Sunteți pe pagina 1din 19

Motoare

Este un asamblu constructiv unitara care transforma o energie in


energie mecanica.Dupa felul energiei pe care o transforma motoarele
sunt:
1.Motoare termice care transforma energia termica in energie
mecanica prin arderea carburantului.
2.Motoare electrice transforma energia electrica in energie mecanica
(electromotoare)
3.Motoare hidraulice(turbine)transforma energia hidraulica in energie
mecanica.
4.Motoare eoliene transforma energia vantului in energie mecanica.

Motoare termice
Clasificare:
1.Dupa felul aprinderii carburantului:
-motoare cu aprindere prin scanteie(MAS)
-motoare cu aprindere prin comprimare(MAC)
2.Dupa ciclul de functionare:
-motoare in 4 timpi la care ciclul motor se realizeaza la 2 rotatii ale
arborelui cotit si 4 curse ale pistonului;
-motoare in 2 timpi la care ciclul motor se realizeaza la 1 rotatie a
arborelui cotit si 2curse ale pistonului;

Ciclul de functionare al unui motor cu aprindere in 4


timpi:
Admisia are loc cand pistonul coboara de la PMS la PMI,supapa de
admisie este deschisa si datorita depresiunii create in cilindru,in

cilindru patrunde aer atmospheric.Admisia are loc pana cand pistonul a


a juns la PMI.

Compresia are loc cand pistonul urca de la PMI la PMS,supapele sunt


inchise si are loc comprimarea aerului respectiv presiunea creste si
volumul se micsoreaza.Prin comprimare temperature aerului creste.

Detenta are loc cand pistonul coboara de la PMS la PMI deoarece la


sfarsitul compresiei este injectat combustibilul sub forma de ceata in
masa de aer cu temperature ridicata se autoaprinde si are loc explozia
care degaja o temperature de 2000 de grade si se dilate.Ca urmare
presiunea creste si apasa pe capacul pistonului deplasand-o pana la
PMI.Este singura faza in care se produce lucru mechanic.

Evacuarea are loc cand pistonul urca de la PMI la PMS ,supapa de


evacuare se deschide si gazele arse sunt evacuate in atmosfera.

Organele componente ale motoarelor cu ardere


interna(MAI)
Cuprinde :
1.Parti fixe(cilindrii,chiuloasa,camera de aer,bloc motor)
2.Parti mobile grupate astfel:
-Mecanismul motor(biela-manivela)
-Mecanismul de distributie precum si sist. de functionare:-sist. de
alimentare
-sist.
de racier a motorului
-sist.
de ungere
-sist. de
aprindere a carburantului

Cilindrul

-partea in care se deplaseaza pistonul;


-un care au loc procesele termo-dinamice in timpul functionarii
motorului;
-portiunea pe care se deplaseaza pistonul(PMS,PMI) se numeste
oglinda cilindrului deoarece este bine slefuita;
-cilindrii la motoarele cu aprindere prin compresie sunt lungi;
-cilindrii la motoarele cu aprindere prin scanteie sunt mai scurti;

-se monteaza in blocul motor si in jurul lor etse un spatiu prin care
circula apa de raciere;
Motoarele cu racier cu aer sunt folosite la motociclete si au in exterior
aripioare ca sa mareasca suprafata de contact cu aer.

Chiuloasa

-asigura inchiderea etansa a cilindrului la partea superioara;


-preia o parte din caldura cilindrului in timpul evacuarii;
-in chiuloasa se monteaza supapele iar pe chiuloasa culbutorii;
-se monteaa bujiile,injectoarele;
-se fixeaza in partea superioara a blocului motor prin prizoane;
-intre chiuloasa si blocul motor se afla garniture de chiuloasa pentru
etansarea camerei de aer.

Camera de aer
-la MAS au forma sferica ,cilindrica sau prismatica;
-la MAC trebuie sa agite aerul in timpul compresiei pentru a asigura un
amestec perfect cu combustibilul injectat;

Mecanismul motor
Cuprinde:piston,biela,arbore cotit si Volant.
Transforma energia caloric prin arderea carburantului in lucru
mechanic,prin transformarea miscarii liniar alternative a pistonului in
miscare de rotatie a arborelui cotit.

Pistonul
-are o miscare liniar alternative in cilindru in care genereaza volume
variabile;
-preia presiunea din detenta si o transmite prin biela la arboreal cotit;\
-se confectioneaza din material putin casante rezistente la efort(aliaje
din cupru,deoarece are greutate redusa si se dilate usor)
Se compune din:capul pistonului,canalele segmenti,orificiile pt fixarea
arcului piston,mantaua.

