TEMA LECTIEI : VENITURILE

DISCIPLINA: ECONOMIE
CLASA : A XI-A
TIPUL LECTIEI : Dobndire de cunotine;
Durata : 60 minute
OBIECTIVE GENERALE :
S-i formeze capacitatea de analiza si sinteza;
S-i dezvolte deprinderile de utilizare a teoriilor economice ;
S-i formeze obinuinele de alegere corespunztoare a limbajului economic n abordarea sarcinilor de
lucru;
S-i exprime un mod de gndire creativ, n structurarea i rezolvarea sarcinilor de lucru.
OBIECTIVE OPERAIONALE :
Pn la sfritul orei, elevii vor fi capabili:
O1. S exemplifice minim 2 metode de formare a veniturilor pentru fiecare factor de producie utiliznd
informaiile predate la clasa ;
O2. S disting salariul net de cel real pe baza informaiilor predate la clasa,admindu-se maxim 2 greeli
de exprimare;
O3. S clasifice profitul in funcie de minim 3 criterii pe baza informaiilor din manual;
O4. S rezolve minim 3 probleme corect aplicnd formulele predate despre rata dobnzii (real i
nominal,simpl,compus);
O5. S enumere minim 3 funcii ale profitului n economia de pia folosind cuvintele proprii.
METODE DE INVATAMANT: conversaia,explicaia,demonstraia,exerciiul ;
MIJLOACE DE REALIZARE: manual, slide-uri, fie de lucru ;
FORME DE ORGANIZARE : activitate frontal interactiv, lucru individual ;
METODE DE EVALUARE: evaluarea sistematic a activitii, notarea rspunsurilor , aprecieri verbale ;
BIBLIOGRAFIE : MANUAL ECONOMIE CLS.A X-A,A XI-A Ed. Economic, 2003,Bucureti.

SCENARIU DIDACTIC :
Nr
crt.

O.P.

Momentele
leciei
MOMENT
ORGANIZATORIC

Timp
acordat

5min

Activitate

CAPTAREA
ATENIEI I
TREZIREA
INTERESULUI
PENTRU LECIE

5min

PREZENTAREA
TEMEI I A
OBIECTIVELOR
OPERAIONALE

2 min

REACTULIZAREA
CUNOSTINTELOR
DOBANDITE
ANTERIOR

5min

4
-

Orala

Elevi

Trecerea
absenelor n
catalog;

Preiau
sarcinile
propuse de
profesor

Conversaia

Se va verifica
prin sondaj
tema. Daca
problemele din
tema nu au fost
rezolvate de
mai multi elevi ,
se vor efectua la
tabla.

Rspund la
ntrebri

Conversaia

Se anunta titlul
lectiei:Venituril
e si
obiectivele
urmarite in
timpul lectiei .

Noteaza in
caiet titlul
lectiei si
retin
obiectivele
urmarite.

Expunere

Scurta
recapitulare a
cunostintelor
dobandite
anterior despre
factorii de
productie.

Raspund la
intrebari.

Conversatia

Frontala

Verificare
existentei pe
bancile elevilor
a caietului de
clasa si a
manualului de
economie .

LECTIE

Tip de
evaluare

Profesori

Verificare
existena cretei,
buretelui ;
-

Metode i
mijloace

Orala
Frontala

Orala
Frontala

Orala
Individual
a

PREZENTAREA

5
O1...
O5
*)

30min

Anexa 1.

NOILOR
CONTINUTURI

Noteaza in
caiet,
asculta,
urmaresc
expunerea.

Explicare,
expunere/
mijloace:manu
al,slide-uri
pentru formule

Orala

Orala

Frontala

Sunt atenti
si ajuta la
deducerea
formulelor.

REALIZAREA
FEEDBACK-ULUI
SI A PRECIZA-

5min

Intreaba elevii
daca exista ceva
ce nu au inteles.

Raspund la
intrebarile
adresate sau
formuleaza
altele noi.

Conversatia

Se va face o
scurt
recapitulare a
cunotinelor
dobndite :

Raspund la
intrebarile
adresate.

