CURS 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE DREPT PENAL INTERNATIONAL

DIFERENTA DINTRE DREPTUL INTERNATIONAL PENAL SI DREPTUL PENAL

INTERNATIONAL
Dreptul international penal face parte din ordinea juridica internationala in timp ce
dreptul penal international apara ordinea juridica interna a fiecarui stat. Dreptul
international penal constituie un ansamblu de norme juridice conventionale sau
cutumiare stabilite sau acceptate de catre state, ca parte a dreptului international
public in baza carora este organizata incriminarea si reprimarea faptelor anti-sociale
prin care se aduce atingere unor interese fundamentale ale comunitatii.
OBIECTUL DE REGLEMENTARE AL DREPTULUI INTERNATIONAL PENAL SI AL
DREPTULUI PENAL INTERNATIONAL
Obiectul de reglementare al dreptului international penal il constituie faptele penale
prin care se aduce atingere relatiilor pasnice dintre popoare precum si drepturilor
fundamentale ale omului cum sunt :

Crime impotriva pacii

Crime impotriva umanitatii

Crime de razboi

Crime prin care sunt afectate sau tulburate valorile fumndamentale pentru
societatea umana sau activitati importante pentru colaborare internationala ,
in aceasta categorie numarandu-se infractiuni precum : terorism , trafic de
persoane , traficul de droguri , pirateria , deturnarea de aeronave si alte
asemenea.

Dreptul penal international constituie ramura de drept in baza caruia statele isi cer
reciproc sprijin pentru rezolvarea unor probleme de drept penal intern. Aceasta
ramura de drept cuprinde norme care reglementeaza formele de cooperare si
asistenta juridica internationala in materie penala, cum ar fi :

Extradarea

Mandatul European de arestare

Transferul de proceduri in materie penala

Recunoasterea si executarea hotararilor penale si a actelor judiciare straine

1

Transferul persoanelor condamnate

Indisponibilizarea bunurilor

Ordinele de confiscare si altele asemenea

NECESITATEA DREPTULUI PENAL INTERNATIONAL

Aparitia acestei ramuri de drept a fost determinata de dezvoltarea fara precedent a
criminalitatii organizate sub formele cele mai periculoase ale acesteia (terorism ,
traficul de persoane, traficul de droguri, trafic de arme , falsificarea de moneda , si
alte valori ) ceea ce a impus o perfectionare a cadrului legislativ al fiecarui stat dar
si indentificarea si perfectionarea activitatilor specifice de recunoastere , prindere si
tragere la raspundere penala a autorilor unor astfel de fapte mai sus mentionate ,
autori care pot alege sa se ascunda pe teritoriul altor state decat cele unde au
savarsit fapta penala. Este posibil ca faptele grave , enumerate cu titlu de exemplu
mai sus, sa fie comise pe teritoriul mai multor state , ceea ce impune o cooperare
interstatala in vederea indentificarii , prinderii si tragerii la raspundere penala a
faptuitorilor. Cooperarea juridica internationala a cunoscut in ultimii ani , noi si
diverse forme , unele reglementate prin conventii internationale multilaterale si
bilaterale dar si prin norme interne de implementare a reglementarilor
internationale in domeniu.
PRINCIPIILE COOPERARII JUDICIARE INTERNATIONALE
Cooperarea judiciara internationala in materie penala are la baza o serie de principii
generale stabilite prin :

Constitutie

Legi interne

Conventii bilaterale cat si multilaterale

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA COOPERARII JUDICIARE INTERNATIONALE IN

MATERIE PENALA SUNT:
1. PRINCIPIUL LEGALITATII
2. NON BIS IN IDEM
3. PRINCIPIUL CONFIDENTIALITATII
4. PRINCIPIUL RECUNOASTERII SI INCREDERII RECIPROCE
5. PRINCIPIUL
NECESITATII
JURIDICE INTERNATIONALE

SI

PROPORTIONALITATII

ASISTENTEI

6. PRINCIPIUL RELEVANTEI COOPERARII JUDICIARE INTERNATIONALE IN

MATERIE PENALA

1. PRINCIPIUL LEGALITATII
Potrivit acestui principiu, in cadrul cooperarii internationale in materie penala , toate
procedurile impuse de instrumentele internationale, ce reglementeaza aceasta
activitate, trebuie desfasurata in stricta conformitate cu prevederile legilor aflate in
vigoare. Astfel toate Conventiile , Tratatele , Protocoalele sau alte instrumente ce
privesc cooperarea internationala in materie penala , prevad cu claritate
respectarea stricta a legii dar si a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
asa cum sunt stipulate in alte instrumente internationale , cum ar fi :

Declaratia Universala a Drepturilor Omului

Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene

Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor

fundamentale

Totul trebuie sa se faca in temeiul legii, niciun principiu chiar si cu caracter de

cutuma , nu poate fi aplicat decat daca are la baza legea.
2. PRINCIPIUL NON BIS IN IDEM
Acest principiu se refera la orice persoana care a suferit o condamnare printr-o
hotarare judecatoreasca ramasa definitiva , prin epuizarea cailor de atac sau prin
neexercitarea acestora si care se bucura de autoritate de lucru judecat si are
dreptul de a nu fi urmarit penal , de a nu fi judecat sau condamnat pentru aceeiasi
fapta. Aplicarea acestui principiu in materia cooperarii judiciare internationale este
foarte importanta intru cat fereste autoritatile competente de formularea unei noi
acuzatii penale impotriva unei persoane fata de care pentru aceeiasi fapta exista
deja o hotarare definitiva de condamnare. Principiul non bis in idem in cooperarea
internationala in materie penala se aplica numai daca sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii :
a. existenta unei hotarari judecatoresti de condamnare penala sau existenta
achitarii unei persoane , impotriva careia o autoritate competenta formuleaza
o acuzatie penala. Potrivit legii si procedurii penale ale statului , a carei
autoritate competenta formuleaza acuzarea penala , hotararea de achitare sa
fie definitiva , adica sa se bucure de autoritate de lucru judecat .
b. o autoritate judiciara competenta a unui stat sa formuleze o anumita
acuzare cu privire la aceleasi fapte si cu privire la aceeiasi persoana chiar
daca incadrarea penala este diferita.
3

3. PRINCIPIUL CONFIDENTIALITATII

Potrivit acestui principiu , autoritatile judiciare romane competente implicate in

colaborarea judiciara internationala in materie penala au obligatia de a asigura pe
cat posibil , la cererea autoritatii judiciare competente a altui stat solicitant , de a
asigura confidentialitatea cererilor de asistenta judiciara si a actelor anexe
formulate. Statul Roman la randul sau poate solicita, prin autoritatea judiciara
competenta, implicate in cooperarea judiciara internationala penala poate cere
respectarea confidentialitatii cererilor de asistenta judiciara in materie penala si a
anexelor acestora , pe care le inainteaza celorlalte state membre. Confidentialitatea
unei cererii de asistenta judiciara in materie penala poate fi impusa de interese
practice , cum ar fi :
-

Prinderea unui infractor

Cautarea in statele membre a unui infractor

acestuia

Localizarea intr-un anumit stat a faptuitorului (infractorului)

ori impiedicarea disparitiei

Acestea sunt situatii in care confidentialitatea poate fi ceruta in mod expres , chiar
daca textele de lege nu o prevad.
4. PRINCIPIUL RECUNOASTERII SI INCREDERII RECIPROCE IN COOPERAREA
INTERNATIONALA PENALA
In cazul cooperarii judiciare internationale in materie penala , recunoasterea
hotararii penale este piatra de temelie a acestei cooperari asa cum s-a stabilit in
anul 1999 la Tampere in Finlanda si apoi in Programul de la Haga si in Tratatul de la
Amsterdam . Tratatul de la Amsterdam a furnizat ocazia intaririi mecanismelor
internationale ale celui de-al treilea pilon al Uniunii Europene si anume cooperarea
politieneasca si cea judiciar-penala si pentru favorizarea cooperarii a dat dreptul
consiliului Uniunii Europene de a folosi, in locul conventiilor , decizii cadru , decizii
care prezinta avantajul lipsei necesitatii ratificarii de catre statele membre. Statele
au convenit ca o cooperare duce la accelerarea rezultatelor benefice.
5. PRINCIPIUL NECESITATII SI PROPORTIONALITATII ASISTENTEI JURIDICE
INTERNATIONALE
Presupune in primul rand ca asistenta judiciara in materie penala sa raspunda
solicitarilor autoritatii judiciare straine competente si sa nu aduca atingere
intereselor fundamentale ale Romaniei sau principiilor fundamentale de drept.
Autoritatile judiciare romane competente se vor limita doar la ce s-a solicitat , iar
4

cand apreciaza ca pentru rezolvarea cererii de asistenta judiciara, sunt necesare

date si informatii suplimentare , sa solicite transmiterea acestora. Raspunsul va
cuprinde numai actele solicitate de autoritatea Romana , nu intreg dosarul ce sta la
baza acelui raspuns.
6. PRINCIPIUL RELEVANTEI COOPERARII JUDICIARE INTERNATIONALE IN
MATERIE PENALA
Potrivit acestui principiu, in situatia in care cooperarea internationala se efectueaza
in legatura cu un proces penal aflat in curs de desfasurare, atunci dispozitiile penale
privind cooperarea judiciara internationala in materie penala prevaleaza fata de
cele nationale.

EXTRADAREA
Reprezinta actul de asistenta judiciara internationala incheiat intre cele doua state ,
prin care un stat , statul solicitat accepta sa predea unui alt stat , statului solicitant,
o persoana care se afla pe teritoriul sau si care este urmarita penal sau trimisa in
judecata pentru o infractiune , ori este cautata in vederea executarii unei pedepse
sau a unei masuri de siguranta in statul solicitant. In Europa extradarea este in mod
esential guvernata si coordonata de Conventia Europeana de extradare , incheiata
la Paris in 13 Decembrie 1957 si de Protocoalele sale aditionale incheiate la
Strasbourg in 15 Noiembrie 1975 si 17 Martie 1978.
Protocoalele aditionale care intervenit in special in domeniul infractiunilor politice si
al infractiunilor fiscale . Conventia Europeana privind extradarea si protocoalele
aditionale au fost ratificate si in Romania si se regasesc in Legea 80/1997. In plan
intern Extradarea este reglementata de catre Noul Cod Penal in art. 5. Conform
prevederilor N.C.P. extradarea poate fi solicitata pe baza de conventii internationale
sau pe baza de reciprocitate , iar in lipsa acestora , in temeiul legii. Ordinea de
prioritate este stabilita de art. 5 din Legea 302/2004 care prevede ca in lipsa unei
conventii internationale , cooperarea judiciara se poate efectua. Potrivit Legii
speciale in materie , in lipsa unei conventii internationale , cooperarea judiciara in
materie penala se poate efectua pe baza curtuaziei internationale , la cerere , calea
diplomatica , din partea unui stat solicitant cu asigurarea scrisa a reciprocitatii data
de catre autoritatea competenta a acelui stat.
EXTRADAREA

ACTIVA

PASIVA
5

EXTRADAREA ACTIVA - Trebuie sa indeplineasca anumite conditii cu privire la

persoana ce urmeaza a fi extradata , la cererea unui stat strain.
Persoanele aflate pe teritoriul Romaniei care sunt urmarite penal sau care sunt
trimise in judecata pentru savarsirea unei infractiuni , ori care sunt cautate in
vederea executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta , in statul
solicitant , pot fi extradate de statul Roman. Nu pot fi extradati cetatenii romani ,
daca nu exista conventii multilaterale sau bilaterale la care Romania sa fi aderat ,
sau sa existe relatii de reciprocitate . De asemenea , nu poate fi extradata persoana
caruia i s-a acordat drept de azil in Romania , persoana care imunitate de jurisdictie
in Romania , nu pot fi extradate persoanele straine citate in strainatate in vederea
audierii ca martori , parti sau experti in fata unei autoritati juridice Romane.
Cetatenii romani pot fi extradati din Romania in baza unor conventii multilaterale
sau pe baza de reciprocitate daca este indeplinita cel putin una din urmatoarele
conditii :

Persoana extradata se afla pe teritoriul statului solicitat la data formularii

cererii

Persoana straina are si cetatenia statului solicitant

Persoana extradata a comis fapta pe teritoriul, sau impotriva unui cetatean, a

statului solicitant.

