Semintele fructelor si legumelor sunt adevarate medicamente naturiste.

Statisticile
spun ca romanii rontaie mai multe seminte decat americanii, considerati mari
consumatori de popcorn. Ne plac semintele, mai ales cele de floarea-soarelui si de
dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cand vrem sa ne lasam de fumat.
Semintele legumelor si fructelor si-au gasit la romani o intrebuintare si mai
valoroasa: leac pentru diferite afectiuni. Semintele faceau parte din retetele magice
ale vindecatorilor de odinioara, iar astazi sunt ingrediente pentru unele dintre cele
mai eficiente preparate naturiste.
Micile uzine de medicamente
Pe vremuri, taranii le considerau pastratoarele vietii, adevar demonstrat si de
medicina moderna, care a descoperit ca, inainte sa se transforme in plante verzi,
semintele contin energii uriase si substante benefice pentru organism. Terapia cu
seminte nu presupune consumul exclusiv al semintelor, ci in combinatie cu un regim
sanatos, bazat pe legume si fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, semintele se
mananca neprajite, deoarece prin preparare termica, cea mai mare parte a
proprietatilor lor vindecatoare este distrusa. Din seminte se pot prepara si remedii
sub forma de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie
stiut ca semintele, desi par uscate si moarte, sunt organisme vii, bogate in nutrienti.
De aceea, consumul semintelor intre mese, in locul gustarilor, pe langa rolul extrem
de benefic, si satura. Nu intamplator, terapia cu seminte este inclusa in regimurile
dietetice. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.
Semintele de dovleac
Nutritionistii din Japonia pun semintele de dovleac (bostan) pe primul loc in tabelul
produselor alimentare, deoarece ele contin cca 50% grasimi, vitamine,
microelemente si mai ales zinc. Ele sunt recomandate in lupta cu prostatita,
constipatia si balonarea. Sunt diuretice, intaresc muschiul cardiac si rinichii, ajuta la
cresterea parului, elimina metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor
afectiuni, se prepara laptele de bostan dintr-un pahar de seminte pisate intr-un vas
de lut si trei pahare de apa clocotita. Se strecoara, se stoarce bine terciul si se bea
lichidul obtinut de 3 ori pe zi, cate 1/2 de pahar, inainte de masa. Specialistii in
medicina naturista incurajeaza consumul semintelor de dovleac, care desfunda
vasele de sange, regleaza colesterolul si stimuleaza activitatea rinichilor, au rol
adjuvant in cancer, leucemie, scleroza sau diverse boli greu vindecabile. Se mai
recomanda in alimentatia persoanelor cu boli hepatice si cardiovasculare, femeilor
insarcinate si copiilor.
Seminte sunt cea mai hranitoare parte din dovleac si contin mult magneziu. Un
studiu realizat de cercetatorii francezi a aratat ca barbatii cu un nivel ridicat de
magneziu prezinta un risc cu 40% mai mic de a muri tineri. Semintele de dovleac au
un efect excelent si impotriva parazitilor intestinali. In caz de oxiuri, la copii se dau
cate 10 15 seminte de dovleac decojite, zilnic, iar adultii vor lua cate 20 30 seminte
pe zi. Aceste seminte trebuie sa ramana neaparat cu pielita fina si uscata pe ele si
sa se mestece foarte bine. Dupa o ora, se ia o lingurita de ulei de ricin. Fitoterapia
recomanda semintele de dovleac si contra teniei. Alaturi de o dieta severa, se
mesteca bine, in 4 portii, cate 80 100 de seminte de dovleac decojite, iar dupa o ora

se ia 1/2 lingura de ulei de ricin. Daca trebu-ie, in caz de o prima nereusita, sa se

