LITERATUR ROMN SI COMPARAT

O PERSPECTIV AMBIGU: TRADITIONALISM SI MODERNISM N

LITERATURA INTERBELIC
Prof. univ. dr. ALIN-MIHAI GHERMAN
Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia
This literary paper presents the relations between tradition and modernity, concerning not
only literature, but arts in general and the theory of menthality as well. We try to explain the fact
that no more the differences are too strong, as soon as still exists a strict connection between them.
Vzute de contemporani ca dou curente aflate ntr-o opozitie estetic transant,
traditionalismul si modernismul perioadei interbelice pot s fie ntelese, n aceeasi msur, ca dou
tendinte diferite, care si pot inversa polii de-a lungul timpului, cci, de multe ori, orice ntrerupere a
traditiei, indiferent din ce directie se face acest lucru poate s fie privit ca o tendint inovatoare,
modernist. Cei doi termeni nu exprim notiuni estetice, nici curente literare 1 care s se defineasc
printr-o estetic si stilistic proprie; mai degrab ei exprim o situatie specific a literaturii romne
din ultimele dou decenii naintea Primului Rzboi Mondial si din perioada interbelic, Dac
acceptm modernismul ca o fiind doar o ntrerupere a traditiei prin sincronism, deci prin importarea
unui model literar strin, ntelegerea sa este, dup prerea noastr, mecanic. Si la fel de mecanic
este acceptarea traditionalismului ca fiind o orientare ideologic-cultural conservatoare din
perioada interbelic, definit prin continuarea traditiei nationale, prin sustinerea specificului
national n art si prin adoptarea unei tematici nationale si rurale.
Vzute astfel, cele dou curente sunt circumscrise de atitudini politice mai degrab dect de
o atitudine propriu-zis estetic. Ori, n aceast situatie, evolutia literaturii noastre ar fi determinat
mecanic de optiunea pentru una dintre ele. Si, n aceast situatie, nu ne putem explica nnoirile
esentiale ale literaturii noastre prin revenirea la faze care erau revolute cronologic. Un caz tipic al
acestei inversri a polarittii traditionalism-modernism o reprezint Mihai Eminescu, care, ntoarce
poezia romn de la parnasianismul nedeclarat - la care ajunsese deja Alecsandri prin pastelurile
sale spre romantismul de la mijlocul secolului al XIX-lea2.
Vzute n perioada interbelic drept dou curente ireductibile, cele dou ne pun n fata unor
situatii paradoxale: Un poet ca Lucian Blaga a fost revendicat n aceeasi msur si n acelasi timp
de traditionalistii de la Gndirea si de modernistii de la Contimporanul. Iar interpretarea operei
sale oscileaz si acuma ntre ntelegerea lui ca scriitor expresionist sau unul care renvie traditii ale

n traditionalism se ncadreaz directii literare diverse, ncepnd cu posteritatea epigonic eminescian, pn la grupri
literare fixate (uneori aleatoric= n jurul unor reviste ca Semntorul, Viata Romneasc sau Gndirea. n
modernism, dimpotriv, se includ att curente de la posteminescianism, semntorism, pimbolismul, suprarealismul sau
diferitele curente ale avangardei literare interbelice, ct si grupri literare organizate (uneori tot aleatoric) n jurul unor
reviste literare precum Vita nou a lui Ovid Densusianu sau Contimporanul lui Vinea. Privind att de transant,
avem o mulime de reviste (Revista fundatiilor regale, Adevrul literar si artistic, Viata Romneasc n perioada
interbelic, pe cre istoriografia literar le-a inclus n categoria revistelor eclectice..
2
Aceast revenire la romantism este dublat, ns, de o nnoire a limbajului poetic, care justific ntru totul considerarea
lui ca un mare nnoitor al poeziei.