Extradarea poate fi refuzata daca predarea persoanei este susceptibila de

consecinte de o gravitate deosebita, din cauza varstei sau a starii de sanatate.
CONDITII DE INDEPLINIT CU PRIVIRE LA FAPTA
In art. 26 al.1 din Legea 302/2004 , este prevazuta conditia dublei incriminari , adica
fapta pentru care este invinuita sau condamnata persoana a carui extradare se
solicita sa fie prevazuta atat de legea statului solicitant cat si de legea celui
solicitat. EXCEPTIA de la aceasta regula este reglementata de al. 2 art. 26 Legea
302/2004 in care se se mentioneaza ca extradarea poate fi acordata si daca fapta
respectiva nu este prevazuta in legea romana , daca pentru aceasta fapta este
exclusa dubla incriminare printr-o conventie internationala la care Romania este
parte. Dubla incriminare nu inseamna o incriminare identica in legea ambelor state
(exemplu : in cazul infractiunilor fiscale in Legea 302 , se prevede ca extradarea nu
poate fi refuzata pe motiv ca in legea Romana nu sunt prevazute aceleasi tipuri de
taxe sau impozite , ca in legea straina) ci ele sunt reglementate in ambele legi ale
statelor.
CONDITII DE INDEPLINIT CU PRIVIRE LA PEDEAPSA
Tot in legea 302/2004 in art. 28 sunt mentionate urmatoarele :
6

Extradarea este acordata de Romania numai pentru faptele pentru care atat
legea statului solicitant cat si a statului solicitat , prevad pedeapsa inchisorii
de cel putin 1 an.

In cazul extradarii pentru executarea unei sanctiuni penale , aceasta

sanctiune trebuie sa fie de cel putin 4 luni.

In art. 29 al aceeleiasi legi se prevede ca in cazul in care fapta, pentru care se

cere extradare, are prevazuta pedeapsa cu moartea de catre legea statului
solicitant , atunci extradarea va fi refuzata sau se va acorada numai sub
conditia ca pedeapsa cu moartea sa fie comutata intr-o pedeapsa privativa
de libertate , si aceasta comutare sa se faca in baza unor garantii ferme ,pe
care statul solicitant le va da Romaniei, ca pedeapsa se va converti.

Este posibila extradarea in caz de suspendare partiala, daca fractiunea de

pedeapsa ramasa de executat raspunde exigentelor prevazute de art. 28
adica sa fie o pedeapsa de cel putin 4 luni.

CONDITII DE INDEPLINIT CU PRIVIRE LA PROCEDURA

In cazul in care se solicita extradarea unei persoane pentru executarea unei
pedepse pronuntate in lipsa , statul Roman poate refuza extradarea in acest scop ,
daca se apreciaza ca procedura de judecata a nesocotit dreptul la aparare , tot in
temeiul legii 302/2004 Romania nu va acorda extradarea in cazul in care persoana
extradabila ar fi judecata in statul solicitant de un tribunal care nu asigura garantiile
fundamentale de procedura si de protectie a dreptului de aparare sau de un tribunal
national anume instituit pentru cazul respectiv .
De asemenea, se poate refuza extradarea pentru executarea unei pedepse
pronuntate de un asemenea tribunal special. Tribunalele speciale sunt infiintate
pentru situatii de exceptie , pentru fapte cu periculozitate mare , acest lucru se
intampla cand faptele au caracter politic , ori pentru astfel de fapte nu se acorda
extradare.
- o alta conditie cu privire la procedura este aceea ca extradarea nu se acorda daca
actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate ,
fapta cu gravitate scazuta , pericol socila redus.
- ca o ultima conditie de procedura - extradarea nu se va acorda pentru fapte
prescrise sau amnistiate in Romania , ori pentru pedepse gratiate acordate de statul
solicitant.

Procedura extradarii
Extradarea pasiva are 2 etape :
- Administrativa
- Judiciara
1. Etapa Administrativa
7

Presupune ca in termen de 48 de ore de la formularea cererii de extradare , depusa

la Ministerul Justitiei , cererea va trebui sa ajunga la procurorul competent.
Ministerul Justitiei in calitate de autoritate centrala , primeste cererea de extradare
si actele conexe , examinandu-le din punct de vedere al regularitatii internationale ,
dupa care transmite cererea de extradare si actele anexate acesteia , procurorului
general de pe langa Curtea de Apel , in a carui circumscriptie a fost localizata
persoana extradabila. Cand nu se cunoaste locul unde se afla persoana extradabila ,
se va inmana cererea Procurorului general dupa Curtea de Apel Bucuresti.
Restituirea motivata a cererii de extradare si a actelor anexate acesteia se face in
situatia in care nu sunt indeplinite conditiile de regularitate internationala . Punerea
in executarea se face in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor
(punerea in aplicare a hotararii prin care s-a admis extradarea). Comunicarea catrea
autoritatea centrala a statului solicitant a solutiei cererii de extradare sau a cererii
de arestare provizorie in vederea extradarii pronuntata de catre autoritatile judiciare
competente romane se face tot de Ministerul Justitiei.
In cazul concursului de cererii ,Ministerul Justitiei stabileste carui stat solicitant ii va
fi predata persoana potrivit obligatiilor internationale ale Romaniei tinad seama de
hotararile judecatoresti definitive cu privire la criteriile prevazute de lege 302/2004
art. 41.
Se va tine seama de :
Gravitatea si locul savarsirii faptei
Data depunerii cererilor
Cetatenia persoanei extradate
Existenta reciprocitatii la extradare
Posibilitatea unei exercitari ulterioare catre un alt stat.

2. Etapa Judiciara
Competenta teritoriala = este competenta Curtea de Apel in a carui circumscriptie
teritoriala a fost localizata persoana extradabila sau cand nu este cunoscut locul
savarsirii faptei, va fi competenta Curtea de Apel Bucuresti.
Dupa verificarea competentei ,se va pune problema retinerii, in vederea extradarii .
Organele judiciare competente sa retina, cel in a carui circumscriptie teritoriala a
fost localizata persoana , iar organele de Politie pot dispune retinerea in cel mult 24
ore . In primele 10 ore de la retinere , organele de urmarire penala , trebuie sa
prezinte procurorului competent , persoana urmarita international. Retinerea poate
fi dispusa si de organele de cercetare ale Politiei judiciare si nu numai de Procuror .
Compunerea Completului de Judecata = este compus din Judecatorul Sectiei Penale
a Curtii de Apel competente , judecand completul poate dispune arestarea
provizorie in vederea extradarii. Este posibil ca instanta sa nu dispuna arestarea
preventiva, a persoanei extradabile, din diverse motive precum necesitatea
acordarii unui termen de judecata de 2 luni pentru complinirea informatiilor primite
de la statul solicitant .
8

De asemenea , se impune cerinta continuitatii de judecata si reglementeaza

procedura de dispunere a masurii arestarii preventive. Procedura de judecare a
persoanei extradabile este publica , orala si contradictorie . Incheierea de
sedinta prin care se dispune arestarea preventiva , in vederea extradarii , se emite
printr-o hotarare insotita de un mandat de arestare preventiva. Durata arestarii
preventive nu poate depasi 180 de zile , fiind necesara verificarea periodica de
catre instanta , dar nu mai tarziu de 30 de zile , a necesitatii impunerii masurii
arestarii preventive. Persoana extradabila , are dreptul de recurs care poate fi cerut
in 24 de ore de la pronuntarea impotriva incheierii prin care se dispune luarea ,
mentinerea , inlocuirea sau incetarea masurii preventive. Recursul este suspensiv
de executare. Masura arestarii preventive , inceteaza de drept , la expirarea
termenelor prevazute de lege ori la expirarea termenului de 30 de zile, daca
instanta nu a procedat la verificarea legalitatii.
Arestarea preventiva inceteaza de drept , la expirarea celor 180 de zile sau dupa
cele 30 de zile , dupa care Instanta nu a facut verificarea sau in momentul predarii
persoanei , statului solicitant. Dupa trecerea acestor termene , Instanta este
obligata sa dispuna eliberarea celui arestat. Pe langa arestul preventiv se mai poate
dispune si arestarea provizorie de urgenta . Arestarea provizorie de urgenta se
dispune in caz de urgenta , autoritatile competente ale statului solicitant pot cere
arestarea provizorie a persoanei urmarite , chiar si inaintea formularii cererii de
extradare .
Cererea de arest provizoriu in vederea extradarii trebuie sa indice urmatoarele :
- Existenta unui mandat de arestare in tara solicitanta
- Existenta unui mandat de executare a unei pedepse aplicate printr-o hotarare
judecatoreasca definitiva . Instanta din oficiu , ori la cererea Procurorului
competent sau la cererea persoanei extradabile , poate dispune incetarea
masurii de arest provizoriu , in vederea extradarii , daca in termen de 18 zile
de la luarea masurii arestarii provizorii , statul Roman nu a fost sesizat prin
cererea de extradare insotit de documentele anexe. Arestarea provizorie
inceteaza de drept , dupa trecerea a 40 de zile de la luarea ei daca in acest
timp nu se primeste cererea de extradare si inscrisurile necesare.
Procedura in fata Curtii de Apel
La primul termen de judecata se iau declaratiile persoanei extradabile , se asigura
un interpret gratuit , se asigura un avocat din oficiu , in masura in care cel care
urmeaza sa fie judecat nu are posibilitate financiara. Participarea Procurorului este
obligatorie , sedinta de judecata este publica daca persoana extradabila nu se
opune. Sedinta este publica . orala si contradictorie. Dupa interogatoriu persoana
extradabila , poate sa opteze pentru extradarea voluntara sau poate solicita
continuarea procedurii in caz de opozitie la extradare.
Extradarea Voluntara
Persoana extradabila are dreptul sa declare ,in fata instantei ,ca renunta la
beneficiile pe care i le confera legea , de a se apara impotriva cererii de extradare si
isi da consimtamantul sa fie extradata si predata autoritatilor competente ale
statului solicitant. Declaratia este consemnata intr-un proces-verbal de catre grefier
si va fi semnata de catre procurorul instantei , de catre grefier , persoana
extradabila , semnata de catre avocat si interpret. Daca se constata ca extradarea
9

