Sunteți pe pagina 1din 8

Remedii naturiste pentru tratarea si prevenirea gutei

Generalitati
Sus
Guta afecteaza oamenii de mii de ani, iar frecventa manifestarii acestei boli s-a
extins la omul de rand, dublandu-se pe parcursul ultimelor doua decenii. Deseori
afectiunea
este
debilitanta
si
scade
calitatea
vietii
bolnavului.
Guta este o forma de artrita care rezulta din urma excesului de acid uric in sange.
Acidul uric prodce cristale care raman in tesuturile articulatiilor, in mod special in
cele ale degetelor mari al membrelor inferioare si cauzeaza o reactie inflamatorie,
care duce la umflarea acestora si provoaca durere. Aproximativ 90% dintre
victimele bolii sunt barbati iar majoritatea au varsta de peste 45 de ani. Alti factori
de risc includ diverse afectiuni medicale cum ar fi: hipertensiunea
arteriala,obezitatea, diabetul si unele tipuri de medicamente, cum ar fi diureticele.
Crizele de guta apar brusc, intrucat nivelul de acid uric creste lent in organism si nu
provoaca simptome evidente. In cele din urma, creistalele de acid uric incep sa se
formeze in articulatii, cauzand inflamatie, tumefiere si durere. Persoanele care
sufera de dureri de guta spun ca senzatia este asemanatoare cu cea a mersului pe
bucati de sticla, iar piciorul pare sa explodeze. In cazul in care guta nu este tratata
se poate raspandi si la alte articulatii, poate leza atat ficatul, inima cat si alte
organe.
Guta a fost asociata inca din trecut cu un stil de viata indestulat si dietele care
includ cantitati mari de carne rosie, fructe de mare, produse lactate si alcool. Timp
de decenii, principalele sfaturi alimentare pentru cei care sufera de guta au fost sa
limiteze cantitatea de proteine si sa evite alimentele bogate in proteine, cum ar fi
fasolea (acidul uric se formeaza ca urmare a dezintegraii proteinelor din organism).
Dar noi cercetari au demonstrat ca nici proteinele nici fasolea nu cresc riscul
aparitiei gutei.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Alternative de tratament
3. Dieta bolnavilor de guta
4. Suplimente alimentare recomandate
Alternative de tratament
Sus

Crizele de guta sunt tratate cu AINS si corticosteroizi. Atacurile frecvente ale gutei
cronice pot fi tratate pe termen lung, cu medicamente care reduc productia de acid
uric sau medicamente care stimuleaza eliminarea de acid uric din organism.
Medicamentele pentru tratarea gutei au multiple efecte adverse. Medicii le prescriu
pe termen lung si monitorizeaza evolutia bolii, in functie de tipul terapiei
medicamentoase.
Guta poate fi controlata si cu tratament naturist, iar riscul bolii este redus prin
mentinerea unei greutati normale, oalimentatie sanatoasa si administrarea
de suplimente nutritive.
Dieta bolnavilor de guta
Sus
Bolnavii de guta trebuie sa includa in dieta lor:
- legume - legumele cu frunze verzi, morcovii, ceapa sunt bogate in antioxidanti si
alte substante care lupta impotrivagutei. Patrunjelul, cimbrul, menta au un continut
extrem de ridicat de un anumit tip de flavonoizi, numit apigenina care ajuta la
mentinerea sub control a acidului uric. Fasolea nu trebuie evitata intrucat are multe
efecte pozitive asupra organismului si trebuie inclusa in dieta oricarei persoane,
nefiind nociva nici in cazul gutei. Un studiu recent, a confirmat ca nici macar
spanacul, care a fost asociat cu declansarea gutei nu creste riscul aparitie bolii.
- fructe - fructele de padure de culoare rosie-albastruie si ananasul sunt alegeri
potrivite. Totusi cele mai bune suntciresele. Unii experti recomanda consumul a 68 cirese in fiecare zi pentru prevenirea gutei si a 20-30 de cirese in timpul unei
crize
acute.
- lichide - deshidratarea poate declansa atacuri de guta, de aceea trebuie prevenita
prin
consumul
a
6-8
pahare
de
apa
sau ceaiuri pe
zi.
- cafea - potrivit unor studii, daca se beau zilnic aproximativ 4 cesti de cafea riscul
declansarii gutei scade cu pana la 40%. Totusi cafeaua se va consuma cu prudenta
de
catre
persoanele
hipertensive.
- lactate degresate - in urma unor cercetari s-a descoperit ca barbatii care
consuma lactate degresate, reduc riscul aparitiei gutei cu pana la 50%.
Bolnavii de guta vor evita urmatoarele:
- fructoza - zaharul si
fructoza
cresc
riscul
dezvoltarii
gutei.
- carnea rosie - carnea de porc, carnea de vita, miel si organele de animale cresc
riscul
aparitiei
gutei.
- scoici, homar, creveti, stridii si crabi - dar se va consuma peste, care are efect
pozitiv asupra organismului, intrucat acizii grasi din compozitia acestora reduc
inflamatia.