Segmentii
Se monteaza la aprtea superioara a pistonului si dupa destinatie
pot fi:
1.De compresie se monteaza in primele canale si au rolul de a etansa
spatial dintre piston si cilindru pentru nu a permite scaparea
compresiei in baia de ulei,mai are rolul de a prelua caldura de la piston
si de a o ceda cilindrului in jurul caruia circula apa de racier.

2.De ungere-se monteaza in canalele inferioare si au rolul de a intinde


o elicula de ulei,subtire,pe cilindrii pentru a reduce uzura cilindrilor si a
segmentilor.Mai au rolul de a permite surplusului de ulei sa se scurga in
baia de ulei si in acest scop este prevazut cu un canal exterior prin
care uleiul din cilindrii sa scruse in baia de ulei.
Segmentii sunt elastici avand o taietura numita fanta :dreapta,inclinata
sau in scara.Cand segmentii se uzeaza fanta se mareste.

Biela
Este o piesa de legatura care leaga pistonul de colturile manetoanelor
arborelui cotit.In orificiul capului mic se introduce cu o bucsa de bronz
pentru a reduce uzura axului de piston.Imbinarea capului mic cu
pistonul se realizeaza cu ajutorul axului de piston care este o piesa
cilindrica care se introduce prin umerii pistonului si capul mic al bielei.
Deoarece biela este supusa la flambare,capul sau se realizeaza prin
forjar sau matritare in forma de I,T sau H.Capul mare al bielei face
legatura bielei cu manetonul arborelui cotit.Pentru a reduce uzura
monitorului intre capul mare al bielei se monteaza cuzinetii care sunt
rezistenti la uzura sic and se uzeaza acestia de inlocuiesc.

Arborele cotit
Primeste miscarea liniar alternative de la piston prin intermediul bielei
si o transforma in miscare de rotatie.la motoarele cu cilindrii in linie
numarul de manetoane este egal cu numarul de cilindrii si sunt
decalate la 180 grade.
Arborele cotit este format din manetoane paliere sib rate de manivela .
Nr.manetoane=Nr. Cilindrii
Nr. Paliere=Nr. Manetoane + 1
Bratele de manivela fac legatura intre maneton si palier si sunt
prevazute cu un orificiu prin care circula uleiul de la palier la
manetoane.Pe un capat al arborelul cotit se monteaza pinionul pentru
antrenarea arborelui cotit cu came si felie pentru antrenarea pompei
de apa a ventilatorului si a alternatorului.
Pe celalalt capat se monteaza volantul care este o piesa masiva din
fonta sau otel si constituie o masa de inertie.Are rolul de uniformizare a
miscarii de rotatie a arborelui cotit de a invinge inertia pistoanelor
cand se gasesc in punctele moarte si asigura deplasarea pistoanelor in
cursele consumatoare de energie(admisie,compresie si evacuare)
Pe exteriorul volantei se monteaza o coloana zimtata care se
angreneaza cu un pinion al alectomotorului si asigura la pornirea

motorului.cu cat nr. De cilindrii este mai mare cu atat masa volantei
este mai mica.

Mecanismul de distributie
La motoarele in 4 timpi admisia si evacuarea se face prin orificiile
practicate in chiuloasa si prevazute cu supape.Totalitatea pieselor care
iau parte la comanda supapelor formeaza mecanismul de
distributie.Pentru fiecare cilindru sunt cate 2 supape :una de admisie si
una de evacuare.
Dupa pozitia supapelor mecanismul de distributie poate fi:
-cu distributie superioara cand supapele sunt montate in capul de
cilindru(chiuloasa)
-cu distributia inferioara cand supapele sunt montate lateral.
Se utilizeaza sistemul de distributie superioara care contine piese
componente mai putine.
Mecansimul cu comanda superioara
-se utilizeaza la motoarele care au supapele in capul de cilindrii;
-se utilizeaza mai putin la autoturisme si mai mult la tractoare;
-cuprinde:arboreal cu came ,tacheti,tija imingatoare,culbutori,axul
culbutorilor,supape,arcuri de supape,chit pentru supape.
Arborele cu came este prevazut cu elemente profilate numite came
care pot fi:profil de cama armonica si profil de cama galet.Pt fiecare
cilindru sunt prevazute cate 2 came cate una pentru fiecare
supapa.Camele sunt decalate pt a asigura deschiderea supapelor la
fiecare cilindru corespunzator fazelor care au loc in cilindrii respective.
Axul cu came se moneaza in carterul motorului cu 3 pana la 6 lagare
prevazut cu cuzineti pentru reducerea uzurii deoarece arboreal se
roteste permanent o singura data in ciclul de funtionare.Primeste
miscarea de la arboreal cotit prin angrenarea a doua roti zimtate prin
lant si roti de lant sau fulie si curele trape zoidale.
Tachetul are forma unui pahar in care se sprijina tija impingatoare cu
capatul inferior si transmite miscarea de la cama la tija
impingatoare.Tija impingatoare are rolul de a actiona asupra
culbutorilor pt a actiona deschiderea supapei.
-are forma tubulara avand capatul superior cu o degajare sferica pe
care se sprijina surubul de reglaj iar la partea inferioara capul este
sferic.
Culbutorul este o parghie oscilanta cu brate egale sau inegale si
transmite miscarea de la tija impingatoare la coada supapei.Pentru
fiecare supapa exista cate un culbutor si respective cate 2 culbutori
pentru fiecare cilindru.Capatul care se srijina pe tija supapei este

