridic si pot sa conste intr-o actiune de prezentare falsa a
realitatii sau dimpotriva intr-o inactiune, in omisiunea de informare asupra unor imprejurari pe care
potrivit actului juridic partre trebuia sa le aduca la cunostinta celorlalte parti. In acest caz actul
juridic este anulabil indiferent daca imprejurarile sunt sau nu esentiale pt incheierea actului
respectiv.

Violenta
Violenta consta in temerea insuflata fara drept unei persoane pt a o determina sa incheie sau
sa modifice un act juridic. Temerea aceasta poate sa fie insuflata prin actiuni fizice (constrangeri
fizice) sau prin simple amenintari (actiuni de natura psihica). Actiunile trbuie sa fie de asemenea
natura incat sa aiba aptitudinea de a crea convingerea ca este pusa in pericol grav sanatatea,
integritatea fizica , viata, onoarea, bunurile persoanei care incheie actul juridic, sau al unui apropiat
al acesteia. In penal se numeste santaj. Si in acest caz contractul este anulabil.
Violenta poate fi aplicata nu doar de cel intersat de incheierea/anularea actului juridic ci si
de catre un tert. Pt a fi considerata viciu de consimtamant este necesar ca partea asupra careia nu s-a
exercitat violenta sa fi cunoscut sau sa fi trebuit sa cunoasca acest lucru. Regula este o expresie a
principiului bunei credinte.

Leziunea
Leziunea este aplicabila in special minorilor. Esenta leziunii consta in disproportia dintre
prestatiile corelative in contractele . Pt a fi considerat viciu de consimtamant trebuie ca aceasta sa
fie provocata de o parte care fie profita de lipsa de cunostinte a celeilalte parti fie de lipsa de
experienta a celeilalte parti, fie de starea de nevoie in care se afla cealalta parte.
In cazul persoanelor majore poate sa conduca la nulitatea contractului doar daca prestatia
corelativa este de o valoare mai mica decat jumatate din valoarea prestatiei lezionale. Atunci cand
nu este minor sau nu este la jumatate din valoare, contractul nu este anulat ci se poate reevaluat
pentru a se asigura un echilibru.

Un alt element al actului juridic este OBIECTUL


Prin obiect al contractului se intelege operatiunea juridica, dreptul asupra caruia dispun
partile actului juridic.
Conditiile obiectului sunt urmatoarele: sa fie ilicit, determinat sau determinabil, sa fie
posibil. Este ilicit cand nu contravine legii, este determinat cand drepturile si obligatiile sunt
descrise suficient pt a fi duse la indeplinire, este determinabil atunci cand sunt enuntate suficiente
criterii sau imprejurari care servesc la determinarea acestuia, este posibil adica nivelul tehnologiei
sa permita indeplinirea obligatiilor, exercitarea drepturilor. Posibilitatea se priveste raportat la ceea
ce au competenta, resursele financiare, tehnologice cei care contracteaza. Posibilitatea trebuie sa fie
concreta, nu abstracta.

Cauza
Prin cauza se intelege scopul incheierii actului juridic, motivul care conduce la acesta. Avem
3 conditii: cauza trebuie sa existe, sa fie ilicita, sa fie morala.
O cauza poate sa fie ilicita si atunci cand scopul real este acela de a eluda aplicarea unor
norme de drept imperative desi la nivelul aparentelor actul juridic corespunde legii, procedeu numit
frauda la lege. In acest caz trebuie realizata distincia intre cauza mediata si cauza imediat, adica
intre cauza reala(mediata) si cauza aparenta(imediata).
Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului iar daca este ilicita sau imorala sanciunea este
nulitatea.

Forma
Forma se intalneste in special la actele solemne.

Anulabilitatea este sanctiunea incalcarii unor reguli privind conditiile actului juridic care
sunt destinate sa ocroteasca interesul particular(in acest caz discutam de o nulitate relativa, ce poate
fi invocata numai de catre acela al carui interes este ocrotit, nu din oficiu de catre o instanta).
Spre deosebire, nulitatea sau nulitatea absoluta este sanciunea incalcarii unor reguli
privind conditiile actului juridic care vizeaza ordinea publica, ocrotirea unui interes general. Poate fi
invocata de orice persoana interesata, chiar si de un tert fata de actul juridic dar si de catre o instanta
din oficiu.
Ca regula, actele anulabile pot fi confirmate de catre parti in timp ce actele nule absolut nu
pot fi confirmate. Frauda la lege este caz de nulitate absoluta.