incerce inca o data aceeasi cura, pentru ca nu apar fenomene secundare
daunatoare organismului.
Semintele de susan
Semintele de susan contin vitaminele A, B, C si E. Pentru intarirea si curatirea
organismului, se consuma cate 15-20 g de pulbere preparata din seminte, cu putina
apa, de 3 ori pe zi, cu 10-15 minute inainte de masa.
Arsurile se trateaza cu un terci din seminte de susan rasnite si apa. Se schimba
pansamentul de 2-3 ori pe zi, pana la vindecare. Susanul poate inlocui sarea. Se
amesteca 5 linguri de seminte de susan, cu 3 linguri seminte de in si o lingura de
sare de mare, prajita in prealabil intr-o tigaie uscata. Amestecul se pastreaza intr-un
borcan inchis bine.
Semintele de susan contin si proteine, cu 50% mai mult decat se afla in carne. Sunt
foarte bogate in calciu si inlocuiesc cu succes laptele.
Consumul de susan previne osteoporoza. Semintele au o mare valoare energetica,
reprezinta un aport insemnat in afectiunile de nutritie, sunt laxative, emoliente,
antitumorale si ajuta la detoxifierea ficatului si a rinichilor, intaresc sistemul
imunitar, cresc fertilitatea si sunt afrodiziace. Semintele de susan sunt o sursa buna
de seleniu, magneziu si fosfor, avand un continut scazut de grasimi si sodiu.
Mancati in fiecare dimineata o mana de seminte de susan negru, sunt foarte bogate
in calciu.
Semintele de in
Cert este ca, daca urmati o cura cu seminte de in, puteti spune adio problemelor
digestive. Semintele de in normalizeaza tranzitul intestinal, dau senzatia de
satietate si incetinesc procesul de asimilare a grasimilor. Sunt indicate daca suferiti
de constipatie, de o boala inflamatorie intestinala sau de sindromul colonului iritabil.
Puteti lua seara, de 4 ori pe saptamana, cate 2 lingurite de seminte de in macinate,
cu multa apa. Puteti prepara si un macerat la rece, din doua lingurite de seminte de
in la un pahar cu apa. Se lasa cateva ore si apoi se consuma semintele, cu tot cu
apa. Uleiul de seminte de in are efect calmant si antiinflamator, fiind indicat in
inflamatiile tractului digestiv si pentru prevenirea hemoroizilor si litiazei biliare.
Datorita actiunii de stimulare a arderii grasimilor si combatere a retentiei de apa,
semintele de in sunt eficiente si in curele de slabire. Semintele de in contin mai
multi acizi grasi esentiali Omega-3 decat pestele si, in plus, sunt bogate in fibre,
vitamine si minerale. Sunt o sursa excelenta de fitoestrogeni, regland tulburarile
hormonale si contribuind la prevenirea cancerului. Macinate, le puteti adauga in
salate, mancaruri, prajituri, bolul de cereale de dimineata.
Daca aveti probleme cardiovasculare, 2 capsule de ulei de seminte de in pe zi ajuta
la scaderea tensiunii si reducerea nivelului de colesterol si de trigliceride. Semintele
de in reduc inflamatiile, atenuand simptomele astmului si imbunatatind functia
pulmonara. Alte beneficii aduse de consumul de seminte de in sunt reducerea

stresului si cresterea capacitatii de memorare. Uleiul de seminte de in contine acid

linoleic si lignina, substante care ajuta la prevenirea cancerului de prostata, de
colon si de san. Pentru a profita de aceste beneficii, luati zilnic cate doua capsule cu
ulei de seminte de in, adaugati ulei alimentar de in sau seminte de in in salate.
Pentru a reduce riscul de osteoporoza, e suficient sa adaugati ulei de seminte de in
in mancare. Acest ulei mentine in stare buna oasele, prin cresterea nivelului unei
proteine implicate in formarea sistemului osos. Uleiul de seminte de in este benefic
femeilor la menopauza, dar si celor ce sufera de diabet, predispozitia catre
osteoporoza fiind mai crescuta in cazul lor. Daca aveti acnee, puteti scapa de
aceasta problema folosind cataplasme cu faina din seminte de in. Acestea se
prepara prin amestecul fainii de in cu apa pana la obtinerea unei paste.
Cataplasmele aplicate saptamanal pe zonele afectate vor face ca pielea
dumneavoastra sa devina mai fina si mai curata. Tot prin actiunea de reglare
hormonala, semintele de in prevenirea caderea parului.
Preparatele pe baza de seminte de in care se administreaza intern pot reduce
absorbtia substantelor din unele medicamente. De aceea, cereti sfatul medicului
daca urmati un tratament de durata. Altfel, evitati terapia cu seminte de in doar
daca suferiti de obstructii sau de hemoragii ale tubului digestiv, daca sunteti
insarcinata ori daca alaptati.
Semintele de in si Omega-3
Omega-3 sunt acizi grasi polinesaturati, numiti esentiali deoarece nu pot fi produsi
de organismul uman, fiind nevoie de asimilarea lor din surse externe. Ei includ DHA
(acid docosahexanoic), EPA (acid eicosapentanoic) si ALA (acid alfa-linoleic).
Recomandarile sunt ca 20% din totalul de grasimi consumate sa fie acizi grasi
esentiali Omega-3.
Beneficii ale consumului de seminte de in
protectie impotriva bolilor de inima (scade tensiunea arteriala)
protectia plamanilor
activitate anticancerigena impotriva tumorilor
protectie impotriva diabetului
prevenirea si tratarea artritei
tratarea astmului
beneficii impotriva alergiilor
beneficii impotriva bolilor inflamatorii
beneficii impotriva retentiei de apa
beneficii pentru o piele uscata, dura
beneficii pentru scleroza multipla