voluntara este posibila , instanta ia act despre aceasta prin sentinta definitiva si se
redacteaza in 24 de ore iar dupa acest termen se transmite de indata in copie
legalizata Ministerului Justitiei pentru a proceda conform legii , adica pentru a fi
comunicata statului solicitant. Potrivit regulii specialitatii , persoana care va fi
predata ca efect al extradarii nu va fi urmarita , nici judecata , nici detinuta in
vederea executarii unei pedepse si nici supusa vreunei alte restrictii de libertate
pentru orice fapta anterior predarii , alta decat cea motivata in cererea de
extradare.
De la aceasta regula exista si exceptii , cum ar fi :
1. Statul Roman , care a procedat la extradare , consimte ca statul solicitant sa
prezinte o cerere in acest scop insotita de un proces verbal judiciar , in care sa
consemneze declaratiile extradatului.
2. Persoana extradata nu a parasit in termen de 45 de zile de la liberarea sa
definitiva , de pe teritoriul statului respectiv.
Opozitia la Extradare
Atat persoana extradabila cat si Procurorul , pot cere un termen de 8 zile , pentru
motive justificate , care se pot intemeia pe doua imprejurari si anume :
a. cand persoana extradabila nu este cea urmarita
b. cand conditiile de extradare nu sunt indeplinite
In aceste situatii mijloacele de proba incuviintate de instanta , vor fi administrate in
termen de max. 15 zile in prezenta persoanei extradabile , aparator, interpret si
procuror. Daca informatiile comunicate de catre statul solicitant se dovedesc a fi
insuficiente , instanta competenta va solicita complinirea informatiilor necesare,
pentru care se va acorda un termen de 2 luni. Instanta nu este competenta sa se
pronunte asupra temeiniciei urmaririi penale sau a condamnarii pentru care
autoritatea straina cere extradarea si de asemenea , nu este competenta sa se
pronunte asupra oportunitatii de extradare. Hotararea asupra extradarii se
motiveaza in 5 zile de la pronuntare si poate fi atacata cu recurs tot in 5 zile de la
pronuntare, de catre Procurorul General competent si de catre persoana extradabila
care este de competenta sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general poate face recurs din oficiu sau la cererea Ministerului Justitiei ,
care este suspensiv de executare , judecata se va face in cel mult 10 zile de un
complet format din 3 judecatori. Hotararea definitiva se comunica procurorului
general de pe langa Curtea de Apel unde s-a judecat cauza in prima instanta si
directiei de specialitate din Ministerul Justitiei. La randul lui Ministerul Justitiei
comunica centrului de cooperare politieneasca international ,din cadrul Ministerului
de Interne ,un extras al Hotararii Judecatoresti ramase definitive. Data predarii
persoanei extradabile va fi comunicata Ministerului Justitiei si Curtii de Apel ,
competente , in termen de 15 zile , de la comunicarea Hotararii Judecatoresti . Locul
predarii persoanei va fi unul din punctele de frontiera ale Romaniei. Predarea poate
fi amanata ,atunci cand exista un proces penal in fata autoritatii judiciare Romane
impotriva acestei persoane , sau cand se afla in executarea unei pedepse privative
de libertate , de asemenea , mai poate fi amanata si atunci cand se constata pe
baza unei expertize medicale ca acea persoana sufera de o boala care i-ar putea
pune viata in pericol.
10

Reextradarea - de catre un stat catre un alt stat ,poate fi facuta cu acordul statului
Roman , pentru a ingadui statului solicitant sa predea unui alt stat persoana
extradata , care ar fi fost cautata de catre cel de-al treilea stat pentru o alta
infractiune. Consimtamantul nu este necesar in cazul in care persoana extradata nu
a parasit teritoriul statului solicitant unde fusese extradata , dupa trecerea a 45 de
zile de la data punerii persoanei in libertate definitiva.

CURS 2
TRANSFERUL DE PROCEDURI IN MATERIE PENALA
11

Transferul are in vedere fie aplicarea unei proceduri penale, fie continuarea
procedurilor initiate efectuate de autoritatile competente in scopul unei bune
administrari sau pentru a favoriza reinegrarea in societate a condamnatilor.
Conditii :
-

Persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni se afla in executarea

pedepsei pe teritoriul statului solicitat, pentru o infractiune mai grava decat
cea savarsita pe teritoriul Romaniei.

Persoanele invinuite de savarsirea unei infractiuni , locuieste pe teritoriul

statului solicitat , stat care , in temeiul legii sale a refuzat extradarea sau a
refuzat emiterea unui mandat de arestare european.

Persoana invinuita de savarsirea unei infractiuni locuieste pe teritoriul statului

solicitat si in temeiul legii acelui stat , recunoasterea hotararii de condamnare
definitiva pronuntata de o instanta romana , a fost refuzata ori nu corespunde
ordinii juridice a acelui stat, daca persoana condamnata nu a inceput
executarea pedepsei iar executarea nu este posibila chiar existand calea
extradarii sau a predarii.

Transferul poate fi solicitat si atunci cand autoritatile romane apreciaza ca in functie

de particularitatea cauzei , ca prezenta persoana invinuita de savarsirea unei
infractiuni , la cercetarea penala nu poate fi asigurata si acest lucru este posibil in
statul strain.
Competenta dispunerii transferului
-

Instanta de judecata astfel in faza de urmarire penala se face la propunerea

procurorului sau din oficiu , in faza de judecata dispune instanta pe rolul
careia se afla cauza.

Incheierea prin care se dispune asupra transferului de proceduri poate fi

atacata cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare . Dosarul se inainteaza in
5 zile la instanta de apel. Termenul de solutionare a apelului este de 30 de
zile de la inregistrarea cauzei. Incheierea suspenda termenul de prescriptie a
raspunderii penale. Incheierea (hotararea) se transmite parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau la Ministerul Justitiei.

Efectele transferului
-

Dupa ce transferul a fost aprobat de catre statul solicitat , nici o alta

procedura pentru aceeiasi fapta , nu mai poate fi initiata de catre autoritatile
judiciare romane.

Suspendarea cursului prescriptiei penale se mentine pana la solutionarea

cauzei de catre autoritatile competente a statului solicitant.
12

Statul Roman poate incepe sau nu dupa caz sa reia urmarirea penala pentru
acea fapta.

Statul solicitant il informeaza ca nu poate finaliza urmarirea penala si daca

ulterior ia la cunostinta de existenta unui motiv care ar impiedica cererea de
transfer a procedurii penale.

Preluarea procedurii penale de catre autoritatea judiciara romana

-

Cererile de preluare a procedurii penale facute de un stat strain se inainteaza

Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cererea se solutioneaza de Parchetul de pe langa Curtea de Apel in

circumscriptia careia se afla persoana urmarita.

Cererea de preluare se solutioneaza de sectia penala a Curtii de Apel , in

circumscriptia careia domiciliaza sau a fost indentificata persoana urmarita,
la sesizarea Procurorului care formuleaza si propune admiterea sau
respingerea cererii de preluare.

Curtea de Apel se pronunta prin incheierea in termen de 5 zile , dupa care

Hotararea se comunica Ministerului Justitiei.

TRANSFERAREA PERSOANEI CONDAMNATE

Definitie reprezinta o forma de cooperare judiciara internationala care are la baza

ratiuni umanitare care confera persoanelor condamnate in strainatate dreptul de a
solicita transferul lor in tara de origine , pentru executarea pedepsei. Reglementat
pentru prima data prin Conventia Europeana asupra transferului persoanelor
condamnate in 1983 la Strasbourg. Aceasta Conventie a fost ratificata de Romania
prin Legea 76/1996. Normele Legii 76 au fost inserate apoi in Legea 302/2004
titlul 6.
In decembrie 1997 Protocolul Aditional la Conventia de la Strasbourg , ratificat de
Romania prin Ordonanta Guvernului 92/1999.
Scopul adoptarii acestor acte normative
-

Buna administrare a justitiei si in reintegrarea sociala a condamnatilor.

Transferul
persoanelor
condamnate
este
guvernata
de
Principiul
Reciprocitatii.
Conditii de transferare :

Sa fie cetatean /resortisant al statului de executare

13

Hotararea de condamnare sa fie definitiva

Pedeapsa de executat sa fie mai mare de 6 luni. Exceptie face situatia in

care exista acordul ambelor state ca transferul sa fie posibil si pentru
pedepse mai mici de 6 luni.

Sa existe consimtamantul condamnatului la transfer , dat de buna voie si in

deplina cunostinta de cauza asupra consecintelor juridice ale transferului.

Fapta pentru care a intervenit condamnarea sa constituie o infractiune si

potrivit legii statului de executare. Fapta pentru care se cere transferul sa fie
incriminata si in Romania.

Sa existe acordul celor doua state

Ulterior cererii de transfer are loc schimbul de informatii care are in vedere
urmatoarele elemente :
-

Comunicarea actelor privitoare la dovada cetateniei

Comunicarea Hotararii de condamnare , in copie certificata.

Comunicarea informatiilor privitoare la infractiunea pentru care a fost

condamnat faptuitorul

Comunicarea informatiilor privitoare la starea de sanatate a condamnatului si

eventual a necesitatii continuarii unui tratament

Declaratia de consimtamant la predarea condamnatului

Consecintele transferarii pentru statul de executare:

-

Autoritatile competente pentru statul de executare , trebuie fie sa continue

executarea fie sa realizeze conversia sanctiunii intr-una compatibila cu legea
proprie de executare 7

Alegerea procedurii (continuarea executarii/conversia) trebuie comunicata

statului de condamnare inainte de transferare. Indiferent de procedura
situatia condamnatului nu poate fi agravata/inrautatita si nici nu poate depasi
maximul pedepsei prevazute de lege in statul de executare.

Informarea de executare
Statul de executare va furniza statului de condamnare infractiunea atunci cand
considera ca fiind incheiata executarea sau atunci cand condamnatul a evadat ori
cand condamnatul solicita un regim special. Condamnatul poate beneficia de
gratiere , amnistie , comutare a pedepsei in conformitate cu legile statelor implicate
in transfer.
14

PROCEDURA DE TRANSFERARE DIN ROMANIA

Cetateanul strain condamnat formuleaza o cerere de transfer catre Ministerul
Justitiei Romane. Ministerul Justitiei inainteaza cererea Procurorului general de pe
langa Curtea de Apel competenta , care va lua o declaratie persoanei condamnate
pentru a verifica existenta consimtamantului de transferare , dupa care sesizeaza
Curtea de Apel competenta. Curtea de Apel solutioneaza cererea de urgenta in
Camera de Consiliu cu participarea Procurorului , cu citarea condamnatului care va
fi asistat /reprezentat de un avocat ales /oficiu precum si de un interpret/traducator
daca este cazul. Hotararea prin care Curtea de Apel se pronunta poate fi atacata cu
apel in 5 zile de catre Procuror din oficiu sau la cererea Ministerului Justitiei, dar si
de condamnat.
Hotararea definitiva se comunica Ministerului Justitiei care informeaza Ministerul de
Interne cu privire la cele hotarate pentru a pune persoana transferabila sub escorta.
PROCEDURA DE TRANSFER IN ROMANIA

Va fi in sens invers decat cea de transfer din Romania. Sistemul reglementat de

Protocolul Aditional sunt sisteme in care persoanele condamnate se refugiaza pe
teritoriul statului al carui cetatean este pentru a se sustrage de la executarea
pedepsei statului de condamnare , care poate formula o cerere de transfer in
vederea executarii pedepsei.
In sistemul in care hotararea de condamnare este insotita de masura administrativa
a expulzarii sau a conducerii la frontiera nu se mai cere consimtamantul persoanei
condamnate ci doar avizul (i se aduce la cunostinta) , fara drept de apel.