prevazut cu un surub pentru reglarea jocului intre celalat capat al


culbutorului si tija supapei.Valoarea reg. este intre 0,5 si 3 mm care
permite dilatarea supapei.Valoarea minima se regleaza la supapele de
admisie.
Supapa se compune din:tija supapei,taler,capul supapei.
Capul supapei are o forma conica cu peretii inclinati la 45 grade
similara cu orificiu din chiuloasa numit si scaun din supapa.
Tija supapei culiseaza intr-o piesa tubular sau bucsa din bronz montata
preset in chiuloasa si are rolul de a ghida supapa in timpul functionarii.
Arcurile de supapa au forma elicoidala si au rolul de a tine supapa
inchisa
La autovehiculele modern comanda deschiderii supapelor se realizeaza
direct
de
camele
arcului
cu
came
montate
deasupra
chiuloasei(deasupra tijelor supapelor)prin intermediul unui tachet.
Functionarea mecanismului este uramatoarea:
In timpul fnctionarii arborelui cotit transmite miscarea de rotatie
arborelui cu came sic and cama ajunge la partea superioara ridica
tachetul,acesta ridica tija impingatoare care la randul sau ridica bratul
culbutorului iar celalalt brat coboara ,preseaza pe tija supapei
comprima resortul si deschide supapa.Dupa ce cama a iesit de dub
tachet acul de supapa se destined si inchide supapa.

Sistemul de alimentare
Are rolul de a asigura alimentarea motorului cu carburant .La MAS
asigura alimentarea cu benzina si la formarea amestecului cu aer
avand in vedere ca pentru arderea unui litru de benzina sunt necesare
15
l
de
aer.Cuprinde:rezervorul
de
combustibil,pompa
de
alimentare,carburetor,filtru de aer.
Rezervorul este realizat din table inoxidabila prevazut cu o gura de
umplere cu buson si un orificiu de golire.Capacitatea rezervorului la
autoturisme si autocamioane este de 400 km ,iar la tractoare pentru o
zi de lucru.In interiorul rezervorului se afla un dispozititv electric pe
principiul reostatului care indica cantitatea de combustibil din rezervor.

Pompa de alimentare
Are rolul de a absorbi combustibilul din rezervor si al trimite prin filter
la pompa de injective.La MAS pomapa de alimentare este de tip cu
membrane prevazuta cu o supapa de admisie si una de evacuare
actionata de la arboreal cu came a-l mecanismului de distributie.La

MAC pompa de alimentare este de tip cu piston creeaza o presiune mai


mare carburantului pentru a putea trece prin filtru care opune o
rezistenta sis a ajunga la pompa de injective.

Filtru de combustibil
La MAC sunt de doua tipuri:filtru fin care tine impuritatile fine,filtru
grosier care detine impuritatile mari.
Este compus din carcasa filtrului montata pe blocul motor si in care
introduce elemental filtrant prin care trece combustibilul.Dupa un
anumit interval de timp elementii filtranti deoarece se imbasesc cu
impuritati se inlocuieti.

Pompa de injectie
Are rolul de a primi de sub presiune ridicata combustibilul filtrant la
injectoare.Trebuie sa trimita aceiasi cantitate de combustibil si cu
aceiasi presiune la fiecare cilindrii de aceea periodic pompa de injectie
se regleaza,procesul denumindu-se centicubare.Este actionata de la
arboreal cotit printr-o transmisie cu curea trapezoidala
Sunt de doua tipuri:
-cu elementi egali ca numar cu numar de cilindrii formati dintr-un
piston cu miscare liniar alternative sau cu un singur segment cu
miscare rotativa.
Injectorul se monteaza in chiuloasa cate unul pentru fiecare cilindru si
au rolul de a pulveriza combustibilul sub forma de ceata in masa de aer
comprimat la sfarsitul fazei de compresie.La MAS injectarea benzinei
se face in galleria de admisie a aerului de la inceputul fazei de admisie.
Injectoarele sunt formate din:corpul injectorului prevazut cu un canal
care la partea superioara este recordat la conducta de inalta presiune
prin care vine combustibilul de la pompa de injectie.La partea
inferioara a canalului se afla o duza cu un orificiu calibrat care
pulverizeaza combustibilul sub forma de con,marind si presiunea de
injective.