 cresc vitalitatea si asigura o piele moale si un par stralucitor

normalizeaza zaharul in sange
cresc rezistenta la frig
imbunatatesc sistemul imunitar
imbunatatesc vederea
ajuta la dezvoltarea creierului fatului si al adultilor
ajuta functiile renale
ajuta la formarea spermei
amelioreaza unele dereglari psihice
E nevoie de 4-6 luni de la adaugarea surselor de Omega-3 in dieta pentru a observa
rezultatele.
Surse de Omega-3 uleiul de peste sau semintele de in?
In momentul in care decidem ce sursa de Omega-3 este mai bine sa folosim, trebuie
sa luam in considerare ca sursele cele mai sanatoase si consistente sunt cele
naturale. Astfel, desi Omega-3 se gaseste ca supliment sub diferite forme (tablete,
capsule, pastile, uleiuri), cea mai buna forma in care putem suplimenta acest
nutrient este consumul alimentului integral. In natura, Omega-3 se gaseste in
cantitati importante in peste si in semintele de in. Desi pestele este o sursa buna de
acizi grasi esentiali, uleiul de peste fiind recomandat pentru suplimentarea cu
Omega-3, e mai putin cunoscut faptul ca semintele de in au un continut de Omega3 de 18-24%, fata de numai 2% al pestelui.
8 motive pentru a consuma semintele de in in locul uleiului de peste
1. In primul rand, trebuie stiut ca acizii grasi Omega-3 sunt caramizile care ajuta la
indeplinirea multor functii in organism, dintre care una singura este de a face EPA
(acid eicosapentanoic). Uleiul de peste, practic, nu furnizeaza Omega-3, el
furnizeaza direct EPA, ceea ce limiteaza optiunile corpului de a face ce are nevoie
din Omega-3.
2. O alta mare diferenta o face fibra continuta de semintele de in.
Pestele nu contine nici un fel de fibre si este de asemenea o forma de hrana
concentrata, nesanatoasa. Spre deosebire de alte plante alimentare, semintele de in
contin o forma de fibra numita lignina, pe care corpul nostru o transforma intr-un
antioxidant ce ajuta sistemul imunitar si are proprietati anticancerigene si antivirale.
Nivelele mari de lignina din dieta au fost asociate cu rate reduse de cancer de colon
sau de san.
3. Inca un avantaj pe care il are inul in fata pestelui este ca uleiul extras din aceasta
planta nu contine colesterol. In schimb, 100 de mililitri de ulei de cod contine 570 de
miligrame de colesterol, cam aceeasi cantitate aflata in galbenusul a doua oua!

4. Pestele este extrem de contaminat cu substante toxice (mercur) din cauza

poluarii masive a apelor. Consumul de in nu prezinta nici un risc de acest fel.
5. Uleiul de in si uleiul de peste contin cantitati mari din vitaminele A si D. Aceste
vitamine, daca sunt de provenienta animala, sunt toxice pentru organismul uman.
Vitaminele din in, precum provitamina caroten, care este convertita de corp in
vitamina A, nu pot deveni toxice in organism, indiferent de cantitatea de seminte
ingerate.
6. Omega-3 din semintele de in reduce colesterolul din sange cu 25% si
trigliceridele cu 65%.
7. Folosirea inului in locul uleiului de peste are si o componenta morala si etica.
8. Inul este ieftin si disponibil, usor de pastrat si de manevrat.
Cum consumam semintele de in
Un consum zilnic adecvat de seminte de in ar fi de aproximativ 3 lingurite. In cazul
in care se prefera uleiul din seminte de in, acesta trebuie luat cate o lingurita pe zi.
De mentionat ca acestea sunt cantitati de mentinere. Daca dorim sa folosim inul in
scop terapeutic, doza trebuie marita la 5 lingurite pe zi seminte si 2 lingurite ulei, in
functie de necesitati.
Semintele pot fi puse la inmuiat ca si restul nucilor si semintelor, de cu seara,
pentru dimineata. Acest procedeu favorizeaza dezactivarea enzimelor inhibitoare. O
metoda buna este de a le pune in blender (dupa ce au fost inmuiate), amestecate
cu fructe. Acesta le face mai usor asimilabile. O alta metoda eficace si poate cea
mai potrivita este macinarea lor intr-o rasnita de cafea si consumarea in salate, intro bautura, ori pur si simplu ca atare.
Aportul de seminte de in in dieta e la fel de important pentru vegetarieni, ca si
pentru cei care consuma doar hrana vie sau pentru nonvegetarieni. Sunt ieftine si
usor de gasit (in magazinele naturiste sau pe site-urile de profil, pe internet). Tot ce
trebuie sa facem este sa le adaugam la dieta noastra, si chiar sa ne facem un obicei
din asta!
Atentie: Semintele de in, ca de altfel si cele de susan, nu pot fi digerate de stomacul
nostru in forma lor integrala. Nu c-ar exista vreun pericol, doar ca vor iesi din corp
asa cum au intrat, fara a ne aduce vreun beneficiu.
Semintele de floarea-soarelui
Cele mai populare seminte mancate la noi au multiple intrebuintari in medicina
naturista. Bomboanele agricole combat nicotina. Sunt un remediu de baza in
combaterea bolilor de rinichi, de bila si de circulatie. De asemenea, se folosesc in
cure pentru tratarea sterilitatii si impotentei vasculare si hormonale. Uleiul obtinut
prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea
afectiunilor gingiilor si tratarea bolilor cailor respiratorii. Se ia o gura de ulei in
fiecare dimineata, pe nemancate si se suge vreme de 10 minute. Apoi lichidul plin
de microbi se scuipa si se clateste gura insistent. Semintele de floarea-soarelui