RECUNOASTEREA HOTARARILOR JUDECATORESTI PENALE SI A ACTELOR

JUDICIARE

Legea 302/2004 reglementeaza trei tipuri de recunoastere a hotararilor

judecatoresti penale si a actelor judiciare straine. Pentru a fi recunoscute aceste
hotarari judecatoresti trebuiesc indeplinite anumite conditii generale :
-

Daca Romania si-a asumat asemenea obligatii printr-un tratat international la

care este parte. Exceptie de la aceasta regula hotararile pot fi recunoscute
pe baza de reciprocitate. In acest sens instanta competenta solicita
Ministerului Justitiei verificarea indeplinirii conditiilor de reciprocitate. Daca a
fost respectat dreptul la un proces echitabil in sensul prevazut de art. 6 al
Conventiei pentru apararea drepturilor omului. Daca nu a fost pronuntata
15

pentru o infractiune politica sau pentru o infractiune militara care nu este de

drept comun, daca respecta ordinea publica a statului roman, daca hotararea
sau actul judiciar poate produce efecte juridice in Romania, potrivit legii
penale romane. Daca nu s-a pronuntat o condamnare pentru acelasi fapte
impotriva aceleiasi persoane intr-un alt stat care a fost recunoscuta de
Romania. Daca nu s-a pronuntat o hotarare de condamnare pentru aceeiasi
fapta impotriva aceleiasi fapte in Romania.
Procedura de recunoastere la cererea unui stat strain.
Cererea de recunoasterea a unei hotarari judecatoresti straine se adreseaza
Ministerului Justitiei de catre autoritatea competenta. Ministerul Justitiei transmite
cererea Procurorului General de pe langa Curtea de Apel competenta , unde a fost
indentificata persoana , daca cererea face referiri si la un imobil , acestea se
adreseaza Procurorului General in a carui raza este situat imobilul , condamnatul se
citeaza iar o data cu citatia i se comunica si hotararea straina impreuna cu actele
care o insotesc, condamnatul are dreptul la un avocat ales sau din oficiu si la un
interpret (dupa caz). Instanta ascultand concluziile procurorului si declaratiile
condamnatului , daca constata ca sunt indeplinite conditiile legale privind
hotararea, recunoaste hotararea respectiva sau actele judiciare straine dupa caz.
Curtea de Apel decide prin hotarare pronuntata in camera de consiliu, care poate fi
atacata cu apel , hotarare care apoi este comunicata Parchetului si Ministerului
Justitiei.
Procedura speciala de recunoastere pe cale principala
In acest caz competenta apartine Judecatoriei in a carei circumscriptie se afla
condamnatul. Condamnatul are dreptul la un avocat ales sau desemnat din oficiu si
dupa caz la un interpret. Judecatoria decide prin hotarare pronuntata in camera de
consiliu care poate fi atacata cu apel si care dupa ce ramane definitiva se comunica
Parchetului si Ministerului Justitiei.
Procedura de recunoastere pe cale incidentala
Aceasta procedura se realizeaza in cadrul unui proces penal in curs, de catre
Procuror in faza de urmarire penala ori de catre Instanta in faza de judecata.
Efectele recunoasterii in Romania a hotararii penale si a actelor judiciare
straine.
Executarea unei hotarari penale straine are loc potrivit legii penale romane.
Hotararile penale recunoscute si executate in Romania produc aceleasi efecte ca si
hotararile pronuntate de Instantele Romane. Statul care solicita executarea este
singurul competent sa decida asupra unei cai extraordinarede atac. Amnistia si
Gratierea pot fi acordate atat de statul strain cat si de statul Roman. Statul strain
16

trebuie sa informeze statul Roman asupra intervenirii uneia dintre cauzele care
determina incetarea executarii pedepsei. Inceperea executarii pedepsei in Romania
are ca efect , renuntarea statului strain la executarea pe teritoriul acestuia a
pedepsei exceptand cazul in care condamnatul se sustrage de la executare.
Recunoasterea hotararii penale si a actelor judiciare romane in strainatate
Instantele Romane pot solicita recunoasterea si executarea de catre un stat strain a
unei hotarari judecatoresti in unul din urmatoarele cazuri :
-

Condamnatul este cetatean al statului solicitant sau al unui alt stat tert , ori
este apatrid si isi are domiciliul pe teritoriul acelui stat , iar potrivit legii
statului solicitat , extradarea condamnatului in Romania in vederea executarii
pedepsei nu este admisibila , sau statul strain refuza sa acorde extradare.

Condamnatul este cetatean Roman cu domiciliul pe teritoriul statului solicitat

sau are si cetatenia statului solicitat , iar statul strain refuza sa acorde
extradarea. Durata pedepsei pentru care se formuleaza cererea de
recunoastere sa fie mai mare de un an. Recunoasterea se solicita sub conditia
neagravarii in statul strain a pedepsei aplicate prin hotararea pronuntata in
Romania.

Efectele recunoasterii in strainatate a hotararii penale si a actelor juridice

romane
-

Renuntarea statului Roman la executarea hotararii pe teritoriul statului

Roman. Redobandeste dreptul la executarea hotararii pe teritoriul Romaniei in
cazul in care condamnatul se sustrage de la executarea pedepsei.

Procedura de formulare a unei cereri de recunoastere si de executare a

hotararii penale
Cererea este formulata de Instanta de executare din oficiu sau la cererea
Procurorului ori a condamnatului ori de cate ori sunt indeplinite conditiile mai sus
amintite. La cerere se anexeaza actele prevazute de la Tratatul International
aplicabil sau in lipsa unui astfel de tratat cel putin , hotararea definitiva si mandatul
de executare a pedepsei. Este necesar consimtamantul condamnatului care va fi
dat in camera de Consiliu a instantei de executare. In cazul in care condamnatul se
afla in Romania si nu a formulat el insusi cererea de recunoastere , procurorul
procedeaza la notificarea acestuia (cererea de recunoastere). Lipsa unui raspuns al
condamnatului la notificare , echivaleaza cu consimtamantul la formularea cererii
fapt asupra caruia este informat prin acea notificare.

17

CURS 3
RECUNOASTEREA SI EXECUTAREA ORDINELOR DE INDISPONIBIIZARE A
BUNURILOR SI A PROBELOR

Este o forma de cooperare judiciara introdusa prin modificarile aduse in anul 2008 ,
privind cooperarea in materie penala , fiind defapt aceasta reflectare in legislatia
interna a deciziei cadru nr. 2003/577/JAI a Curtii Europene din 23 iulie 2003 , privind
executarea in Uniunea Europeana a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau a
probelor. Aceasta decizie se bazeaza pe principiul recunoasterii reciproce a
hotararilor judecatoresti din cadrul U.E , principiu consacrat in Consiliul European
intrunit la Tampere in 1999. Aceasta decizie extinde principiul recunoasterii
reciproce si la hotararile anterioare fazei de judecata in scopul indisponibilizarii
bunurilor confiscate si al conservarii probelor. Decizia Cadru 2003/577/JAI
implementata in legislatia romaneasca este reglementata in art 87- 87(indice 33). In
aceste articole este explicat intelesul unor termeni folositi in cuprinsul sectiunii a IIIa, sectiune care priveste cooperarea dintre Statele Membre ale U.E in aplicarea
deciziei cadru , mentionate mai inainte. Astfel prin ordin de indisponibilizare se
intelege orice masura luata in cursul procesului penal de catre o autoritate judiciara
a unui stat membru al U.E ce consta in indisponibilizarea cu titlu provizoriu a unui
bun. Pentru a impiedica orice operatiune de distrugere , transformare , deplasare in
strainatate a acelui bun.
Prin termenul de bun se intelege , orice bun , indiferent de natura acestuia ,
corporal sau necorporal , mobil sau imobil precum si documente sau instrumente
juridice care dovedesc existenta unui titlu sau a unui drept asupra unui bun despre
18

care autoritatea judiciara competenta considera ca acesta constituie produsul uneia

din infractiunile prevazute in decizia cadru , una din cele 32 ori corespunde in
totalitate sau in parte , valorii acelui produs si de asemenea , considera ca
constituie instrumentul sau obiectul unei asemenea infractiuni.
Prin termenul proba se inteleg obiectele , documentele sau datele ce pot servi ca
mijloc de proba in procesul penal care are ca obiect una din infractiunile prevazute
la art. 187 (indice 24).
Prin stat emitent se intelege , statul membru in care o autoritate juridica a emis ,
validat sau confirmat un ordin de indisponibilizare in cadrul unui proces penal.
Prin stat de executare se intelege , statul membru al U.E pe teritoriul caruia se
afla bunul sau proba.
OBIECTUL REGLEMENTARII
Il constituie ordinele de indisponibilizare emise in vederea confiscarii ulterioare a
bunurilor si asigurarea probelor. In scopul concretizarii acestor doua obiective
(confiscarea si asigurarea) se emite un certificat conform anexei 2 a legii 302/2004.
Certificatul emis de catre autoritatile judiciare romane trebuie tradus intr-una dintre
limbile oficiale ale statului membru de executare sau in alta limba acceptata de acel
stat. Certificatul emis spre executare autoritatilor judiciare romane trebuie tradus in
limba romana.
Autoritatea competenta sa emita un astfel de certificat
Competenta de emitere si executare a ordinelor de indisponibilizare revine
Tribunalelor si Parchetelor de pe langa Tribunale. Ordinul de indisponibilizare se
executa de catre Parchetul de pe langa Tribunal si de Tribunal. Cand ordinul de
indisponibilizare se refera la mai multe bunuri aflate in circumscriptia teritoriala a
doua sau mai multor autoritati judiciare romane , competenta de a recunoaste si
executa ordinele de indisponibilizare revine Parchetului de pe langa Tribunalul
Bucuresti (in faza de urmarire penala) sau Tribunalului Bucuresti (in faza de
judecata).
Procedura de emitere si transmitere a ordinelor de indisponibilizare
Ordinul de indisponibilizare impreuna cu certificatul aferent , se transmit de catre
autoritatea judiciara romana competenta , in mod direct , prin orice mijloc care lasa
urma scrisa (ex: xerox , corespondenta sigilata) si care permite verificarea
autenticitatii ordinului si a certificatului.
Procedura de executare de catre autoritatea romana a ordinelor de
indisponibilizare

19

Autoritatea judiciara romana indiferent de faza procesuala (urmarire penala ,

judecata ) recunoaste orice indisponibilizare , fara a mai fi necesara nici o alta
formalitate si ia fara intarziere masurile necesare executarii sale imediate.
Exista si motive
indisponibilizare :

de

nerecunoastere

sau

neexecutare

ordinelor

de

Nu exista o infractiune dintre cele 32 de infractiuni de pe lista iar pentru alte

infractiuni decat acestea nu este indeplinita cerinta dublei incriminari

Cand certificatul nu este prezentat , este incomplet sau nu corespunde in

mod clar ordinului de indisponibilizare.