59

ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA

literaturii vechi sau religioase. Iar acelasi lucru l putem constata si n legtur cu poezia lui Tudor
Arghezi la nceputurile ei.
Clasificarea scriitorilor n modernisti si traditionalisti fcut de George Clinescu n Istoria
literaturii romne de la origini si pn n prezent (acceptat, pe urma lui, de multi altii) ne apare
acuma vulnerabil datorit subiectivittii ei: ntre traditionalisti este nscris, de exemplu, Ion Pillat,
care era exponentul unui parnasianism trziu (care, n literatura francez cazul lui Saint John
Perse - este considerat a fi de o modernitate remarcabil n ncercarea de a ntrerupe deja
traditionalul suprarealism), iar un scriitor ca Urmuz, care apeleaz n termenii unei literaturi a
absurdului in nuce la formele clasice ale literaturii fabula de pild , este considerat ca fiind
nencadrabil.
Aplicnd o schem structuralist devenit deja clasic n ntelegerea fenomenului lingvistic,
putem considera si fenomenul literar ca dezvoltndu-se pe cel putin dou axe, una temporal, iar
alta spatial, relatia modernittii cu traditia devine mult mai complex, putnd s fie nteleas din
perspectiva aceasta ca una dinamic si nu una static, cu clasificri definitive. Vzut din perspectiva
sociologiei literare, traditionalismul poate s fie considerat ca un mod de scriere deja consacrat de
un numr suficient de mare de opere ca el s devin emblematic pentru o epoc sau pentru un
anumit spatiu literar, eventual fiind consacrat de o mare personalitate literar sau de opere literare
anterioare valabile din punct de vedere estetic; modernismul, dimpotriv, poate s fie considerat ca
fiind orice ntrerupere a unei continuitti artistice (trstur definitorie a traditionalismului);
indiferent dac aceasta este fcut sub aspectul formei, al vocabularului (n cazul poeziei, dar nu
numai), al subiectului (n cazul prozei sau teatrului, dar nu numai). Exist asemenea modernisme
si prin revenirea la o tematic sau la un limbaj artistic, care nu mai este practicat de ctre scriitorii
contemporani, dar fusese caracteristic unei etape anterioare a dezvoltrii literaturii.
O asemenea perspectiv ni-i prezint n paralel pe Lucian Blaga si Tudor Arghezi n primele
lor volume de versuri: primul revine ideatic la un univers metaforic care era bine cunoscut din
exprimarea teologic patristic si, implicit, din literatura romneasc veche, nc actual prin crtile
de cult - s nu uitm c era fiu de preot si c a studiat teologia - (n Poemele luminii se pot
recunoaste multe formulri din Sfntul Dionisie Areopagitul, dar si din alti autori patristici), n timp
ce n primele volume ale lui Tudor Arghezi s nu uitm c a fost clugr - (n special n Cuvinte
potrivite) se pot identifica multe formulri din limbajul bisericesc, comun n literatura noastr
veche3.
Axa nnoirilor poate s fie una fundamental exterioar 4, una tematic5 dar si una propriu-zis
de limbaj6 sau una care tine de vocabular7; iar o scriere literar poate s fie traditionalist sau
modernist n toate sau doar n unele din directiile artate mai sus.
Aceast relatie complex ntre traditie si inovatie poate s duc la situatii care pot s apar
uneori paradoxale. Vom ncerca s urmrim complexitatea acestui fapt n literatura romn
interbelic.
3

Pornind din perspectiva limbajului bisericesc, avem unele rezolvri spectaculoase ale unor locuri obscure din versurile
argheziene. Termenului de rzvrtit din Testament i s-a dat o lectiune social. n literatura veche cuvntul este folosit cu
sensul de corupt, impur, interpolat cu referire explicit la textele n care s-au produs schimbri care le afecteaz
continutul. Privit din aceast perspectiv, versul arghezian primeste o cu totul alt valoare, dect cea social, luat n
considerare de interpretrile de pn acum.
4
Care const din introducerea unui limbaj sau a unor structuri literare inexistente nainte: n aceast categorie putem
ncadra aparitia unor poeti precum Ion Minulescu.
5
Valabil mai ales n teritoriul si al dramei, ea const n introducerea unor subiecte sau unei arii de inspiratie inexistente
sau putin frecventate pn atunci.
6
Din nou, exemplul poeziei argheziene.
7
Poezia lui Toprceanu este vzut ca una minor sub raportul tematic, dar anticipatoare a unei schimbri profunde n
inventarul lexical poetic (folosirea masiv a neologismelor), deschide portile avangardei literare: acest fapt nu a fost
observat, dup stiinta noastr, pn acuma.