Actul juridic unilateral


Este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de vointa a autorului sau.
Sunt reglementate 2 asemenea acte unilaterale: promisiunea unilaterala, promisiunea publica de
recompensa.
Este promisiunea unilaterala cea facuta cu promisiunea emitentului de a se obliga indiferent
daca aceasta promisiune este acceptata sau nu. De exemplu oferta de a contracta.
Promisiunea publica de recompensa este facuta cu sau fara termen. Emitentul se obliga sa
ofere recompensa pentru cel care a realizat cererea indiferent de modul in care a luat cunostinta de
recompensa.

Curs 9
FAPTUL JURIDIC ILICIT

Verificare: Acte Fapte juridice


Codul civil reglementeaza gestiunea de afaceri, plata nedatorata si imbogatirea justa a acesteia.
2003. Exista gestiune de afaceri atunci cand fara sa fie obligata o persoana numita gerant,
gestioneaza in mod voluntar afacerile altei persoane numita gerat care nu cunoaste existenta
gestiunii sau care cunoscand gestiunea nu este in masura sa desemneze un mandatar ori sa se
ingrijasca in alt fel de afacerile sale. (Ex: vecinul, persoana care traieste singura, este internata in
spital 2 sapt. si vine somatie ca se inchide curentul iar noi platim in numele lui si avem dreptul sa ii
cerem bani)

Gerantul are obligatia sa il instiinteze pe gerat despre gestiune de indata ce acest lucru este
posibil. In situatia in care gerantul se obliga fata de terte persoane pentru realizarea gestiunii se nasc
obligatii fata de acei terti atat in sarcina geratului, cat si in sarcina gerantului.
Geratul este obligat sa acopere toate cheltuielile necesare si utile gestiunii. Reglementarea este
de la 1330 - 1340 inclusiv.
Plata nedatorata 1341, o defineste indirect. Prin plata nedatorata se intelege fie plata unei
sume de bani, fie un alt mod de indeplinire a unei obligatii cu privire la care pretinsul creditor
este convins ca exista, desi ea ori nu a existat niciodata, ori a fost stinsa intr-unul din modurile
prevazute de lege. Plata, da nastere ca obligatie de restituire din partea celui care a primit-o.
Imbogatirea fara justa cauza, 1345-1348, definita Cel care in mod neimputabil s-a imbogatit
fara justa cauza in detrimentul altuia este obligat la restituire. (contract achizitie publica, DNA
spune ca s-a facut un abuz in serviciu pentru supraevaluarea lucrarilor, si sunt obligati sa restituie
banii, dar ei pot da in judecata firma SRL pentru recuperarea banilor).
Imbogatirea fara justa cauza este institutia juridica la care cel pagubit(patrimoniu--) poate sa il
apeleze doar daca nu exista o alta reglementare care sa ii permita sa ajunga la acelasi rezultat.

Raspunderea juridica
Prin raspundere juridica in general, se intelege asumarea consecintelor unor fapte contrare legii si
inlaturarea consecintelor negative a acestora, eventual corelativ cu suportarea unor sanctiuni de
natura personala. Pentru fiecare ramura de drept, exista o anumita categorie de institutii juridice
care reglementeaza natura sanctiunilor ce pot fi suportate de catre acela care a incalcat legea. Putem
discuta astfel despre o raspundere de drept civil, raspundere de drept administrativ, raspundere de
dreptul muncii si o raspundere penala.

Raspunderea penala Raspund penal pentru savarsirea unor fapte antisociale calificate expres de
catre legiuitor ca si infractiuni atat persoanele fizice cat si persoanele juridice. Specificul
sanctiunilor este acela ca sunt exclusiv de natura personala.
Persoana fizica poate fi condamnata la plata unei amenzi penale, poate fi condamnata la inchisoare
15zile 30ani, poate fi condamnata la detentie pe viata si tot ca sanctiune penala i se pot interzice
anumite drepturi(vot, de a fi ales..).
Persoana juridica poate fi condamnata in cazul in care prepusii sai savarsesc infractiuni in
exercitarea functiilor ce le-au fost incredintate, poate fi condamnata la plata unei amenzi,
suspendarea activitatii pe o perioada, interzicerea desfasurarii anumitor activitati sau poate fi
dizolvata.