Filtru de aer
Are rolul de a retine impuritatile din aer pt nu a patrunde in cilindru
deoarece aceste impuritati in contact cu pelicula de ulei de pe cilindrii
formeaza o pasta abraziva care conduce la uzura cilindrului.Pentru a
mari presiunea aerului care intra in cilindri la motoarele modern se

utilizeaza un turbo compressor care trimite aerul cu presiune in


cilindru.

Sistemul de ungere
Are rolul de a asigura o pelicula de ulei intre piesele care au o
miscare ,una fata de alta in timpul functionarii.Pentru ungerea
motorului se folosesc 3 metode:1)prin adaos de
ulei in combustibil(la motociclete) .2)ungere prin stropire (barbotare)
metoda prin care se realizeaza ungerea intre piston si cilindru.
3)ungere sub presiune cel mai util. care cuprinde (baia de ulei,pompa
de ulei).

Baia de ulei
Se afla la partea inferioara a blocului motor in care se introduce
cantitatea de ulei necesara.

Pompa de ulei
Este actionata tot de la arboreal cu came al mecanismului de
distributie si este formata dintr-o carcasa in care se rotesc doua roti
dintate care antreneaza uleiul spre filtrul de ulei.

Filtrul de ulei
Este format dintr-un element filtrant montat intr-o carcasa din table
prin care trece uleiul si care retine impuritatile si particule de ulei
ars.Periodic filtrul se inlocuieste deoarece se imbacseste si nu mai
permite trecerea uleiului spre rampa de ungere,care este un canal in
partea inferioata a blocului motor din care uleiul ajunge la fiecare lagar
palier si de la acestea la manetoane.

Sistemul de racire
-are rolul de a asigura racirea motorului;
-se poate realize cu ajutorul curentului de aer si cu ajutorul unui lichid
de racier format din apa si antigel care sa nu parmita inghetarea apei
noaptea in timpul iernii;
-sist. de racier cu aer se utilizeaza la motociclete de aceea este
prevazut cu aripioare pt marirea suprafetei de contact cu aerul.
-sist. utilizat la auto este cel cu circuit sub presiune al lichidului de
racire.
Sistemul de racire sub presiune cuprinde:
-radiatorul,poma de apa cu ventilatorul si termostatul.

Radiotorul
Este format din bazinul superior si inferior intre care se monteaza
cellule de racier (tevi cu aripioare) sau sub forma de figure prin care
circula apa de la bazinul superior la inferior.

Pompa de apa

Are rolu de a trage apa din bazinul inferior al radiatorului si o trimite in


jurul cilindrilor iar ventilatorul are rolul de a trimite aer catre radiator
pentru racirea lui.

Termostatul
Are rolul de a nu permite apei sa treaca din motor in radiator decat
daca a atins temperature min de 70 grade.Este format dintr-un burduf
rofat si o supapa care se deplaseaza in sus sau in jos in functie de
temperature apei.In burduf se afla un lichid care la temperature de 70
se dilate si intinde burduful termostatului radicand supapa de pe
scaunul sau si permite trecerea apei din motor in radiator.

Ambreiajul
Pentru decuplarea ambreiajului in vederea introucerii intr-o treapta de
viteza se apasa pe pedala ambreiajului care printr-un sistem de parghii
deplaseaza rulmentul de presiune pe arboreal ambreiajului iar acesta
apasa pe capatul inferior al parghiilor de debriere iar capatul superior
se deplaseaza in sens invers si trage discul de presiune de pe discul de
frictiune nemaiexistand frecare intre discul de frictiune si Volant nu se
mai transmite miscarea la discul de frictiune si la arborele ambreiajului.
In aceasta situatie se poate introduce in treapta de viteza pentru
pornirea de pe loc.Dupa introducerea in viteza se ridica usor piciorul
de pe pedala de ambreiaj.
Cand arcurile s-au destins complet cuplarea este totala si discul de
frictiune are aceiasi turatie ca si volantul.
Pentru trecerea in alta treapta de viteaza dupa ce se da demaraj
autoturismului prin accelerare se apasa pe pedala de ambreiaj are loc
decuplarea si se introduce in treapta de viteaza urmatoare.La trecerea
de la o treapta la alta se ridica mai repede piciorul de pe pedala
deoarece discul de frictiune si arborele ambreiajului se afla in miscare
de rotatie datorita inertiei

Mecanismul de actionare a ambreiajului.