60

LITERATUR ROMN SI COMPARAT

Inovatii n proza romneasc au putut s apar din valorificarea unor teritorii de inspiratie
care nu fuseser abordate pn atunci: ptrunderea lumii citadine, a temei rzboiului si tramelor
provocate de acesta, dar si interesul artat psihologiei, au dus la nnoiri majore ale prozei romnesti.
Aceste inovatii tematice pot s aduc si modificri ale limbajului sau ale vocabularului. Dar acest
lucru nu este obligatoriu. Un caz exemplar n acest sens ne este prezentat de romanele lui G. M.
Zamfirescu ntru totul nnoitoare prin lumea mahalalei pe care o aduc n prim plan, nu aduc si o
nnoire a limbajului. n cea mai mare parte, scrierile sale n proz ca s nu mai vorbim de cele
dramatice pctuiesc printr-un conservatorism al limbajului care, odat trecut impactul subiectului
insolit si aparitiei altor scrieri care se inspir din acelasi mediu 8, le plaseaz n categoria prozei
traditionaliste.
Modernismul n proza romneasc interbelic const sub aspect formal n introducerea unor
spatii sociale sau psihologice inedite 9 dar si n exploatarea unor tehnici narative majoritatea
mprumutate din arta cinematografic care nnoiesc profund proza romneasc. Cele dou
modernisme se pot sau nu suprapune n cazul aceleiasi opere sau aceluiasi scriitor. Lipsa uneia
dintre cele dou modernisme poate face ca, odat cu trecerea timpului, anumite scrieri vzute ca
de prim important si, mai ales, moderne de ctre contemporani, s si piard aceast calitate odat
cu trecerea timpului10.
Si nu n ultimul rnd, ncadrarea unui scriitor n categoria traditionalist si modernist era
conjunctural, fiind fcut si n functie de colaborarea sa mai insistent sau exclusiv la o anumit
publicatie.11; si, mai mult, ncadrarea a fost uneori justificat si de optiunea politic a respectivului
scriitor.
Un fenomen putin cercetat, dup prerea noastra, este impactul literaturii vechi asupra
prozei romnesti, ceea ce a produs o remprosptare a tehnicilor narative. Un asemenea caz l
prezint proza lui Mihail Sadoveanu, unul din cei mai importanti scriitori ai epocii. Hanul Ancutei,
categoric una din reusitele sale artistice, a fost vzut de critica noastr ca fiind n relatie cu
Decameronul lui Boccaccio sau cu Povestirile din Canterbury a lui Chauser. Dar, dincolo de
modelele posibile din literatura universal, majoritatea criticilor au uitat c Mihail Sadoveanu
publicase nu cu mult timp nainte Divanul persan, care vehicula aceeasi stuctur literar; iar textul
rescris de scriitorul modern, apartinea aceasta apartinea traditiei crtilor populare mult rspndite la
noi n secolul al XVIII-lea si la nceputul celui de al XIX-lea12.
Privit din aceast perspectiv, Hanul Ancutei este mai degrab rennodarea unei traditii
existente n literatura noastr anterioar dect un import al unui model literar strin. Noutatea pe
care o aduce aceast culegere omogen de povestiri este recunoscut de istoria literar, ea crend o
directie pe care se vor nscrie mai trziu scrieri ca ntlnirea din pmnturi a lui Marin Preda si,
foarte posibil, prozele dedicate familiei Urcan de Pavel Dan. n total opozitie cu aceast situatie se
afl o alt capodoper sadovenian: Baltagul. Aici, marele scriitor, adopt schema romanului
politist, tip de proz care si cstigase de mult vreme statutul de oper literar n proza european,
folosind, ns, tehnicile prozei traditionale poporaniste n ceea ce priveste limbajul, mediul descris,
personajele etc.
Apelarea la literatura veche, fcut de el si ca surs de inspiratie si ca limbaj n romanele
istorice ne prezint o alt situatie n care incidenta traditiei cu modelul strin (romanul istoric
8

Comparndu-le cu Groapa lui Eugen Barba, ele par mai apropiate de literatura profesat de scriitorii de la sfrsitul
veacului al XIX-lea sau de la nceputul secolului trecut, dect de momentul modernismului romnesc interbelic.
9
Este cazul romanelor lui Mircea Eliade, ale lui Mihail Sebastian, Anton Holban, M. Blecher etc.
10
Este cazul romanelor lui Ion Minulescu, de pild.
11
Coaborarea la Gndirea sau contimporanul a justificat plasarea unui scriitor ntre traditionalisti sau modernisti.
Lucian Blaga a colaborat la amndou.
12
Relatia lui Sadoveanu cu crtile populare este confirmat si de publicarea n mai multe editii (fcut, e drept, si din
interese pecuniare, a Alexandriei si Esopiei, rescrise de el nsusi, acestea fiind dou texte de maxim audient n
literatura noastr veche.