Conversatia

RILOR CE SE
IMPUN

FIXAREA
CUNOSTINELOR

Frontala

Orala
Frontala

1. Care sunt
principalele
forme de venit?
(Raspuns:
Salariul,
profitul,
dobnda si
renta)
2. Cine obtine
aceste
venituri?
(Raspuns:
Posesorii
factorilor de
productie.)
3. Care este
factorul
fundamental
de care
depinde
3

marimea
veniturilor?
(Raspuns:
Productivitatea)

EVALUAREA

10min

PERFORMANEI
ELEVILOR

Se prezinta
testul pentru
sistemati- zarea
cunostin

Rezolva
testul,
comenteaza
rezultatele.

Exercitiul,
conversatia/
mijloace : fise
de lucru

Scrisa

Noteaza
paginile din
manual
pentru tema.

Conversatia

Orala

Individual

telor. Se verifica
realizarea lui de
catre elevi si se
analizea za
rezultatele
obtinute.
9
-

STABILIREA
TEMEI PENTRU
ACASA

3min

Dicteaza
paginiledin
manual pentru
rezolvarea
temei.

Frontala

Anexa 1: Prezentarea continutului lectiei

Formele de venit n economia de piata au ca surse de formare fie munca, n cazul salariului,fie proprietatea,
n cazul profitului, dobnzii,rentei.Ele sunt modalitati de a-i recompensa pe agentii economici pentru
participarea lor la desfasurarea activitatii economice, n calitate de proprietari ai factorilor de
productie.Salariul, profitul, dobnda si renta depind ca marime una de cealalta, astfel nct cresterea unei
forme de venit poate determina reducerea altora (de exemplu, cresterea salariului, dobnzii sau rentei
determina scaderea profitului).
CONCEPTE
Salariul;
Profitul;
Dobnda;
4

 Renta .

Salariul este venitul posesorilor factorului munca ca plata sau recompensa baneasca pentru munca prestata.
El se formeaza pe piata muncii prin confruntarea cererii cu oferta de munca, iar marimea sa depinde de
eficienta cu care
este utilizat factorul munca (productivitatea muncii).
Profitul este un venit rezidual pe care l obtin proprietarii mijloacelor de productie (bunurilor de capital) ca
recompensa pentru utilizarea eficienta a acestui factor. Apare ca diferenta ntre valoarea vnzarilor unei
firme (cifra de afaceri C.A.) sau venitul total ncasat si costul total.
Profitul, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca produs al utilizarii
capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este cistigul pe care-l obtin agentii economici, ca surplus peste
costul de productie.De aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune,
operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu se poate dezvolta
daca nu obtine profit.Privit ca diferenta intre pretul de vinzare si costul de productie profitul, mai precis
profitul total are doua componente: profitul normal si profitul supranormal sau economic.
Profitul normal reprezinta acea parte a profitului pe care o realizeaza si insuseste intreprinzatorul (agentul
economic) in calitatea sa de proprietar al factorilor de productie. Ca venit al proprietarului care este si
intreprinzator, profitul normal nu se include in costul de productie. Acesta corespunde venitului care ar
reveni intreprinzatorului daca el ar inchiria capitalul sau altui intreprinzator, sau daca ar lucra ca salariat la
acesta. Prin urmare, profitul normal reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina pentru a
functiona in continuare. in acest caz, nielul venitului total incasat se identifica cu cel al costurilor de
oportunitate, ceea ce inseamna ca pe baza incasarilor se poate asigura continuarea activitatilor la aceiasi
parametrii functionali.

Tipuri de Profit

Profitul normal, indiferent daca se investeste in factori de productie care intra in proprietatea
intreprinzatorului sau agentului economic, in general are aceeasi natura, este consumat ca venit personal de
catre acesta, facind parte din profitul total, dar intrind in costul de productie la fel ca orice cost. Exemplu :
Pentru intelegerea continutului profitului normal poate fi dat urmatorul exemplu: intr-un an venitul total al
unui agent economic este de 500.000.000 u.m., din care 480.000.000 u.m. reprezinta costuri de productie cu
factorii de productie utilizati. Agentul economic utilizeaza echipamente de productie si alti factori similari,
pentru care obtine un profit de 80.000.000 u.m.
El poate inchiria echipamente de productie pentru un an unor terti de la care poate primi o chirie de
80.000.000 u.m., sau se poate folosi de echipamente de productie pe timp de un an, inchiriate de la terti,
pentru care plateste o chirie de 80.000.000 u.m. tinand seama de cele trei ipostaze prezentate mai sus, rezulta
ca cele 80.000.000 u.m. reprezinta profit normal, in timp ce 100.000.000 u.m. constituie profitul total, din
5

care 20.000.000 u.m. este profit economic, adica 80.000.000 u.m. profit normal si 20.000.000 u.m. profit
economic.
Daca intreprinzatorul, agentul economic n-ar fi proprietar de nici un factor de productie, inchiriindu-i pe toti,
atunci el n-ar obtine profit normal, chiria platita tertilor, incluzindu-se in costul de productie, in calitate de
cost real. Daca marfa astfel obtinuta s-ar vinde la un pret egal cu costul de productie, atunci el n-ar obtine
nici un profit economic.