Are rolul de a transmite forta de apasare pe pedala la rulmentul derp
esiune pentru decuplarea ambreiajului.Deoarece la autovehicule care

trapsnorta sarcini mari si la tractoare care au o rezistenta mai mare la


tractiune presiunea arcurilor trebuie sa fie mai mare pentru a evita
patinarea discului pe Volant.In aceasta situatie forta de apasare pe
pedala trebuie sa fie mai mare si necesita eforturi mari din partea
conducatorului.Pentru a reduce efortul depus de conducatorii
auto,mecanismul d eactionare este de tip hydraulic denumit si
servomecanismul care cuprinde :-o pompa central sii o pompa
receptoare.
Pompa centrala de tip cu piston trimite cu presiune uleiul la actionarea
pedalei cu piciorul la pompa centrala iar aceasta actioneaza furca care
deplaseaza rulmentul de presiune.

Functionarea servomecanismului
La apasarea pe pedala ambreiajului pistonul din pomapa central trimite
uleiul curp esiune prin conducata in spatele pistonului din pompa
receptoare care depaseaza pistonul iar acesta prin axul sau apasa pe
capatul inferior al fucrii de decuplare iar capatul superior apasa pe
rulmentul de presiune iar acesta pe parghia de debriere preavizand
decuplarea ambreiajului.
Pentru cuplare se ridica progresiv piciorul de pe pedala arcul din
pompa receptoare se destined si deplasaeza pistonul in sen sinvers
trimitand uleiul in pompa receptoare in care arcul acesteia deplaseaza
pistonul in sens invers.

Cutia de viteze
Are rolu de a porni de pe loc cu viteza redusa de deplasare pe parcurs
cu viteze diferite si mersul inapoi.
Cele mai utilizate sunt cutiile de viteze mecanice cu 2 sau 3 arbori si cu
roti dintate.
Se compune din:reductor(cutie de viteze propriu zisa) si mecanismul
de schimbare a treptelor de viteza.
La tractor cutia de vitezese te prevazut cu un reductor distribuitor care
permite transmiterea fluxului de putere la toate rotile precum si la
autoturismele de teren.La tractoare exista si un reductor care permite
dublarea treptelor de viteza:treapta inceata si treapta rapida.
Reductorul cueiit de viteze cu 3 axe cuprinde 3 arbori:arborele
principal care este si arborele ambreiajului,arborele inermediar si
arborele secundar.

Arborele principal transmite miscarea de la ambreiaj la arborele


intmreediar iar arborele intermediar la arborele secundar prin cuplarea
a unei perechi de roti dintate corespunde treptei de viteze de
deplasare dorite.
Arborele secundar transmite miscarea la transmisia principal iar
aceasta la diferential si diferentialul la rotile motoare.
Pentru treapta 1 de viteza se cupleaza roata dintata cu diametrul cel
mai mare de pe arborele secundar cu roata cu diametrul cel iam mic
de pe arborele intermediar.
Mecanismu pentru schimbarea treptei de viteza permite deplasarea
axiala a arb. Secnddar pt a angrena cu roata dintata de pe arb.
Intermediar care este fixa .
Rotile dimtate ee pe arb. Secundar se pot deplasa axial pe caneluri
fiind solidare cu axul iar rotile dimtate de pe arb. Intermediar formeaza
corp comun cu arb.intermediar.
Rotile dimtate de pe arborele principal si de pe arborele intermediar
sunt in permanenta cuplate.Daca nu exista nici o pereche de roti
dimtate autoturismul sta pe loc.

Transmisia
Transmisia principal(centrala) are rolul de a reduce turatia care se
transimte de la axul secundar al cutiei de viteze catre diferential de a
mari momentul motor si de a rabate gradul de rotatie cu 90 de grade
pt ca rotile sa se roteasca in planuri paralele cu axa longitudinala
tractorului.Pentru a reduce pinionul de atac de pe axul second are un
diametru mai mic iar coroana diferentialului care transmite miscarea la
rotile motoare are un diametru mult mai mare.
Transmisia principal se compune din pinion de atac si coroana
diferentiala.
La autoturisme la tractoare si la autobuze momentul motor al
arborelui secundar se transmite direct transmisiei principale care face
corp comun cu diferentialul.
La autocamioane care au motorul in fata si puntea motoare in spate
transmiterea momentului motor si a miscarii de rotatie se
realizeazanprintr-o transmitere longitudinal numita transmisie
cardanica care este formata din 1 sau 2 arbori planetary si cuplaje
cardanice

Transmiterea cardanica:arbore si doua articulatii cardanice.


O articulatie cardanica se compune dintr-o furca solidara cu arbore
conducator unite iintre ele si o furca solidara cu arbore condus.