Cand legislatia romana prevede imunitate sau un privilegiu, care face

imposibila executarea ordinului de indisponibilizare

consta in aceea ca din infractiunea rezultata din certificat rezulta ca

solutionarea unei cereri de asistenta judiciara avand ca obiect remiterea
probelor sau confiscarea pentru infractiunea care fac obiectul dreptului penal
international , ar contraveni principiului non bis in idem

Exista si motive de amanare a executrarii ordinelor de indisponibilizare

-

executarea ordinului risca sa impiedice sau sa ingreuneze un proces penal

aflat in curs de desfasurare

bunurile sau probele in cauza au facut deja obiectul unui ordin de

indisponibilizare in cadrul unei proceduri penale , amanarea fiind dispusa
pana in momentul in care aceasta masura a fost revocata.

ordinul de indisponibilizare a fost emis in vederea confiscarii unui bun care

face deja obiectul unei masuri luate in cadrul unui proces penal in Romania ,
in acest caz amanarea este dispusa pana in momentul revocarii acestei
masuri

Masuri premergatoare indisponibilizarii

In momentul in care o autoritate judiciara Romana primeste un ordin de
indisponibilizare , acesta trebuie ca in termen de 24 de ore de la data primirii sa
verifice daca ordinul este insotit de certificat ori de un alt document echivalent de
certificat si de traducere in limba romana. Daca aceste documente nu sunt traduse ,
autoritatile judiciare romane solicita autoritatii judiciare emitente , remiterea
traducerii in termen de 3 zile. Dupa primirea traducerii , autoritatea judiciara
romana isi verifica competenta in termen de cel mult 24 ore de la momentul
primirii. Daca autoritatea judiciara romana apreciaza ca nu este competenta sa
recunoasca si sa ia masurile necesare pentru executarea ordinului de
indisponibilizare , trimite de indata din oficiu ordinul de indisponibilizare , autoritatii
20

judiciare romane competente , sa il execute si informeaza despre aceasta autoritate

judiciara a statului emitent . Daca ordinul de indisponibilizare nu contine suficiente
informatii pentru determinarea competentei , autoritatea judiciara romana poate
solicita date informative suplimentare , fixand in acest sens un termen de
transmitere de 3 zile. Termenul de judecata nu poate fi mai mare de 5 zile , aceasta
procedura premergatoare are un caracter confidential.
Recunoasterea si executarea ordinului de indisponibilizare in faza de
urmarire penala
In faza de urmarire penala, procurorul competent dispune prin ordonanta , in
termen de cel mult 5 zile de la expirarea termenelor din etapa premergatoare (24
de ore de la transmitere si inca 3 zile suplimentare). Impotriva ordonantei se poate
face plangere de catre orice persoana interesata , inclusiv tertii de buna credinta ,
daca prin aceasta s-a adus atingere sau o vatamare a intereselor legitime in termen
de 5 zile de la comunicarea copiei ordonantei.
Plangerea se adreseaza Tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala se afla
Parchetul din cadrul caruia face parte procurorul , care a dispus recunoasterea
ordinului de indisponibilizare. Judecarea plangerii implica prezenta obligatorie a
procurorului, dosarul se trimite de catre Parchet , Tribunalului competent in 2 zile de
la primirea adresei prin care acesta este solicitat. Solutionarea plangerii impotriva
acesteia se face in sedinta publica, in termen de 5 zile prin incheiere definitiva.
Plangerea impotriva ordinulu. Ducerea la indeplinirea a ordinului . Solutii
care pot fi date:
-

respinge cererea ca tardiva sau inadmisibila , mentinand ordinul atacat

admite plangerea , desfinteaza ordinul atacat si dispune revocarea masurii de

indisponibilizare

Ordinul de indisponibilizare se aduce la indeplinirea de procurorul care a dispus

recunoasterea acestuia prin ordonanta.

Recunoasterea si executarea ordinului de indisponibilizare in faza de

judecata
Instanta de judecata solutioneaza cauza prin incheiere data in Camera de Consiliu in
complet format dintr-un singur judecator , judecata facandu-se de urgenta si cu
precadere. Impotriva acestei incheieri se poate face apel , in termen de 5 zile de la
pronuntare ori de la comunicare de orice persoana interesata , inclusiv tertii de
buna credinta. Decizia instantei se trimite in decurs de 24 de ore de la declansare,
apelul nesuspendand executarea ordinului de indisponibilizare, iar solutionarea
apelului se face in termen de 5 zile de catre Curtea de Apel competenta. Executarea
21

ordinului de indisponibilizare se face de catre Procurorul desemnat din cadrul

Parchetului de pe langa Tribunalul teritorial competent.
Durata indisponibilizarii si regimul ulterior al bunurilor indisponibilizate
Indisponibilizarea bunului este mentinuta pana la solutionarea definitiva a cererilor
de transfer a probelor sau de confiscare a bunurilor. Autoritatea judiciara romana
poate sa dispuna indisponibilizarea pe o perioada mai scurta. Daca autoritatea
judiciara romana competenta intentioneaza sa revoce masura indisponibilizarii ,
aceasta va fi investita autoritatea judiciara emitenta. Cererile de remitere a probelor
ori cererile de confiscare , ori confiscarea si executarea ulterioara a unui astfel de
ordin se executa in conformitate cu normele sistemului judiciar in materie penala
si cu normele internationale aplicabile in materie de confiscare.
Nerecunoasterea sau neexecutarea ordinului de indisponibilizare de catre
autoritatea judiciara romana
Autoritatea competenta romana poate sa nu recunoasca sau sa nu execute un ordin
de indisponibilizare pentru urmatoarele motive :
-

cand nu exista nici o infractiune dintre cele 32 , prevazute de art 127 24 care
formeaza domeniul de executare in Uniunea Europeana a ordineor de
indisponibilizare a bunurilor sau a probelor, iar pentru alte infractiuni daca nu
este indeplinita cerinta dublei incriminari.

cand certificatul nu este prezentat, este incomplet sau nu corespunde

ordinului de indisponibilizare

cand legislatia romana prevede o imunitate sau un privilegiu care face

imposibila executarea ordinului de indisponibilizare

cand din informatiile furnizate in certificat ,rezulta ca ar contraveni

principiului non bis in ibidem

in cazul in care certificatul nu este prezentat , este incomplet sau nu

corespunde in mod clar ordinului de indisponibilizare , autoritatea romana
poate sa fixeze termen de cel mult 3 zile pentru completare si corectare

de asemenea , autoritatea romana poate sa accepte un document echivalent

sau daca se considera suficient de edificata sa nu se mai apeleze in aceasta
privinta la autoritatea judiciara emitenta

Orice decizie de a refuza recunoasterea sau executarea , este luata si notificata in

cel mai scurt timp posibil, autoritatii judiciare competente a statului emitent.
Amanarea executarii ordinelor de indisponibilizare

22

In cazul in care exista un risc sa impiedice sau sa ingreuneze un proces penal aflat
in curs de desfasurare in Romania, amanarea se poate dispune pe un termen in care
autoritatea judiciara romana de executare il considera ca a fi necesar pentru buna
desfasurare a procesului penal.
-

Bunurile sau probele au facut deja obiectul unui ordin de indisponibilizare in

cadrul unui proces penal , amanarea fiind dispusa pana in momentul cand
masura se revoca

Ordinul de indisponibilizare a fost emis in vederea confiscarii ulterioare a unui

bun care face deja obiectul unei masuri luate in cadrul unui proces penal in
romania caz in care amanarea este dispusa pana la momentul revocarii
acestei masuri de indisponibilizare.

CURS 4

23

INSTITUTIILE SI PROCEDURILE CE SE APLICA IN CADRUL ASISTENTEI

JUDICIARE INTERNATIONALE IN MATERIE PENALA PENTRU COMBATEREA
INFRACTIONALITATII TRANSNATIONALE

1. Asistenta judiciara internationala in materie penala , notiune ,

modalitate de solicitare, cererea de asistenta judiciara continut si
transmitere
Asistenta judiciara penala este asistenta pe care organele judiciare dintr-un
stat o acorda in cursul procesului penal organelor judiciare din statul in care
are loc activitatea judiciara si care consta in efectuarea , producerea sau
comunicarea de acte procedurale necesare solutionarii acelui caz.
Stricto sensu : asistenta judiciara internationala include notificarea de acte
judiciare comisiilor rogatorii , precum si mijloacele moderne de investigatie :
audierile prin video conferinta , echipele comune de .............., livrarile
controlate , transmiterea spontana de informatii, supravegherea
transfrontaliera ,etc.
Lato sensu : din asistenta judiciara in materie penala fac parte si transferul
de procurori si recunoasterea hotararilor. In materia asistentei judiciare
internationale au fost adoptate sub egida Consiliului European si a O.N.U , o
multitudine de conventii multilaterale. De asemenea , in aceeiasi materie
Romania a incheiat peste 30 de tratate bilaterale.
Cea mai cunoscuta conventie , si cea mai frecvent folosita de Romania este
Conventia Europeana de asistenta judiciara in materie penala , care este
aplicata de tara noastra in relatie cu celelalte 45 de state membre ale
Consiliului Europei si cu alte state care au ratificat-o . Conventia este
completata de Primul Protocol aditional si de Al doilea Protocol Aditional.
Primul Protocol aditional , largeste sfera de aplicare a conventiei la
infractiunile fiscale , pentru care se poate refuza asistenta in baza conventiei
mama , precum si la notificarea actelor privind executarea unei pedepse ,
plata unei amenzi , plata cheltuielilor de procedura si a masurilor referitoare
la suspendarea pronuntarii unei pedepsesau a executarii sale , la liberarea
conditionata , la amanarea executarii pedepsei sau la intreruperea executarii
sale.
Al doilea Protocol Aditional , modifica in mod substantial Conventia , in sensul
facilitarii asistentei judiciare. Confera acestui Protocol , cererile de asistenta
juridica pot fi transmise direct intre autoritatile judiciare. De asemenea , acest
Al doilea Protocol aditional reglementeaza forme moderne de asistenta :
audierile prin videoconferinta si prin telefon , livrarile ...................,
24

supravegherea transfrontaliera , transmiterea spontana de informatii , etc. Si

este transpus integral in Legea nr. 302/2004.
Asistenta internationala in materie penala poate fi solicitata in baza :
-

tratatelor

conventii multinationale adoptate de Consiliul Europei si de O.N.U

conventii adoptate pe baza principiului reciprocitatii

cand cererea este necesara datorita naturii faptei sau cand este necesara o
lupta ferma impotriva formelor grave sau foarte grave ale criminalitatii

cand printr-o astfel de cerere i se poate imbunatatii situatia inculpatului sau

condamnatului , ori contribuie la reintegrarea sa sociala

cand cererea serveste la lamurirea situatiei judiciare a unui cetatean roman

Cererile de asistenta internationala judiciara in materie penala sunt formulate de

catre autoritati judiciare precum : procuror , judecator , insa pot fi formulate si de
autoritati administrative.
Cererea de asistenta judiciara trebuie sa indice :
-

denumirea autoritatii
solicitate

judiciare solicitante si denumirea autoritatii judiciare

obiectul si motivele cererii

calificarea juridica a faptelor

datele de indentificare a incriminatului , inculpatului , sau condamnatului ori

a martorului sau expertului dupa caz.

incadrarea juridica si prezentarea sumara a faptelor

La cerere se anexeaza acte in sprijinul acesteia care trebuie sa fie certificata de

autoritatea judiciara solicitanta.
Transmiterea cererii se face pe trei cai , si anume :
-

transmiterea directa - intre autoritatile judiciare ale statelor solicitant

solicitat , prin canalele OIPC INTERPOL. O copie se transmite simultan la
Ministerul Justitiei sau la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie

transmiterea prin autoritatile centrale Ministerul Justitiei sau prin

Parchetul de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie.
25

transmiterea pe cale diplomatica se transmite la Ministerul Justitiei care

o va remite pe cale diplomatica statului solicitat , acest mod de transmitere
se practica in cazul in care asistenta este ceruta numai statului cu care
Romania nu are tratate bilaterale , ori nu sunt parte la tratatele multilaterale ,
indiferent de faza procesuala in care se gaseste cazul.

Cererile de asistenta judiciar-penala ce sunt adresate Romaniei si anexele acestora ,

trebuie sa fie insotite de traducerea lor in limba romana sau limba engleza/franceza.
Raspunsul la cererile primite de Romania se redacteaza in limba romana , nefiind
obligatorie traducerea acestora in limba oficiala a statului solicitant sau in una din
limbile de circulatie internationala engleza/franceza.