contin o cantitate substantiala de acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol

din peretii arterelor. Sunt bogate in vitamina E, un antioxidant care previne aparitia
bolilor de inima. Sunt recomandate femeilor gravide si copiilor, pentru continutul
ridicat de vitamine B.
Semintele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotina.
Contin vitamina E, acid folic, magneziu, seleniu, cupru. Sunt o sursa importanta de
acizi grasi Omega-3, necesari in regenerarea celulelor.
Pentru o mai buna asimilare a magneziului din ele se recomanda sa le adaugati in
salate. Atentie insa, nu prajite si sarate, ci crude.
Naturistii sustin ca semintele de floarea-soarelui previn formarea cheagurilor de
sange si reduc riscul de a va imbolnavi de inima. De asemenea, contribuie la o
functionare normala a prostatei si ajuta la reglarea digestiei.
Semintele de schinduf
Schinduful este o planta ierboasa, ale carei seminte trateaza diabetul de tip
insulinodependent. Se face o cura de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se
beau cate doua-trei cani pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic in timp,
care va necesita reducerea gradata a dozelor de insulina. Pentru valori crescute ale
colesterolului, se ia cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi, inaintea meselor
principale.
Intervine in metabolismul lipidelor, reducand asa-numitul colesterol rau si protejand
sistemul cardiovascular de aparitia ischemiei cardiace.
Semintele sporesc secretia de lapte si imbunatatesc starea de sanatate a mamei.
Doua lingurite de pulbere de schinduf amestecata cu miere, luate cu o ora inainte
de masa, vindeca anorexia. Infuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la
menopauza, prevenind eliminarile masive de calciu si ajutand la pastrarea fortei
musculare. Infuzia vindeca si sterilitatea, dar are si efecte antiinflamatoare asupra
intestinului. Cataplasma cu seminte de schinduf ajuta la terapia ulcerelor varicoase
si a eczemelor insotite de mancarimi. In cosmetica, intareste unghiile si parul, iar pe
femeile prea slabe le ajuta sa-si rotunjeasca formele, fara a creste insa tesutul
adipos.
Semintele de chimen
Chimenul este cunoscut pentru beneficiile sale medicale de sute de ani. El ajuta
digestia, prin uleiul esential din semintele sale, care activeaza glandele salivare. De
asemenea timolul prezent in seminte asigura o digestie lenta si grabeste vindecarea
arsurilor. Daca aveti de insomnie, semintele de chimen va vor face sa aveti un somn
linistit, deoarece au efect calmant. Amelioreaza greturile de dimineata, asa ca fac
minuni pentru femeile gravide. Se consuma sub forma de ceai o lingurita de
seminte la un pahar cu apa. Semintele de chimen ajuta in vindecarea simptomelor
racelii, printre care si tusea. De asemenea, durerile in gat pot fi ameliorate cu
ajutorul acestor seminte. Cu varsta, metabolismul devine mai lent. Sucul de chimen
va va ajuta, deoarece sporeste caldura in organism si, in cele din urma, creste

metabolismul. Adaugati seminte de chimen dietei dumneavoastra si va veti simti

mai bine. Ele actioneaza ca un laxativ natural. De asemenea, semintele de chimen
previn astmul, bronsita si alte probleme respiratorii.