Diferentialul
Are rolul ca rotile motoare sa se roteasca cu turatii diferite adica sa fie
independente una fata de alta.Pentru a permite deplasarea in viraj
cand roata esterioara centrului de virare parcurge un spatiu mai mare
decat roata din interiorul virajului.Pt a parcurge spatii inegale in acelasi
interval de timp rotile trebuie sa se rteasca cu viteza de rotatie
diferite .De aceea rotile nu se monteaza pe acelasi arbore ci fiecare pe
cate un arbore.Capatul exterior al arborelui serveste la montarea rotii
iar capatul interior se afla in diferential de la care primeste miscarea.
Diferentialul se monteaza intre rotile puntii motoare iar la
autotvehiculele cu mai multe punti motoare se monteaza intre
unghiuri.
Se compune din:coroana diferentialului,sateliti,pinioanele
planetare,caseta diferentialului,carcasa diferentialului.
Coroana diferentialului primeste miscarea de la pinion de atac si o
transforma prin intermediul satelitilor montati in caseta diferentialului
la cele 2 pinioane planetare montate pe arborii planetary ai rotilor
motoare.

Functionarea diferentialului
Cand autovehiculul se deplaseaza in linie dreapta pe un drum sau
teren cu aderenta uniforma rotile motoare se rotesc cu aceiasi viteza
unghiulara daca o roata intalneste o portiune de teren cu aderenta
redusa datorita patinarii si de roteste cu turatie mai mare.Aceiasi
situatie se intampla si in viraj.Pentru a evita aceasta situatie
autovehiculele de teren sunt prevazute cu reductor care transmite
miscare si la rotile din fata sau sunt prevazute de diferential blocabil si
deblocabil.
Blocabil-se utilizeaza la tractoarele si autoveh. Grele care se
deplaseaza pe terenuri accidentate.Are rolul de a permite blocarea rotii

care patineaza prin solidarizarea arb. planetar cu caseta


diferentialului.In acest scop arborele planetar se monteaza o mufa care
este culisabila pe arbore prin intermediul unor caneluri care
solidarizeaza mufa cu arborele planetar.Pe caseta diferentialului se
monteaza tot o mufa cu dantura cu care se poate cupla mufa de pe
arborele planetar solidarizand arborele cu caseta diferentialului adica
se blocheaza diferentialul si autoveh iese din zona cu patinare.
La tractoarele pe senile nu exista diferential si pentru efectuarea
virajelor se folosesc pentru fiecare parte cate un ambreiaj cu discuri
multiple montate la capetele arborelui central.
Pe arborele central se monteaza ambreiajul (cu discuri interioare) iar
pe semiarbore pe capatul care se introduce in tambur sunt de
asemenea discuri cu elemente de frictiune.
Tamburul cu discuri metalice poate fi deplasat axial pe arborele
central cu ajutorul unei manete realizeaza cuplatea/decuplarea
ambreiajului.
Aceste ambreiaje sunt ambreiaje facultative cuplate deoarece se
cupleaza numai la comanda conducatorului vehiculului.
La tractoarele pe roti ambreiajul este permanent cuplat,decuplarea se
realizeaza numai la interventia conducatorului auto.
La tractoare pentru a se putea realize viteze mici de deplasare se
monteaza o transmisie finala formata pentru fiecare roata dintr-un
angrenaj de doua roti cilindrice dintate.

Sistemul de rulare
Are rolul de sprijinire a vehiculului pe teren si de deplasare a acestuia.
Rotile sunt roti de directie montate pe puntea din fata care la
autoturisme sunt si roti motoare si rotile din spate care sunt roti
motoare.
Pneul-este format dintr-o anvelopa de cauziuc si o camera tot din
cauciuc in care se introduce aer la o anumita presiune prin intermediul
unui ventil.
Anvelopa formeaza un invelis care protejeaza camera impotrica actiunii
factorilor externi.
Este formata din partea de rulare a carei suprafata protejeaza camera
impotriva actiunii factorilor externi.