Institutia si procedurile Comisiei rogatorii internationale

Comisia rogatorie internationala in materie penala este acea forma de asistenta
judiciara care consta in imputernicirea pe care o autoritate judiciara dintr-un stat o
acorda unei autoritati din alt stat , mandatata sa indeplineasca in locul si in numele
sau unele activitati judiciare, privitoare la un anumit proces penal.
Obiectul cererii de comisie rogatorie il constituie cu precadere :
-

localizarea si indentificarea persoanelor si obiectele , audierea inculpatului ,

intocmirea / audierea ? procesului verbal , a celorlalte parti , a martorilor si a
expertilor , precum si confruntarea perchezitiei , ridicarea de obiecte si
inscrisuri , sechestrul si confiscarea speciala , cercetarea la fata locului si
reconstituirea , intocmirea expertizelor , constatarea tehnico-stiintifica
si .............................. medico-legala , transmiterea de informatii necesare
intr-un anumit proces, interceptarile si inregistrarile audio si video , ,
comunicarea documentelor de arhiva si a fisierelor specializate si alte
asemenea documente sau ................dosare.

transmiterea mijloacelor materiale de proba

comunicarea de documente sau dosare

Daca statul solicitant doreste ca martorii sau expertii sa depuna juramant va cere
aceasta in mod express. Statul roman va transmite numai copii sau fotocopii
certificate de pe documentele sau dosarele cerute. Daca statul solicitant cere in
mod expres transmiterea documentelor originale , se va da curs in masura pactelor
acestei cereri. In cazul comisiilor rogatorii care au ca obiect perchezitiile , ridicarea
de obiecte si inscrisuri si sechestrul , trebuie respectate urmatoarele conditii:
-

infractiunea care motiveaza comisia rogatorie trebuie sa fie susceptibila de a

da loc la extradare in Romania ca stat solicitat.
26

indeplinirea comisiei rogatorii trebuie sa fie compatibila cu legea statului

roman

Institutia si procedurile audierilor prin videoconferinta

Este o forma noua de asistenta judiciara , fiind reglementata pentru prima data in
Legea nr. 303/2004 si are la baza prevederile din aquis-ul comunitar din ultima
perioada (vreme).
Martorul sau expertul va fi citat potrivit legii romane iar autoritatile competente
pentru audierea prin videoconferinta sunt Curtile de Apel , in momentul judecatii ,
respectiv Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in cursul urmaririi
penale.
Audierea prin videoconferinta se desfasoara potrivit urmatoarelor reguli :
-

audierea are loc in prezenta judecatorului sau procurorului roman ,

competent , dupa caz, asistat dupa caz de un interpret

autoritatile judiciare romane competente si cele ale statului solicitant, convin

dupa caz , asupra masurilor de protectie a martorului sau ........................

audierea se efectueaza direct de catre autoritatea judiciara competenta a

statului solicitant sau sub coordonarea acestuia , potrivit legii sale interne

martorul sau expertul va fi asistat dupa caz de un interpret , potrivit legii

romane.

Persoana chemata ca martor sau expert poate invoca dreptul de a nu depune

marturie , care ii este conferit fie de legea romana , fie de legea statului
solicitat ??? ......solicitant.

Autoritatea judiciara romana intocmeste un proces verbal in care consemneaza data

si locul audierii , identitatea persoanelor audiate , informatii privind depunerea
juramantului si conditiile tehnice in care audierea s-a desfasurat. In acelasi mod se
procedeaza si in cazul audierii invinuitilor sau inculpatilor.
Institutia si procedurile transmiterii spontane de informatii
Este reglementata prin Legea 302/2004
Implica unele aspecte:
-

statul roman impune anumite conditii privitoare la modul de utilizare a

informatiilor

statul destinatar este obligat sa respecte conditiile impuse

27

Al doilea Protocol aditional da posibilitatea statelor ................................................

ca in orice moment sa se adreseze , printr-o declaratie , secretarului general al
Consiliului Europei si sa precizeze ca isi rezerva dreptul de a nu se supune conditiilor
impuse de partea care furnizeaza informatia cu exceptia cazurilor in care a fost
instiintata in prealabil despre natura informatiei si a acceptat ca aceasta sa fie
transmise.
Institutia si procedurile livrarilor supravegheate
Livrarile supravegheate desemneaza metodele care constau in permiterea trecerii
prin teritoriul uneia sau mai multor tari a stupefiantelor sau a substantelor
psihotrope , ori a substantelor care le sunt substituite , expediate in mod ilicit sau
suspectate de aceasta cu stiinta sau sub controlul autoritatilor competente din tarile
indicate , in scopul identificarii persoanelor implicate in comiterea infractiunilor. In
alta ordine de idei , prin livrare supravegheata se intelege metoda care consta in
permiterea iesirii din teritoriu , trecerii prin teritoriu sau intrarii pe teritoriul unuia
sau mai multor state , a unor expedieri ilicite sau suspecte de a fi , cu stiinta si sub
controlul autoritatilor competente ale acestor state in vederea anchetarii asupra
unei infractiuni si identificarii persoanelor implicate in comiterea sa. Intr-un alt
sens , fiecare stat membru se angajaza ca la cererea unui alt stat membru , livrarile
supravegheate sa poata fi autorizate pe teritoriul sau , in cadrul anchetelor penale
relative la infractiuni susceptibile de a da loc la extradare , ori partile se angajeaza
sa ia masuri pentru a putea permite efectuarea unor livrari supravegheate in traficul
de droguri.
Conform Protocolului , statele membre pot da curs cererilor pentru livrari
supravegheate daca sunt indeplinite urmatoarele conditii generale :
- fiecare stat membru se obliga ca la cererea unui alt stat , poate sa autorizeze
livrarile autorizate pe teritoriul propriu , in cursul anchetelor penale ce privesc
infractiuni care pot da loc la extradare.
- decizia de a aproba livrarile supravegheate este luata in fiecare caz in parte de
catre autoritatile competente ale statului parte, solicitant , cu respectarea
reglementarilor in dreptul sau national.
- dreptul de a actiona , de a conduce si de a controla livrarile supravegheate
apartine autoritatilor competente ale statului solicitant.
In Romania autoritatea competenta care autorizeaza cererea este Parchetul de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Procurorul competent autorizeaza livrarile
supravegheate prin ordonanta motivata care trebuie sa cuprinda data , locul
intocmirii , numele si prenumele , calitatea celui care o intocmeste , cauza la care
se refera , obiectul actului , temeiul legal , semnatura celui care a intocmit-o , dar si
alte mentiuni , precum :
28

- indicii temeinice care justifica necesitatea livrarilor supravegheate si motivele

pentru care se solicita aceasta cerere de asistenta internationala
- detaliile bunurilor care fac obiectul livrarilor supravegheate
- timpul si locul , precum si itinerariul parcurs , daca sunt cunoscute
- datele personale ale lucratorilor ce sunt autorizati sa supravegheze livrarea
Institutia si procedurile anchetelor sub acoperire
Anchetele sub acoperire ca forma de asistenta juridica reciproca , sunt efectuate ,
intotdeauna , potrivit legii si procedurilor nationale ale partii pe teritoriul careia se
desfasoara , iar partile implicate vor coopera pentru a asigura pregatirea ,
conducerea si securitatea agentilor sub acoperire.
- autoritatea competenta Parchetul de pe langa Inalta Curtea de Casatie si Justitie ,
cererea trebuind sa fie autorizata de procurorul numit in acest sens
Autorizarea pentru folosirea politistilor sub acoperire se da de catre procurorul
desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie sau dupa caz de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de
Apel, prin ordonanta motivata , care va cuprinde urmatoarele date:
- indicii temeinice care justifica ancheta sub acoperire si motivele pentru care este
necesara
- identitatea sub care va lucra politistul sub acoperire
- numele persoanei de legatura cu politistul sub acoperire
- activitatile autorizate ce le poate desfasura politistul sub acoperire
- perioada in care se poate desfasura ancheta sub acoperire

Institutia si procedurile echipelor comune de ancheta

Echipele comune de ancheta reprezinta o alta forma de asistenta juridica
internationala in materie penala si o modalitate eficienta de contracarare a
actiunilor desfasurate in mai multe tari , de catre gruparile organizate de infractori.
Organizarea si functionarea echipelor comune de ancheta este si in atentia
institutiilor europene care au adoptat o legislatie corespunzatoare in acest sens.
Astfel autoritatile competente a cel putin doua state membre pot, de comun acord
sa creeze o echipa comuna de ancheta , cu un obiectiv precis si pentru o durata
limitata, care poate fi prelungita cu acordul tuturor partilor ,pentru a efectua
anchete penale in unul sau mai multe state membre , care creaza echipa.
29

Constituirea echipelor comune de ancheta si procedura de functionare a acestora in

Romania este prevazuta de lege , care prevede ca in vederea facilitarii solutionarii
unei cereri de comisie rogatorie , se pot constitui echipe comune de ancheta , cu un
obiectiv precis si cu o durata limitata care poate fi prelungita prin acordul statelor
implicate. O echipa comuna de ancheta poate fi creata in special cand :
- in cadrul unei proceduri in curs in statul solicitant se impune efectuarea unor
anchete dificile si care implica importante mijloace umane si de alta natura , care
privesc ambele state.
- mai multe state efectueaza anchete care necesita o actiune coordonata si
concentrata in ambele state
Activitatea echipei comune de ancheta pe teritoriul statului roman se desfasoara
potrivit urmatoarelor reguli generale :
- conducatorul echipei este un reprezentant al autoritatii judiciare romane
competente
- actiunile echipei se desfasoara conform legii romane. Membrii echipei si membrul
detasat ai echipei isi executa sarcinile sub responsabilitatea conducatorului echipei.
In ceea ce-i priveste pe membrii detasati pe langa echipa comuna de ancheta
trebuie facute unele precizari:
- sunt abilitati sa fie prezenti la efectuarea oricaror acte procedurale , cu exceptia
cazului cand conducatorul echipei decide contrariul
- atunci cand echipa comuna de ancheta
Cererea de asistenta judiciara va fi adresata Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie si va cuprinde toate informatiile pertinente in cauza , in
conformitate cu prevederile conventiei aplicabile. Atunci cand , din considerente de
urgenta , autorizatia prealabila a statului roman nu poate fi solicitata , agentii straini
care actioneaza in cadrul anchetei judiciare aflate in faza de urmarire penala , sunt
autorizati sa continuie pe teritoriul Romaniei supravegherea unei persoane banuite,
ca a comis una din urmatoarele fapte :
-

omor , omor calificat sau omor deosebit de grav

- infractiuni grave de natura sexuala , inclusiv violul si abuzul sexual asupra

minorilor
- distrugere si distrugere calificata , savarsita prin incendiere , explozie sau prin alte
asemenea mijloace
- contrafacerea si falsificarea mijloacelor de plate
- furt si talharie in forma calificata, precum si primirea de bunuri furate
30

- delapidare
- lipsire de libertate in mod ilegal
- infractiuni privitoare la traficul de persoane
- infractiuni privitoare (traficul de droguri sau....................................)
- infractiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor si munitiilor , materialelor
explozive , materialelor nucleare si al altor materii radioactive
- transport ilegal de deseuri toxice si daunatoare
- trafic de migranti
- santaj
Agentii straini care actioneaza in cadrul anchetei judiciare aflate in faza de urmarire
penala sunt autorizati sa continuie pe teritoriul Romaniei supravegherea unei
persoane banuite , numai daca respecta urmatoarele conditii:
- trecerea frontierei va fi comunicata imediat in timpul supravegherii , Parchetului de
pe langa I.C.C.J , precum si structurii Politiei de Frontiera , constituite in cadrul
punctului de trecere.
- o cerere de asistenta judiciara care expune motivele ce justifica trecerea frontierei
fara autorizatie prealabila
Supravegherea transfrontaliera nu se poate desfasura pe teritoriul Romaniei decat
in conditiile impuse de legea romana. Agentii care pot efectua supravegherea
transferului , sunt de regula agenti de politie judiciara si agenti vamali carora
reglementarile interne ale diferitelor tari le confera o astfel de competenta. Pentru
agentii vamali o astfel de supraveghere este de regula permisa numai in cazul
traficului de droguri , arme si materii explozive si transportul de deseuri toxice si
periculoase.
Conventia de aplicare a Acordului Schengen a introdus si institutia urmaririi
transferului, care permite urmarirea unei persoane prinse in flagrant , delict de
participare sau de savarsire a unei infractiuni , fara autorizatie prealabila dincolo de
frontierele nationale , atunci cand aceasta persoana fuge in tara vecina si daca
avizul nu a putut fi dat la timp in statul solicitant. Agentii care efectueaza urmarirea
sunt obligati sa contacteze autoritatile competente ale partii contractante pe
teritoriul careia are loc urmarirea , cel mai tarziu in momentul
trecerii .......................................................................................