- alcoolul - acesta poate declansa un atac in termen de 24 de ore. Riscul variaza in


functie de tipul de bautura alcoolica, dar in cazul berii riscurile sunt cele mai mici.
Suplimente alimentare recomandate
Sus
Pot fi incercate urmatoarele suplimente alimentare pentru tratarea sau
prevenirea gutei:
- vitamina C - aportul de cel putin 1500 mg de vitamina C pe zi reduce nivelul de
acid uric si riscul dezvoltarii gutei cu cel putin 50%. Nivelurile ridicate de vitamina
C
pot
preveni
aparitia
gutei.
- extractul de cirese - se vor evita atat kilogramele in plus cat si sucurile acidulate,
iar in schimb se vor administra 500 mg de extract de cirese negre. Studiile au aratat
ca acestea contribuie la scaderea nivelurilor de acid uric din sange gratie unor
compusi numiti anticiani, care au rolul de a reduce inflamatia. Expertii spun ca
toate
tipurile
de
cirese
ofera
aceleasi
beneficii.
- quercetina - un gram din acest tip de flavonoizi, zilnic, reduce sansa formarii
cristalelor
de
acid
uric.
- bromelaina - o enzima care se gaseste in ananas, bromelaina este o substanta
antiinflamatoare eficienta. Se va lua o capsula de 350 sau 500 mg de doua ori pe zi.
- turmeric - un ingredient esential din curry, o capsula de 300 mg din aceasta
planta cu rol antiinflamator natural, de trei ori pe zi, reduce inflamatia si durerea
provocate
de guta.
- otetul din vin de mere - acidul malic din compozitia acestuia este considerat de
unii experti benefic pentru dizolvarea acidului uric si la eliminarea acestuia din
organism. Este de preferat sa se consume 30 ml de otet de mereorganic in fiecare
zi.
- uleiul de peste - doua grame de ulei de peste pe zi reduce inflamatia provocata de
guta.
- gheara dracului - mai multe studii au ajuns la concluzia ca planta gheara
dracului amelioreaza durerea si inflamatia la fel de mult ca si antiinflamatoarele
nesteroidiene.
Expertii sugereaza consumul a 750 mg de extract din aceasta planta de trei ori pe
zi. Guta este o boala care poate fi tinuta sub control. Mentinerea unei greutati
optime, o dieta sanatoasa si administrarea de suplimente nutritive pot fi de ajutor si
pot reduce riscul aparitiei crizelor specifice bolii.

Nu in ultimul rand, calciul micsoreaza amploarea alergiilor. De aceea, se recomanda doze de calciu in cazul unor
reactii alergice de tipul rinitelor, astmului bronsic sau urticariei.