Este formata din partea de rulare a carei suprafata vine in contact cu


drumul,bordurile si partile laterale.
Constructia interioara a anvelopei cuprinde:tesaturile,talon,inele de
sarma,tesatura de cord ,stratul de amortizare.
Parametrii constructive sunt:ecartamentul
,ampartament,lungimea,latimea,lumina sau garda la sol
Ecartamentul-reprezinta distant intre rotile unei punti;
Ampartamentul-distanta intre axele celor 2 punti;
Lungimea-distanta intre partea din fata sic ea din spate;
Lumina distanta partii cele mai de jos a vehicului si suprafata
drumului.
Modificarea ecartamentului se edectueaza numai la tractoarele pe roti
in special la lucrarile de intretinere a culturilor datorita varietatii
distantei dintre randurile de plante.Modificarea se face atat la puntea
din fata cat si la cea din spate.
Modificarea ecartamentului la puntea din spate se realizeaza prin
deplasarea butucului rotilor pe canelurile arborelui planetar sau prin
introducerea rotilor care sunt asimetrice.La puntea din fata reglarea se
realizeaza in trepte pentru ca la tractoare sa poata lucre pe toate
intervalele din randurile de plante .
Modificarea se face prin deplasarea suportului tubular al pivotilor rotilor
in raport cu gaurile date cu grinzi tubular.

Mecanismul de deplasare al tractoarelor pe senile


Se compune din:
-senila formata din zale articulate;
-steluta motrica care antreneaza senile care poate fi la partea din fata
sau dn spate a tractorului
-steluta de intindere (are rolul de a permite intinderea senile in
momentul in care aoar uzuri in boturile de articulate a zalelor).In acest
scop steluta motrica este deplasabila in plan orizontal pentru
intinderea senile.
Steluta motrica este fixate pe semiarborii planetari care primesc
miscarea de la transmisia centrala(principal).

Mecanismul de directie la tractoarele pe senile

Are rolul de a permite deplasarea dupa directia dorita sau in viraje si


trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-sa asigure stabilitatea in linie dreapta in timpul deplasarii;
-actionarea volanului sa necesite effort redus din partea conducatorului
auto;
-rotile de directie sa aiba tendinta dupa viraj sa revina la deplasarea in
linie dreapta;
-sa impiedice transmiterea socurilor la volan la tractoarele rotilor de
directive peste denivelari;
-cursa libera de rotire a volanului sa fie cuprinsa intre 10-15 grade.
Elementele componente ale mecanismului de directie la autovehiculele
pe roti
-volan(axul volanului)
-caseta de directive(mecanismul de directive)
-levier de directie
-bara longitudinal de directive care transmite miscarea la caseta de
directie la bratul de actionare a fuzetei
-fuzeta care se roteste in jurul pivotului
-parghie prin intermediul barei transversal de directive miscarea de
rotatie a fuzetei se transmite si la fuzeta celelaltei roti de directive.
Parghia si grinda formeaza trapezul de directive.
Mecanismul de directie din caseta de directie este format printr-o
transmisie si axul volanului.
Mecanismul de directie trebuie sa fie reversibil sis a nu transmita
socuri la volan.
Miscarea de rotatie a volanului este transmisa prin axul acestuia la
mecanismul de directie din caseta care transforma miscarea de rotatie
in miscare longitudinal a levierului de directive.
Levierul de directie deplaseaza longitudinal bara longitudinal care
actioneaza bratul care realizeaza inclinarea fuzetei in fata sau in spate
si parghia care deplaseaza bara de transmisie in stanga sau in dreapta
transmitand miscarea la fuzeta rotii din dreapta care inclina roata spre
stanga sau spre dreapta.

Servomecanismul de directie

La autoveh grele si la autoturismele rezistente cai de rulare opuse


rotilor de directie in viraj determina eforturi mare la rotirea volanului
peste limita admisa de daN(deca newton).
Pentru a reduce efortul la rotirea volanului tractoarele si autoveh. au
un dist hidraulic concentrate de la volan si un motor hidrostatic care
transforma inclinarea rotilor cu ajutorul energiei create in pompa.
Un servomechanism trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-la rotirea intr-un sens a volanului motorul hydraulic trebuie sa
realizeze rotirea rotilor de directive in sensul comandat.
-rotile de directive sa poata fi rotite intre 2 pozitii extreme intr-un timp
foarte mic.
-daca volanul este oprit intr-o anumita directive pozitia rotilor sa raman
neschimbata in pozitia respective.
-in cazul in care pompa sevodirectiei nu funtioneaza sau cand
instalatia este defecta servomecanismul trebuie sa permita rotirea
manuala a rotilor.

Mecanismele de lucru al tractoarelor


Puterea tractoarelor este utilizata:
-tractarea masinilor si utilajelor care nu necesita actionarea de la prize
de putere(pluguri,grape,cultivatoare)
-tractarea si actionarea masinilor agricole de la prize de putere a
tractoarelor
(freze,masini de imprastiat imgrasaminte de recoltat).

Dispozitive de tractiune
Sunt destinate pt remorcarea masinilor agricole si utilajelor,remorcilor
si semiremorcilor.Pt a tracta diferite masini si utilaje dispozitivele de
tractiune trebuie sa aiba posibilitatea de reglare in rap de corpul
tractoarelor in plan transversal(reglaje pentru latimea,adancimea de
lucru).
D.p.d.v constructive disp. de tractiune se monteaza pe partea din
spate a tractoarelor (carter) prin intermediul unor suporti.
Priza de putere este destinata pt actionarea masinilor agricole prin
intermediul unui arbore cardanic.Prizele de putere sunt
dependente,semidependente si independente.