31

Daca autoritatile partii contractante pe teritoriul careia se desfasoara urmarirea

transfrontaliera cere incetarea acesteia , urmarirea este oprita imediat , insa la
solicitarea agentilor , autoritatile locale competente au obligatia de a retine
persoana urmarita , a-i stabili identitatea si eventual a o aresta.

Institutia si procedurile interceptarilor si inregistrarii convorbirilor si

comunicarilor
Reprezinta acea forma de asistenta judiciara internationala in materie penala prin
care se obtin dovezi ale participarii unor persoane la pregatirea sau comiterea unor
fapte penale grave , care este reglementata intr-o serie de documente juridice
incheiate la nivel international.
In Romania interceptarea si inregistrarea convorbirilor si comunicarilor este
reglementata prin lege care prevede ca in vederea solutionari unei cauze penale ,
autoritatile judiciare ale statului solicitant sau autoritatile competente astfel
desemnate de catre statul solicitant , pot adresa autoritatilor romane o cerere de
asistenta judiciara avand ca obiect interceptarea telecomunicatiilor si transmiterea
lor imediata catre statul solicitant sau interceptarea inregistrarii si a transmiterii
ulterioare a inregistrarii telecomunicatilor catre statul solicitant , in cazul in care
persoana urmarita :
- se afla pe teritoriul statului solicitant si acesta are nevoie de asistenta tehnica
pentru a putea intercepta comunicatiile de la tinta
- se afla pe teritoriul statului roman si acesta are nevoie de asistenta tehnica pentru
a intercepta comunicatiile de la tinta
- se afla pe teritoriul unui stat tert , care a fost informat si daca statul solicitant are
nevoie de asistenta tehnica pentru interceptarea comunicarilor de la tinta.
Cererile pentru interceptare si inregistrare trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii :
- sa indice si sa confirme emiterea unui ordin sau al unui mandat de interceptare si
inregistrare in cadrul unui proces penal
- sa contina informatii care sa permita indentificarea tintei interceptarii si sa descrie
faptul
- sa mentioneze durata interceptarii
- daca este posibil , sa contina suficiente date tehnice

32

Institutia si procedurile infatisarii martorilor sau expertilor

Aceasta forma de asistenta judiciara internationala in materie penala este
reglementata la nivel european de catre Conventia europeana de asistenta judiciara
in materie penala in care sunt stipulate regulile privind martorii care nu se afla pe
teritoriul statelor care ii citeaza in mod legal , modalitatile de infatisare a
martorilor , neprezentarea martorilor sau refuzul depunerii marturiei , imunitatii ,
nivelul cheltuielilor , transferul martorilor aflati in stare de detentie, etc. In cerere
sau in citatie se mentioneaza cuantumul aproximativ al indemnizatilor precum si al
cheltuielilor de calatorie si de sedere , rambursabile. Autoritatea judiciara romana
care
a
dispus
chemarea ...................................................... .......................................................
statului solicitant , prin cerere , acordarea unui avans martorului sau expertului ,
rambursarea urmand sa fie efectuata din fondul cheltuielilor judiciare special
alocate. Referitor la cheltuieli , in lege se precizeaza faptul ca indemnizatiile
cuvenite si cheltuielile de transport si de sedere , rambursabile martorului sau
expertului de catre statul roman solicitant vor fi calculate la locul de resedinta al
acestora si vor fi acordate la niveluri cel putin egale cu cele prevazute de tarifele si
reglementarile in vigoare in statul in care audierea trebuie sa aiba loc. Martorul sau
expertul care nu s-a prezentat in urma primirii citatiei de infatisare a carei
comunicare a fost ceruta , nu ar putea fi supus , chiar daca citarea va cuprinde un
ordin categoric , niciunei sanctiuni sau masuri de constrangere , in afara de cazul in
care el va veni din proprie initiativa pe teritoriul statului roman solicitant si daca nu
va fi din nou citat aici , in mod legal.
Daca un martor care da curs citatiei si se prezinta in fata unei autoritati judiciare
romane , refuza sa depuna marturie in totalitate sau in parte , nu poate fi supus
vreunei masuri de restrangere a libertatii sau impiedicat in alt mod sa paraseasca
Romania. Orice martor sau expert , citat de autoritatile romane beneficiaza potrivit
legii de anumite imunitati:
- nu va putea fi nici urmarit , nici detinut , nici supus vreunei restrictii a libertatii sale
individuale pe teritoriul Romaniei pentru fapte sau condamnari anterior plecarii sale
de pe teritoriul statului solicitat.
- daca in timpul procesului ar putea fi dispusa arestarea unui martor care este
banuit ca a savarsit o infractiune in legatura cu marturia sa in fata autoritatilor
judiciare ale statului roman solicitant , alta decat refuzul de a depune marturie , se
va lua in considerare faptul ca daca interesele justitiei nu ar fi mai bine protejate
prin incredintarea urmaririi , daca este posibil , catre statul strain solicitat.
- nici o persoana nu va putea fi urmarita , nici detinuta , nici supusa vreunei alte
masuri de restrangere a liberalitatii in Romania pentru fapte sau condamnari
anterioare plecarii sale de pe teritoriul statului strain solicitat si care nu sunt
mentionate in citatie
33

Imunitatile inceteaza daca martorul , expertul sau persoana urmarita , avand

posibilitatea sa paraseasca teritoriul statului roman solicitant in termen de 15 zile
consecutive , va ramane pe teritoriul Romaniei sau se va reintoarce dupa ce il va fi
parasit.
Transferul temporar al persoanelor detinute pe teritoriul statului solicitant
Aceasta forma de asistenta juridica internationala in materie penala este prevazuta
in Al doilea Protocol aditional la Conventia europeana de asistenta judiciara. Astfel o
persoana detinuta a carei prezenta in vederea audierii ca martor sau a confruntarii,
este ceruta de autoritatile judiciare solicitante va fi transferata temporar pe
teritoriul acelui stat cu conditia reintoarcerii sale in termenul indicat de autoritatea
judiciara solicitata. Persoanei detinute i se face cunoscut obiectul cererii , cerandu-ise sa declare daca este de acord sa fie transferata temporar pe teritoriul statului
solicitant in vederea audierii ca martor. Declaratia este consemnata intr-un procesverbal semnat de presedintele instantei (completului) de judecata , grefier ,
interpret si inculpat.
In cazul in care persoana detinuta refuza (nu consimte) instanta va dispune prin
incheiere respingerea cererii. Incheierea este definitiva si se comunica in termen de
48 de ore de la pronuntare , Ministerului Justitiei.
- se poate ataca cu recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare ; iar acesta se
solutioneaza in termen de 3 zile .
Incheierea se comunica Ministerului justitiei in termen de 24 de ore , acesta la
randul lui o va comunica statului solicitant (decizia autoritatii judiciare).
Autoritatile judiciare competente , din Romania , pot sa refuze transferarea
temporara a persoanei detinute pe teritoriul statului solicitant in urmatoarele
situatii:
- daca prezenta persoanei detinute este necesara intr-un proces penal in curs , pe
teritoriul Romaniei
- daca transferarea persoanei detinute este susceptibila sa ii prelungeasca detentia
- daca exista alte motive care se opun transferarii sale pe teritoriul statului solicitant
Persoana transferata ramane in detentie pe teritoriul statului solicitant si daca este
cazul , pe teritoriul statului solicitat pentru tranzit , in afara de cazul in care
autoritatea judiciara romana competenta cere punerea acestuia in libertate.
In cazul cererilor formulate de autoritatile judiciare romane , tranzitul, pe teritoriul
unui stat tert, al persoanei detinute va fi acordat la cererea adresata de catre
Ministerul Justitiei , autoritatilor centrale a statului solicitat pentru tranzit , insotita
de toate documentele necesare.
34

Statul roman poate refuza acordarea tranzitului pe teritoriul sau a persoanei

detinute :
- daca persoana condamnata este cetatean roman sau apatrid cu domiciliu in
Romania
- daca fapta care a atras condamnarea nu constituie infractiune potrivit legii penale
romane

Transferul temporar al persoanelor detinute pe teritoriul statului solicitat

Autoritatea judiciara romana solicitanta poate transfera temporar aceasta persoana
pe teritoriul statului unde ancheta trebuie sa aiba loc , daca intre autoritatile
romane si autoritatile statului solicitat exista un acord in acest sens. Persoana
transferata va ramane in detentie pe teritoriul statului solicitat si eventual , pe
teritoriul statului de tranzit , cu exceptia cazului in care autoritatile judiciare romane
au cerut punerea sa in libertate.
COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA
Prin acte de procedura se intelege in principal , citatiile pentru parti sau martori ,
actul de inculpare , alte acte de urmarire penala , hotararile judecatoresti , cererile
pentru exercitarea cailor de atac , cererile de exercitare a controlului judiciar sau
actele privind executarea unei pedepse , plata unei amenzi ori plata cheltuielilor de
procedura, etc.
Modalitatile de comunicare a actelor de procedura sunt:
- prin simpla transmitere catre destinatar
- comunicarea prin posta
Dovada comunicarii actelor se va face :
- fie printr-un document datat si semnat de destinatar
- fie printr-o declaratie a autoritatii judiciare romane solicitate , constand in faptul
comunicarii , forma si data efectuarii comunicarii.
Actul sau declaratia se transmite de indata statului solicitant la cererea acestuia din
urma , statul roman va preciza daca notificarea a fost facuta in conformitate cu
legea romana.
Citatia pentru infatisare , destinata unei persoane urmarite care se afla pe teritoriul
Romaniei , se transmite autoritatilor romane competente cel mai tarziu cu 40 de zile
inainte de termenul de judecata.
35

CURS 5
ORGANIZATII INTERNATIONALE SI STRUCTURI ROMANESTI FOLOSITE IN
COOPERAREA INTERNATIONALA POLITIENEASCA PENTRU COMBATEREA
INFRACTIUNILOR TRANSNATIONALE

Necesitatea cooperarii politienesti intre state este data de repercursiunile

internationale pe care le pot avea unele infractiuni , care au caracter international ,
in functie de circumstantele in care s-au comis :
- fapte comise in mai multe tari , fuga infractorului in strainatate ,ori de consecintele
acestor fapte.
Criminalitatea internationala = folosirea actelor infractionale savarsite intr-o
perioada de timp , bine determinata , pe teritoriul statelor din comunitatea
internationala sau pe teritoriul statelor dintr-o anumita zona geografica de catre
persoane fizice.
Obiectul cooperari internationale in domeniul politienesc , cuprinde probleme
referitoare la :
- prevenirea si reprimarea infractiunilor cu caracter international
- schimbul rapid de informatii , privind infractorii internationali
- transmiterea unor documente cu caracter politienesc
- audierea unor persoane suspecte sau martori
- supravegherea informativa la activitatile unor persoane suspecte aflate pe
teritoriul altui stat
- efectuarea de investigatii pentru indentificarea unor autori de infractiuni , sau a
unor bunuri produse ale infractiunii
- efectuarea de arestari si extradari a infractorilor dati in urmarire internationala
- asistenta de specialitate in diferite domenii infractionale
- schimburi de experienta, specializari , scolarizari , dotari cu tehnica de specialitate

Cooperarea politieneasca are la baza anumite principii si anume :

36

Principiul respectarii suveranitatii nationale = se bazeaza pe toate

relatiile fundamentale care (E) se realizeaza intre state conform dreptului
international. Potrivit acestui principiu , cooperarea politieneasca
internationala se bazeaza pe actiuni reciproce ale oricaror servicii de politie
care in interiorul granitelor nationale sunt obligate sa respecte Constitutia si
legiile proprii.