Read more: http://www.doctor.info.ro/nu_neglija_carenta_de_calciu.html#ixzz3yeX0VGn4

Vitamina C este un antihistaminic natural ale carei proprietati


fac din ea o favorita in tratamentul alergiilor. Conform
experimentelor, consumul a 1.000 mg de vitamina C zilnic, timp de 3
zile, poate reduce semnificativ nivelul histaminelor, care cauzeaza
simptome alergice. O doza zilnica de 1.000 pina la 4.000 de miligrame
de vitamina C ar trebui sa ajute la desfundarea nasului care curge.
Vitamina D: un nivel adecvat de vitamina D reduce riscul de
aparitie a reactiilor alergice. Vitamina D este necesara pentru o
buna dezvoltare a sistemului imunitar.
Vitamina D ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor si
anihileaza substanele alergice, explicaMilo Vassallo,
coordonatorul unui studiu efectuat de cercetatori de la Massachusetts
General Hospital din Boston (SUA).
Acelasi studiu a concluzionat faptul ca Riscul de a dezvolta alergii
alimentare este mai mare la copiii care sunt nascuti in lunile de
toamna si iarna decat la cei care sunt nascuti primavara sau
vara. ((Evenimentul zilei, Copiii nascuti iarna si toamna sunt
predispusi la alergii))
daca suferi de alergii, vitaminele B5 si C ti-ar putea fi de ajutor. Ia
cate 1000 mg din fiecare, dimineata si seara.
Consuma mai multe fructe si legume proaspete si produse lactate ce
contin probiotice. calciul

micsoreaza amploarea alergiilor. De


aceea, se recomanda doze de calciu in cazul unor reactii alergice
de tipul rinitelor, astmului bronsic sau urticariei.

Prima clasa de antiaritmice cuprinde blocante ale canalelor


de sodiu. Include numeroase medicamente, care actioneaza
prin mecanisme diferite, cei mai importanti reprezentanti
fiind: chinidina, procainamida, lidocaina, propafenona, etc.

Chinidina are un efect foarte bun pe atrii si moderat pe


ventricule, fiind folosita de aceea in aritmiile atriale
(fibrilatie si flutter) si in extrasistole ventriculare si
supraventriculare. Se administreaza oral, doza de incarcare
fiind de 1,6-1,8 gr/zi si doza de intretinere de 400-800
mg/zi.

Poate avea efecte adverse: digestive (dureri


abdominale, greata, varsaturi), ameteli, cefalee, tulburari de
vedere si auz, alergii, iar la nivel cardiac poate induce chiar
ea aritmii periculoase.
Xilina se administreaza injectabil intravenos si este
indicata mai ales in aritmiile ventriculare, in special in cele
produse in infarctul miocardic. Propafenona este cel mai
efficient medicament din aceasta clasa.
Au actiune
atriala si ventriculara, sunt, in general, bine tolerate, avand
putine efecte adverse. Propafenona are doza initiala de 600900 mg/zi, urmata de doza de intretinere de 300-450 mg/zi.
Betablocantele au o actiune antiaritmica indirecta, fiind
indicate in aritmii cu frecventa cardiaca mare. Exista mai
multe tipuri de betablocante. Toate prezinta efect
antiaritmic si pot fi folosite in acest scop. Insa cele de
prima generatie au un efect larg, pe mai multe organe in
afara inimii, de exemplu plaman, vase periferice, ochi. Cele
mai noi sunt cardioselective, evitandu-se astfel efectele
adverse. Cele mai folosite sunt metoprololul si atenololul,
administrate de obicei oral.

Blocantele canalelor de potasiu sunt antiaritmice foarte


eficiente, cu actiune in aritmiile atriale si ventriculare. Cel
mai cunoscut reprezentant este: amiodarona, administrate
de obicei oral. Amiodarona este cel mai folosit medicament
al grupei. Se administreaza in doza de incarcare de 8001000 mg/zi, timp de 7-10 zile, doza de intretinere fiind apoi
de 200-400 mg/zi.
Reactiile adverse sunt: scaderea
frecventei cardiace, afectarea tiroidei, dureri de cap, tremor,
fotosensibilitate, greata, afectare hepatica (uneori pana la
hepatita acuta grava).
Blocantele canalelor de calciu includ verapamilul si
diltiazemul (exista si alte blocante ale canalelor de calciu,
dar care nu prezinta insa efect antiaritmic). Sunt indicate in
aritmiile supraventriculare (nu au efect pe ventricule). Se
administreaza oral, in doza de 180-240 mg/zi , avand si
efect vasodilatator, si antianginos, fiind indicate astfel
bolnavilor cu hipertensiune si cardiopatie ischemica.