Rapunderea de dreptul muncii Exista 2 categorii de sanctiuni:


a) Sanctiuni personale

a. Desfacerea contractului de munca sau o masura similara (trecerea in rezervamilitari, excludere magistrati)
b. Interdictia de promovare pentru o perioada sau total (functionari publici)
c. Suspendarea din functie pentru o anumita perioada
d. Mutarea disciplinara
e. Retrogradarea definitiva sau temporara
b) Sanctiuni pecuniare (patrimoniale)
a. Reducerea salariului pentru o perioada de timp
b.
Sunt aplicate atunci cand angajatul incalca normele care ii stabilesc atributiile si modul de
exercitare a lor. Atunci cand s-a produs o paguba de catre angajat, poate fi antrenata o raspundere
civila (exclusiv patrimoniala).
Raspunderea de drept administrativ Antrenata pentru incalcarea normelor de drept administrativ si
fiscal. Sanctiunile se aplica pentru fapte antisociale a caror gravitate este mai restransa decat cea a
infractiunilor si care sunt denumite de legiuitor contraventii.
Exista si raspundere de drept administrativ care se antreneaza pentru incalcari ale unor legi speciale
precum cele in materi electorala in care desi fapta nu este calificata ca si contaventie, determina
luarea unor masuri care limiteaza exercitarea unor drepturi.
Sanctiunile contraventionale:
a) Pecuniare
b) Nepecuniare
a. Advertismentul
b. Interzicerea temporara a exercitarii unor drepturi

Raspunderea de drept civil Are natura preponderent pecuniara si are ca principal temei acoperirea
daunelor produse prin fapta ilicita. In cadrul raspunderii civile, exista si masuri nonpecuniare ca
sanctiune pentru incalcarea legii al caror caracter este deasemenea preponderent reparator de
prejudiciu.
Prin incalcarea legii civile intelegem incalcarea unei norme dintr-o lege cat si incalcarea
contractului legal incheiat.
Din acest punct de vedere distingem:
a) Raspunderea pentru fapta ilicita
b) Raspunderea contractuala

Curs 11
Curs 11

Contractul ca act juridic

Prin contract se intelege acordul de vointa a 2 sau mai multe persoane in scopul de a da
nastere, de a modifica sau de a stinge raporturi juridice.
Contractele sunt acte juridice de cele mai multe ori bilaterale, dar si unilaterale(donatiile).
Regimul contractelor este --------- cu caracter general cu art. ----- din care codul civil
respectiv din capitolul 1 din titlul 2 al cartii a 5-a.
Pentru contractele care sunt reglementate in mod special fie de catre codul civil(contract de
vanzare-cumparare, de inchiriere, de arenda, entreprinsa).
Se aplica cu prioritate dispozitiile din reglementarea speciala, iar in masura in care nu exista
astfel de dispozitii se aplica in regelementarea generala.
Contractele care sunt ------- au si o denumire data de legiuitor si de aceea sunt considerate
contracte numite.Celelalte contracte sunt nenumite.
Pentru a stabili natura juridica a unui contract si pt a determina dispozitiile, de ----denumirea data de parti contractului, poate fi luata in considerare, dar nu este unicul
element.Esentiale sunt prevederile complete ale contractului respectiv.
Exista principiile de vointa => ----partile sunt privite sa incheie orice contract si sa
determine continutul acestuia.Este necesar ca dispozitiile contractuale sa nu incalce ordinea publica
si bunele moravuri.
Nu se incalca principiile de vointa nici in cazul contractelor de adeziune(in cazul
contractelor cadru sau a celor incheiate cu consumatori).Desi in aceste situatii persoana care
declanseaza procedurile de incheiere a contractului prin oferta impune forma si continutul
contarctului, fiind nenegociabile dupa caz toate clauzele, celelalte parti sunt libere sa accepte sau nu
oferta.
Contractele de achizitie publica respectivele contracte incheiate cu autoritatile publice pt
achizitionarea de bunuri, prestare de servicii, exista norme obligatorii stabilite de legiuitori de la
care niciuna din parti nu poate deroga.
Intr-una din categoriile de incheiere a procedurilor acestor contracte se pot incheia-------privind aspecte tehnice ca durata, calitate, cantitate etc si privind pretul.
In alta categorie de proceduri nu se negociaza nimic.Oferta publicata ------ nu poate fi
modificata nici macar de autoritati.