Dobnda apare ca venit pe care l obtin bancile pentru creditele acordate (dobnda ncasata - D) si
deponentii, pentru depozitele bancare (dobnda platita - Dp). Se formeaza pe piata monetara (sau pe cea
financiara, daca este vorba de dobnda obligatiunilor) prin confruntarea cererii cu oferta de credite.
Renta este forma de venit nsusita de proprietarii de pamnt (renta funciara), ai terenurilor sau ai altori
factori rari, pentru contributia pe care factorul de productie natural o are la desfasurarea activitatii
economice.

Anexa 2 : Evaluarea performantei elevilor

Fisa de lucru individuala:
1. Enuntati care sunt principalele metode de formare a veniturilor. 2pct
(Raspuns :distribuirea si redistribuirea)
2. Enumerati modurile de remunerare a factorilor de productie cunoscuti. 2pct
( Raspuns: K- dobanda,profit ; L- salariu ; P- renta)
3. Definiti salariul real. 2pct
( Raspuns:cantitatea de bunuri materiale si servicii de consum personal ce se poate cumpara cu salariul
nominal net,la nivelul existent al preturilor bunurilor de consum.)
4. Care este diferenta intre dobanda pasiva si cea activa? 2pct
( Raspuns: Dobanda pasiva este acordata deponentilor,dobanda activa este platita de debitori,de cei carora
le-au fost imprumutati bani.)
5. Ce importanta are salariul minim garantat la ora actuala ?
(Raspuns: protectie sociala a angajatilor) .
Timp acordat : 10 minute

PROIECT DE LECIE LA
DISCIPLINA MARKETING

TITLUL LECIEI:

Dezvoltarea i fundamentarea diferitelor strategii de pia

UC 10. Marketingul afacerilor

C3. Analizeaz oportunitile de marketing

Scopul leciei: nsuirea noilor cunotine i sistematizarea noiunilor privind tipurile de

strategii de marketing
Obiective :
Cunoaterea conceptului de strategie de marketing
Identificarea tipurilor de strategii
Dezvoltarea i fundamentarea diferitelor strategii de pia
Stabilirea factorilor ce stau la baza fundamentrii strategiei de pia
Obiective formativ-educative :

s dezvolte gndirea creativ

s dezvolte lucrul n echip

Metode i procedee utilizate : conversaia, sistematizarea, expunerea, explicaia, exemplul, exerciiul, lucru pe grupe
Forme de organizare a activitii: individual, pe grupe
Durata : 50 minute
8

Locul de desfurare : sala de clas

Bibliografia :

Ilie Suzana, Tanislav Cristina, Postovei Catalina manual Marketingul Afacerii editura Oscar Print

Ristea Ana Lucia, Franc I., Tnsescu Dorina, Stegroiu I. (2002), Marketing -crestomaie de termeni i
concepte, Edit. Expert, Bucureti

Ristea Ana Lucia, Franc I., Tnsescu Dorina, Toma A., Topita Margareta (2002), Marketing- premise i
provocri ale economiei nalt competitive, Edit. Expert, Bucureti

DESFURAREA LECIEI:
Desfurarea leciei conform urmtorului plan:

Scopul
predrii

Captarea
ateniei:

Strategii de nvare
Strategia de predare

Realizarea
prezena
elevilor n sala de
clas;

Timp
alocat

Resurse

Elevi cu dominanta
auditiv

Elevi cu dominanta
vizual

Elevi cu dominanta
practic

10 min.

- rspund la
ntrebrile
profesorului, adresate
pentru identificarea
cunotinelor
anterioare i rezolv
fia de lucru

- rspund la
ntrebrile
profesorului, adresate
pentru identificarea
cunotinelor
anterioare i rezolv
fia de lucru;

- rspund la
ntrebrile
profesorului, adresate
pentru identificarea
cunotinelor
anterioare i rezolv
fia de lucru;

20 min.