61

ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES PHILOLOGICA

european) a produs opere literare pe care cu greu le putem ncadra cu fermitate n linia traditiei sau
a modernittii.
O situatie aparte o prezint incidenta direct a modelului literar vechi pentru scrieri
moderne. Trecnd peste parodia dup cronicile moldovene care l-a scandalizat pe Nicolae Iorga
fcut de Al. O. Teodoreanu n Hronicul mscriciului Vltuc13, un impact deosebit a avut un gen
literar apartintor literaturii vechi putin studiat pn n prezent: patericurile, n care se prezentau
mici istorioare exemplare din viata unor clugri sau sfinti. Acestui tip de literatur i se ataseaz o
ntreag serie de romane scrise de Damian Stnoiu, precum Necazurile printeui Ghedeon,
(Bucuresti, Cartea Romneasc, 1928), Duhovnicul maicilor (Bucuresti, Cartea Romneasc, 1929),
Alegere de staret, (Bucuresti, Cugetarea, 1932), Ucenicii Sfntului Antonie (Bucuresti, Cartea
Romneasc, 1933), Aceste povestiri exemplare pentru o viat de bun crestin, cunoscute din
patericuri, devin n scrierile lui Damian Stnoiu prin realizarea unui conflict ntre vechiul model
epic si realitatea care l contrazice o surs de umor. Dar romanele lui Stnoiu rmn ancorate la
schemele narative ale romanului realist, ceea ce le diminueaz considerabil impactul artistic.
Un pas mai departe n folosirea acestui material epic oferit de literatura romneasc veche l
face Vasile Voiculescu n nuvelele sale. Ispitele printelui Evtichie, de pild, pstreaz si schema
narativ din patericuri, modernitatea indiscutabil a textului constnd n mimarea unei forme
literare deja consacrate pentru a-i da o lectiune modern a continutului ei. Conflictul lui Evtichie cu
lumea se datoreaz refuzului acesteia de a se conforma modelului din mintea sa. Si de aicea si sursa
imens care se ofer marelui scriitor.
O asemenea replic la un model literar consacrat l gsim n Chef la mnstire; aici, ca ntro nou Genez asistm la descoperirea si inventarea unui ntreg univers al gurmanzilor, fiecare
etap a creatiei, fiind, asemenea celei divine, tot mai subtil si mai rafinat. Ca n final, acelasi
conflict dintre realitate si universul creat de cheflii s produc un final neasteptat14.
Dar aceast incident a patericurilor a marcat o ntreag parte din povestirea romneasc, fie
direct, fie prin intermediul influentei acestora asupra folclorului.
Un alt gen al literaturii vechi, nrudit cu patericurile si acesta putin studiat pn acum -,
literatur hagiografic a marcat si el puternic literatura noastr. Primele noastre romane istorice. n
mod special se simte acest lucru n Zahei orbul (Cluj, Dacia, 1970) al lui Vasile Voiculescu.
Romanul este construit pe modelul unei vieti de sfnt, care si pstreaz puritatea mpotriva
ntmplrilor nefericite care i coplesesc viata. Si, dac putem identifica o slbiciune a scrierii, este
exact structura linear a literaturii hagiografice. Aceluiasi model i se circumscriu si unele din
prozele de tip Bildungsroman15 din perioada interbelic16 dar si o multime de romane realistsocialiste de dup anii 1950, n care esecul literar const, n cele mai multe cazuri, n crearea unui
personaj pozitiv neverosimil.
Tot din literatura veche sau, mai precis, din directia literaturii biblice a Noului Testament,
provin cele dou mari proze blagiene Hronicul si cntecul vrstelor si Luntrea lui Caron. Mai ales
prima este o evanghelie scris de nsusi eroul acesteia 17 n care pasii edificrii viitorului profet
sunt urmriti n detaliu18, dar si cartea sfrsitului vietii are contingente serioase cu schema literar a
Noului Testament. Ambele au adus un spirit neasteptat n proza noastr.

13

Parodierea editiilor vechilor cronici merge pn acolo, nct autorul adaug n titlu : publicat si adnotat de Al. O.
Teodoreanu, fapt care se pare c a mrit indignarea n mod special indignarea lui Nicolae Iorga.
14
n ambele proze ale lui Voiculescu, ca n marea majoritate a povestirilor sale, trebuie s remarcm si structura
muzical a textului si dozarea tensiunii narative, cu un final scurt si neasteptat, care contrazice evident ritmul povestirii.
15
Aceeasi surs a prozei hagiografice a fost revelat pentru originea acestui tip de roman n literatura occidental.
16
Romanul Mihail al lui Panait Istrati, de exemplu.
17
Ceea ce ofer un caracter de nefiresc acestei proze autobiografice.
18
Scris la vrsta de cincizeci de ani, textul are, nu ntmpltor (dup prerea noastr) cincizeci de capitole, unul
dintre ele fiind eliminat + ntmpltor sau nu la prima editie a textului..

62

LITERATUR ROMN SI COMPARAT

Cercetarea intersectiei traditiei vechii literaturi romnesti cu proza modern poate s fie
extins si la literatura de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, Oare ce ne mpiedec s vedem
Princepele lui Eugen Barbu19 ca o replic modern a Istoriei ieroglifice a lui Dimitrie Cantemir, mai
ales n situatia n care recuperarea capodoperei cantemiriene era n plin desfsurare, att n ceea ce
priveste editarea textului ct si interpretarea acestuia ca scriere beletristic.
Privind din aceast perspectiv, relatia modernitate si traditie devine una mult mai complex
si mai putin supus capriciilor clasificrilor literare absolute.

19

n momentul aparitiei romanului, circula oral si o cheie a personajelor.

63