Principiul perimarii numai infractiunilor de drept comun = cooperarea

politieneasca internationala are drept scop prevenirea si reprimarea cu
maxima eficienta a infractiunilor de drept comun incriminate de legislatia
statelor.

Principiul universalitatii cooperarii politienesti internationale =

cooperarea politieneasca trebuie organizata de asa maniera , incat o tara sa
poata coopera cu oricare alta , fara a tine seama de considerente politice ,
lingvistice , sau geografice ; pentru ca infractorii internationali , avand in
vedere facilitatile de intrare si iesire a cetatenilor in scopuri turistice sau
economice , nu sunt opriti in activitatile infractionale nici de limba pe care o
folosesc , nici de indicii geografici ori de apartenenta politica. Din acest punct
de vedere , cooperarea trebuie sa fie flexibila , sa permita atat relatii
bilaterale cat si relatii regionale , continentale si mondiale in domeniul
criminalitatii internationale.

Principiul egalitatii de tratament = acest principiu prevede ca toate tarile

care s-au angajat prin documente internationale impotriva criminalitatii
internationale beneficiaza de servicii politienesti identice , indiferent de
marimea lor ori de aportul financiar in cadrul cooperarii

Principiul extensiv al cooperarii = conform caruia cooperarea

politieneasca internationala este deschisa mai multor autoritati cu sarcini
politienesti nationale si cu misiuni de lupta impotriva criminalitatii ,
respectiv : (politie , jandarmerie , vama , garda financiara, organe de justitie,
etc. )

Principiul supletei cooperari politienesti internationale = potrivit

acestui principiu , in cadrul cooperarii politienesti internationale este interzis
formalismul , superficialitatea sau lipsa de responsabilitate care ar influenta
in mod negativ si uneori iremediabil operativitatea si eficienta luptei contra
criminalitatii internationale.

In legislatia romana , exceptand principiile care reglementeaza cooperarea

politieneasca la nivel international , mai sunt prevazute o serie de principii care se
impun , cand vine vorba de cooperare bilaterala, si anume :

37

Principiul reciprocitatii cooperarii politienesti internationale =

conform acestui principiu , schimbul de date si informatii de interes ,operativ
necesare combaterii infractionalitatii , se realizeaza in conditii de
reciprocitate , potrivit legii schibul de informatii operative reprezinta
transferul efectiv al acestora , de la autoritatea solicitata cu respectarea
conditiilor convenite intre autoritatile respective si a prevederilor legale in
materie

Principiul legalitatii cooperarii = orice schimb de date si informatii

operative de interes politienesc , se realizeaza doar la cererea autoritatilor
competente si numai potrivit dispozitiilor legale. Potrivit legii datele si
informatiile operative de interes politienesc sunt orice informatie ,
documente, evidente , activitati sau rapoarte, indiferent de suport , forma ,
mod de exprimare sau punere in circulatie , care sunt destinate utilizarii de
catre autoritatile competente in scopul prevenirii si combaterii criminalitatii.

Principiul confidentialitatii = conform caruia , autoritatile romane

implicate in cooperarea politieneasca internationala , au obligatia de a
asigura la cererea autoritatii altui stat solicitant , confidentialitatea cererilor
de asistenta , formulate

Principiul specialitatii = acest principiu obliga autoritatile romane sa nu

foloseasca datele si informatiile primite, de la o alta autoritate din cadrul
cooperarii , in alte scopuri ci numai pentru indeplinirea obiectivelor cererii de
asistenta politieneasca solicitate.

ORGANIZAREA
INTERPOL)

INTERNATIONALA

POLITIEI

CRIMINALE

(O.I.P.C

Institutia pentru combaterea infractionalitatii la nivel mondial

Def : Interpolul este o organizatie internationala , interguvernamentala , care
asigura dezvoltarea asistentei juridice reciproce, intre autoritatile de politie ale
statelor membre, in prevenirea si reprimarea criminalitatii de drept comun in cadrul
legislatiei existente in fiecare tara si in spiritul declaratiei universale a drepturilor
omului.
Interpol este un intermediar in colaborarea practica a politiei criminale a diferitelor
tari si activeaza ca un centru mondial unic , de colaborare a unei strategii si tactici
politienesti comune de combatere a criminalitatii internationale.
Interpol a aparut la 1888 si avea ca state membre , Austria , Belgia si Olanda;
acesta a fost creat printr-un acord , in baza caruia cele trei state si-au unit fortele in
domeniul luptei cu criminalitatea si au decis sa puna bazele unei forme de
38

cooperare in materia combaterii criminalitatii. In 1905 la Hamburg , in cadrul

sediului Uniunii Criminalistilor , a fost lansata o adresa, catre toate statele , cu
propunerea de a forma o organizatie internationala si de a forma in departamentele
politienesti nationale unele servicii de specialitate pentru combaterea criminalitatii.
In 1910 la Buenos Aires s-a intrunit Uniunea Mondiala politieneasca, iar in 1914 la
propunerea printului Albert de Monaco I , a avut loc primul congres al politiei
judiciare , in cadrul caruia cele 27 de state au subliniat necesitatea infiintarii unei
organizatii internationale ce contribuie la ameliorarea cooperarii intre politiile
statelor membre in lupta impotriva criminalitatii. In 1923 la Viena are loc cel de-al 2lea congres in care s-a hotarat crearea Comisiei internationale a politiei criminale
numita C.I.P.C , care a fost defapt denumirea initiala a Interpolului. Tot atunci s-a
desfasurat la Bucuresti cea de-a 14-a sesiune ordinara a politiei criminale si s-a
incercat transferarea sediului C.I.P.C de la Viena la Lozan sustinandu-se atunci
garantarea neutralitatii si pentru salvarea de la evenimentele ce urmau sa vina , ca
urmare a anexarii in 1938 a Austriei la Germania.
Dupa declansarea celui de-al II-lea Razboi Mondial , la conducerea C.I.P.C au fost
desemnati reprezentanti ai reich-ului (regatului) german , iar sediul a fost mutat la
Berlin si rolul acestei organizatii a fost extrem de diminuat, asigurand doar unele
masuri de asistenta , de colaborare politieneasca a tarilor aflate sub ocupatia
statelor pro-germane.
In 1946 a fost adoptat un nou statut al C.I.P.C si a fost adoptat noul acronim
INTERPOL , iar sediul a fost mutat la Paris.
In 1950 Romania si-a anuntat retragerea din aceasta organizatie , iar in 1956
Comisia Internationala de Politie Criminala s-a transformat in Organizatia
Internationala de Politie Criminala (INTERPOL), al carei secretariat general 10 ani
mai tarziu si-a mutat sediul la Saint Claude in Franta si in 1988 isi va muta sediul la
Lion Franta. In primavara anului 1994 la Sinaia a avut loc lucrarile celei de-a 23-a
Conferinta
Europeana a Organizatiei Internationale la care au participat 47 de
state.
SCOPUL O.I.P.C.
Scopul principal al INTERPOL este acela al crearii cadrului propice in care autoritatile
de politie nationale sa coopereze pentru respingerea si combaterea cu eficacitate
mai mare a criminalitatii de drept comun. Statutul acestei organizatii internationale
de politie criminala , arata ca scopul pentru care a fost infiintata si functioneaza
astfel incat sa contribuie la asigurarea si dezvoltarea celei mai largi asistente
reciproce a tuturor autoritatilor de politie criminala in cadrul legilor existente si in
spiritul declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Totodata scopul consta la
stabilirea si dezvoltarea tuturor institutiilor capabile sa contribuie in mod eficace la
prevenirea si reprimarea infractiunilor de drept comun. Tot din statut rezulta ca
O.I.P.C. actioneaza intre anumite limite , respectiv orice activitate sau interventie in
39

problemele sau cazuri care prezinta un caracter politic , militar , religios sau rasial
este riguros interzisa Organizatiei.
In prezent 186 de state de pe toate cele 5 continente au organe care sunt membre
O.I.P.C.. Interpol a fost creat pentru lupta impotriva criminalitatii de drept comun.
DOMENIILE IN CARE ACTIONEAZA O.I.P.C
Cooperarea internationala intre state prin Interpol se realizeaza in principal in
urmatoarele domenii:
- infractiuni internationale
- terorism international
- pirateria si brigandajul maritim si aerian
- sclavajul si traficul de sclavi
- traficul ilicit de stupefiante
- crima organizata
- falsificarea de moneda si traficul international de moneda falsa
- extradarea infractorilor internationali

INSTRUMENTE
FOLOSITE
PENTRU
INFRACTIUNILOR LA NIVEL NATIONAL

PREVENIREA

SI

COMBATEREA

Pentru a realiza principiile pentru care a fost creata aceasta organizatie, O.I.P.C. are
nevoie de instrumente pentru prevenirea si combaterea infractiunilor la nivel
international. In activitatea de cooperare politieneasca internationala , O.I.P.C
foloseste mai multe tipuri de instrumente fara de care aceasta activitate ar fi fost
imposibila, si anume :

Unul din instrumente il constituie reteaua de telecomunicatii cu ajutorul

careia este asigurata legatura intre secretariatul general al O.I.P.C si birourile
nationale , legatura ce este esentiala in cooperarea rapida si eficienta , astfel
existand o statie centrala situata la sediul secretariatului general pe langa
care exista 7 statii regionale care asigura traficul de informatii intre birourile
centrale nationale legate de restul retelei si care la randul lor sunt legate de
statii din organizatia nationala.

Un alt instrument il reprezinta sistemul de transmisiuni si anume

radiotelegrafia in morse ; pentru transmiterea fotografiilor se foloseste
fototelegrafia
40

Un alt sistem pentru secretizarea unor informatii este acela de transmitere

prin radio si sunt folosite coduri de condensare si criptografiere. Se
urmareste ca aceste informatii sa nu ajunga la indemana oricui.

Un alt instrument aflat in sistemul O.I.P.C il reprezinta sistemul informatic

folosit de catre aceasta in sensul ca secretariatul dispune de fisiere
informatice care cuprind numele si amprentele infractorilor internationali ,
infractiuni internationale clasate si clasificate pe moduri de operare , modul
si locul de comitere dar si genul infractiunilor, mai poate contine si date
despre confiscarile de stupefiante sau monede false , fisiere privind furturile
de opere de arta si obiecte de patrimoniu , fisiere in care se gasesc fotografii
ale infractorilor internationali ce pot fi recidivisti , fisiere ce contin date
despre modul de operare al infractorilor , dar si fisiere cu date despre
persoanele disparute date in urmarire internationala.

In activitatea de cooperare O.I.P.C. mai foloseste ca instrument difuzarile

internationale care nu sunt altceva decat niste notite internationale de mai
multe categorii.

Pentru atingerea scopului prevazut in statut Organizatia mai foloseste ca

instrumente circularele , sintezele si brosurile cu caracter tehnic in
care se gasesc sinteze asupra unor infractiuni (hoti de buzunare , escroci ,
traficanti , etc.)
O.I.P.C desfasoara activitati de stocare a unor date menite sa faciliteze
indentificarea persoanelor si a instrumentelor folosite de catre acestea in
pregatirea si comiterea faptelor , in acest sens sunt editate anumite manuale
care cuprind date despre indivizi, date infractionale si modalitatea in care se
poate combate aceasta infractionalitate. Exista in sistemele informatice ale
acesteia si evidente cu autovehiculele folosite cu numere de inmatriculare
speciale si cu destinatie speciala.

41