*Aceasta va fi o
situaie de nvare n
care elevii se vor

*Aceasta va fi o
situaie de nvare n
care elevii se vor

*Aceasta va fi o
situaie de nvare n
care elevii se vor

2 min

verificarea
cunotinelor
dobndite anterior;

Reactualizare
a
i
verificarea
cunotinelor
anterior
dobndite

- expunere oral

Explicarea
conceptelor
teoretice

- expunere oral

- elevii primesc o fis

de lucru pentru
rezolvarea unei
activiti

- pe videoproiector

Manuale
Video-

se prezint coninutul
schematic al temei;
- elevii noteaz schia
leciei, ascult
explicaiile
profesorului;

Analiza i
evaluarea
nvrii

ntrebri i
rspunsuri verbale
(profesor i elev) i
rezolvarea unei fie
de lucru pe grupe
privind
fundamentarea unei
strategiei de
marketing pe o
firma la alegere pe
baza unei fise de
documentare

15 min

- se realizeaz feedback-ul
Se va anuna -Tema
pentru acas (2-3
minute):continuare
a aplicaiilor din fia
de lucru nceput n
clas.

simi n largul lor, vor

avea ncredere n
aceast strategie.

simi n largul lor, vor

avea ncredere n
aceast strategie.

proiector

*Aceasta va fi o
situaie de nvare n
care elevii se vor
simi n largul lor, vor
avea ncredere n
aceast strategie.

*Se transform

*Se pun ntrebri

folosind exemple
practice legate de
tipurile de strategii

Fie de lucru

*Se acord timp

elevilor s explice i
s descrie verbal
lucrurile cu propriile
lor cuvinte.

- rezultatele sunt
prezentate n plen, i
se
analizeaz
rezultatele obinute;

Transmi-terea
sarci-nii de
lucru pentru
acas

simi n largul lor, vor

avea ncredere n
aceast strategie.

ntrebrile n indicii
vizuale.
*Se face n aa fel
nct rspunsurile s
fie desenate, mai
degrab dect scrise
sau vorbite.
*Se utilizeaz
micri ale minilor /
gesturi pentru a
ilustra ntrebrile. Se
va permite folosirea
micrilor minilor /
gesturilor atunci cnd
se rspunde la o
ntrebare.

*Se va permite
elevilor s rspund
folosindu-se de
experienele practice/
descrieri ale
sarcinilor prezente /
trecute propunnduli-se elaborarea
obiectivelor i
direcilor de aciune a
strategiilor.

Manuale

Calculatorul

3
minute

10

STRATEGII DE PIA
Lucru pe grupe
Timp de lucru 10 minute

Pornind de la fia de documentare realizai fundamentarea unei strategii

pentru o firma la alegere dup criteriul de mai jos. Avei in vedere contextul
actual al crizei economice.
1. Analiza SWOT
2. Strategia de pia dup dinamica pieei,

STRATEGII DE PIA

STRATEGII DE PIA
Lucru pe grupe
Timp de lucru 10 minute

Pornind de la fia de documentare realizai fundamentarea unei strategii

pentru o firma la alegere dup criteriul de mai jos. Avei in vedere contextul
actual al crizei economice.
1.Analiza SWOT
2.Strategia de pia dup structura pieei.

11

STRATEGII DE PIA
Lucru pe grupe
Timp de lucru 10 minute

Pornind de la fia de documentare realizai fundamentarea unei strategii

pentru o firma la alegere dup criteriul de mai jos. Avei in vedere contextul
actual al crizei economice.
1. Analiza SWOT
2. Strategia de pia dup schimbrile care au loc pe pia.

STRATEGII DE PIA
Lucru pe grupe
Timp de lucru 10 minute

12

Pornind de la fia de documentare realizai fundamentarea unei strategii

pentru o firma la alegere dup criteriul de mai jos. Avei in vedere contextul
actual al crizei economice.
1. Analiza SWOT
2. Strategia de pia dup exigenele pieei.

STRATEGII DE PIA
Lucru pe grupe
Timp de lucru 10 minute

Pornind de la fia de documentare realizai fundamentarea unei strategii

pentru o firma la alegere dup criteriul de mai jos. Avei in vedere contextul
actual al crizei economice.
1. Analiza SWOT
2. Strategia de pia dup nivelul competiiei

13

TNJELEU RUSALIN IONEL,

CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE, ANUL III

14