Priza de putere dependent.Intererupe antrenarea arborelui prizei de


putere prin decuplarea ambreiajului principal al tractorului.
Momentul motor la prize de putere semidependenta se transmite la
arborele prizei de putere prin ambreiajul principal,arborele si
angrenajul.Intre arbore si cutia de viteze se monteaza un ambreiaj
suplimentar care permite ca in timpul funtionarii prizei de putere
tractorul sa poata fi oprit pt scurta durata pt schimbarea treptei de
viteze.Rezulta ca arb. prizei de putere functioneaza atat timp cand
ambreiajul principal este cuplat.
Priza de putere independenta.Momentul motor (torsiune) de la motor
se transmite la arb prizei de putere prin angrenajul rotilor dintate si al
ambreiajului suplimentar .Cuplarea si decuplarea prizei se realizeaza
fara oprirea tr. cu ajutorul ambreiajului prizei.
Transmisia tr este actionata separate prin ambreiajul principal si
arborele primar.

Mecanismul de suspendare
Este destinat pt cuplarea masinilor puratte si semipurtate avand o
contributie principal la imbunatatirea indicilor tehnico-economici ai tr:
Utilajele purtate au avantaje:
-greutate redusa de 1,5 pana la 2 ori;
-agregatele tr+masina agr. au o manevrabilitate mare
-comanda pt actionare este simpla
-calitatile de tractiune ale tr cu masini purtate sunt superioare
-calitatile lucrarilor agricole sunt superioare.
Masinile purtate se cupleaza la tr prin mecanismul de suspendare prin
3 puncte de articulatie.
Masinile purtate nu au roti,mechanism de scoatere a organelor de lucru
din sol.
Masinile semipurtate o parte din greuatatea acestora este preluata de
rotile de sprijin ale lor iar organele de lucru de catre tr.
Mecanismul de suspendare permite cuplarea masinilor la capetele
libere ale bratelor superior si inferior stanga si dreapta.
Pt actionarea mecanismului de suspendare al tr se foloseste o
instalatie hidraulica care pe langa rolul de ridicare/coborare regleaza
automat parametrii de lucru ai masinii respective adancimea si latimea
de lucru la pluguri.

Sistemul de aprindere
Este ultilizat numai la motoarele cu aprindere prin scanteie care
functioneaza cu benzina si are rolul de a aprinde amestecul carburant
la sf cursei de compresie.
Se compune din:
-bobina de inductie(delcou)
-fisa de inalta tensiune
-bujii
Sursa de curent o constituie bacteria de accumulator.
Bobina de inductie.Are rolul de a transforma curentul de joasa
tensiune de la bateria de 12 sau 24 W in curent de inalta tensiune(18
000-20 000 W)
Curentul de inalta tensiune este necesar pt a putea trece de la
electrodul central al bujiei la electrodul lateral producand scanteia.
Bobina de inalta tensiune se compune dintr-o bobina cu fire putine si
conducatori grosi prin care circula curentul de joasa tensiune(baterie)
care poate fi intrerupta de catre receptorul distr din delcou.
La intreruperea curentului din infasurarea de joasa tensiune se induce
la infasurarea secundara a bobinei de inductie si induce un curent.
Delcoul se compune dintr-un intrerupator care are un contact fix numit
nicovala si un contact mobil numit ciocanul si dintr-un distribuitor
format dintr-o pipa sau lulea montata pe axul delcoului si plotii din
capacul delcoului care sunt egali ca nr cu nr de cilindrii.
De la fiecare plot plea cate o fisa la fiecare bujie prin care curentul de
inalta tensiune ajunge la bujia respective numai cand se intrerupe
contactul intrec ciocanel si nicovala.Curentul se transmite la bujie in
functie de ordinea de functionare respective ,ordine in care are loc
sfarsitul cursei de compresie.
Bujia este formata din corpul bujiei de portelan care este isolator si prin
care trece electrodul central.
Electrodul central montat in corpul bujiei pe care la capatul superior se
monteaza fisa iar la partea superioara iese din bujie la partea
inferioara se afla o portiune metalica filetata care este fixat electrodul
lateral.

In timpul functionarii motorului cand este transmis curentul de inalta


tensiune la bujia resp. curentul de inalta de pe electrodul central sare
pe electrodul lateral producandu-se o scanteie care aprinde amestecul
carburant.

S-ar putea să vă placă și