Contractul va fi atribuit celui care ofera conditiile cele mai favorabile.


Nici in acest caz nu este privata libertatea de vointa; difera dupa caz doar elementele ce pot
fi negociate si modul de manifestare al acestei libertati.

Formarea contractului cu caracter social

1. Formularea unei oferte


Oferta trebuie sa contina elemente de baza ale viitorului contract ai carui terti interesati sa
poata decide daca accepta oferta sau daca incep negocierile.

Contractele negociate
Oferta poate fi emisa de catre o persoana determinata sau poate fi o oferta generala. In cazul
celei transmise de o persoana determinata, cei ce o primesc au obligatia de confidentialitate, in
masura in care ofertantul specifica acest lucru sau este evident din contract ca informatia este
confidentiala.
In cazul negocierilor, partile stabilesc clauzele initiale si cele care reprezinta importanta
determinanta pentru incheierea contractelor, putand fi lasate detalii semnificante pt rezultatle
ulterioare.
Daca s-a intalnit asupra elementului esential si asupra contractului, in cazul neintelegerii
elementului secundar, decizia poate fi luata de o persoana dintre parti sau de instanta.
Persoanele angajate in negocierea contractului au 2 obligatii:
-

De a negocia cu buna credinta


De a pastra confidentialitatea
Nerespectarea lor da nastere unei obligatii de reparare a prejudiciului.
Obligatiile negocierii cu buna credinta implica intentia reala de a incheia contractul si
obligatiile de a nu inchide negocierile fara o justificare.

Momentul incheierii contractului este acela in care acceptarea a ajuns la ofertant. Nu ne


intereseaza daca ofertantul a luat sau nu cunostinta in situatia in care contractul nu se incheie in
acelasi loc si imprejurari; locul incheierii contractului este acela in care se afla ofertantul in
momentul in care a ajuns acceptarea la el.
Locul determina competenta instantei care trebuie sa rezove orice fel de problema legata de
contract.

In cazul contractelor cu consumatori in care nu exista negociere (sau foarte rar), oferta este
adresata unor persoane nedeterminate.
Daca nu este specificata intentia de negociere de catre ofertant , contractul se considera
incheiat in momentul in care cel interesat a acceptat oferta.
Dupa incheierea contractului se incepe executarea lui.

Efectele contractului

Contractul valabil incheiat are putere asupra partilor contractuale.Obligatiile sunt nu numai
acelea prevazute in textul contractului ci si cele prevazute in legile cu care se completeaza
dispozitiile.
In situatia in care intre parti nu mai exista raporturi contractuale trebuie specificate practicile
stabilite intre parti.

Pe parcursul executarii contractului pot interveni modificari care nu au fost prevazute de


catre parti.
Daca nu exista un caz de forta majora(o situatie cu totul neprevazuta care nu depinde de
vointa de conduita a niciuneia dintre parti)---------(o situatie pe care puteau sa o prevada, dar era
putin probabil ca se va produce).Astfel obligatiile contarctului trebuie indeplinite chiar daca apar
modificari.
Daca executarea unei obligatii devine excesiv de ---------- datorita unor schimbari
exceptionale si care face justa -------- la --------------Daca o parte este in dificultate in executarea obligatiilor, cealalta trebuie sa coopereze pentru
a ajuta la depasirea dificultatilor, ideea de baza fiind salvarea contractului.
In cazul neexecutarii obligatiilor, contractul poate fi desfiintat.Este reglementata in noul cod
civil si cesiunea contractului ( transferul tuturor teremenilor si obligatiilor).
Nu se poate realiza decat cu acordul tuturor contractantilor.
Este vorba de desfiintarea unui contract si incheierea unui alt contract cu exact aceleasi
clauze.
Contractul se incheie fie prin acordul partilor, fie la ajungerea la termen, fie prin desfiintarea
lui de catre instanta, fie prin anulare.