POZIIA PE GLOB

Romnia este situat n emisfera nordic aproximativ la jumtatea distanei dintre Ecuator i Polul
Nord, astfel paralela de 45o trece prin jumtatea de sud a Romniei (acest fapt determin un climat
temperat).
Prin partea central a rii trece paralela de 46o pe linia localitilor Varia, Zane, Vntu de Jos, Agnia,
Tg Secuiesc, Soveja, Pafeti i Suceveni.
n longitudine Romnia este situat n emisfera estic, prin centrul rii trecnd meridianul de
o
25 longitudine estic pe linia localitilor Lunca Evei, Sovata, Fgra, Ro iorii de Vede, Ciuperceni. Cele
dou linii (paralela de 46o i meridianul de 25o) se intersecteaz n partea central a Romniei la 20km nord
de Fgra (n Podiul Hrtibaciului).
Fa de acest punct central al Romniei distana pn la extremitile continentului sunt aproximativ
egale pe cele trei direcii (vest, nord i est).
Pn la Oceanul Atlantic, pe coastele de vest ale Irlandei distan a este de circa 2700km, spre nord de
2800km (pn la Capul Nord) i de 2600km pn la Munii Ural. Singurul punct extrem mai apropiat este
cel sudic, 1050km pn la Capul Matapan.
Poziia matematic a Romniei este legat de coordonatele punctelor extreme n latitudine Romnia
se desfoar ntre 43o377 latitudine nordic n punctul extrem sudic n dreptul localitii Zimnicea i
48o1506 latitudine nordic pe Prut n dreptul localitii Hodoritea. n longitudine 20 o1544 longitudine
estic la vest de localitatea Beba Veche i 29o4124 longitudine estic la rmul Mrii Negre n dreptul
localitii Sulina.
Romnia se desfoar pe aproape 5o latitudine i peste 9olongitudine, avnd o extensie n latitudine de
525 km i n longitudine de 740 km.

CONSECINELE POZIIEI PE GLOB

Poziia n latitudine determin climatul de tip temperat.
Extensia pe aproape 5o latitudine determin o durat inegal a zilelor i nopilor, astfel, durata cea mai
mare a zilei se nregistreaz la solstiiul de var, avnd durata maxim n punctul extrem nordic de 16 ore i
3 minute fa de 15 ore i 26 minute la Zimnicea. Ziua cea mai scurt se nregistreaz la solsti iul de iarn
cnd n nordul extrem durata zilei este de 8 ore fa de 8 ore i 56 minute n punctul extrem sudic.
Poziia n longitudine determin o decalare a momentului producerii amiezii fa de Sulina cu 8.5
minute la Iai, 14.5 minute la Bucureti, 24.5 minute la Cluj i 34 minute la Timioara.
POZIIA PE CONTINENTUL EUROPEAN
n cadrul continentului european Romnia este situat la nord de Dunre, la nord de domeniul
peninsular al Europei. Romnia aparine domeniului continental al Europei. n aceste condiii este fals idea
apartenenei Romniei la Peninsula Balcanic.
Avnd n vedere poziia fa de punctele extreme, Romnia este o ar central-european, fiind situat
n partea central-sud-estic. Mult timp Romnia a fost considerat o ar est-european.
Graniele actuale ale Romniei au fost stabilite dup Al Doilea Rzboi Mondial, cnd a pierdut teritorii
importante n partea de est, respectiv teritoriul Basarabiei, n partea de nord Bucovina de Nord i n
extremitatea sud-estic 2 judee din Cadrilater.
n graniele actuale Romnia are o suprafa de 238.391 km2, ceea ce reprezint o ar de dimensiune
mijlocie spre limita cu rile mici.
Vecinii actuali sunt Republica Moldova n Est, Ucraina n E, SE i n N, Serbia n SV, Bulgaria n S i
Marea Neagr n SE.
Cea mai mare parte a teritoriului este limitat de granie terestre convenionale, dar o bun parte i de
granie fluviale pe Prut i pe Dunre (ntre Bazia i Sulina) reprezint o limit natural foarte bine
evideniat din punct de vedere fizico-geografic.

Romnia este evideniat de 3 elemente reper: este o ar carpatic, este o ar danubian, este o ar
pontic.

Romnia este o ar carpatic deoarece 2/3 din lungimea lanului carpatic se desfoar pe
teritoriul Romniei Carpaii pornesc din Bazinul Vienei, urmeaz teritoriul Slovaciei, Ucraina de Vest,
Romnia i se ncheie la Sud de Dunre n Valea Timocului. Carpaii reprezint coloana vertebral a
reliefului Romniei.

Romnia este o ar dunrean ntruct 1075km din acest fluviu se desfoar pe teritoriul
romnesc ntre Bazia i gurile de vrsare ale Dunrii n Marea Neagr.

Romnia este o ar pontic deoarece are deschidere la Marea Neagr (Pontus Euxinus),
lungimea litoralului romnesc fiind de 244km ntre gura de vrsare a bra ului Chilia de la marginea Golfului
Musura i pn la Vama Veche (n sud).
n concluzie teritoriul romnesc se individualizeaz cert din punct de vedere fizico-geografic, Romnia
fiind o ar european prin excelen care a aderat la UE n 2007, avnd o poziie aproximativ central n
cadrul continentului.
Astfel, Romnia dispune de un relief extrem de variat n care se individualizeaz 3 trepte majore de
relief treapta de cmpie, treapta deluroas i de podi i treapta montan varietatea reliefului fiind
deosebit dac ne raportm la suprafaa total a rii. n Romnia coexist delte i lungi cmpii, unit i de
deal i de podi i un relief montan care continu printr-un domeniu alpin ceea ce determin o etajare
evident a unor componente precum clima, vegetaia i solurile.
Romnia dispune de un climat temperat continental, de un poten ial hidric remarcabil cu ruri
carpatice ca obrie i danubiano-pontice ca debueu la care se adaug nveliul biotic diversificat dar i
nveliul pedologic extrem de favorabil pentru majoritatea culturilor i pentru principalele forma iuni
vegetale ale zonei temperate.
S.2
Tratat de cele mai multe ori ca fiind singurul prieten al Romniei din vecintatea sa, Marea Neagr a avut
ntotdeauna o nsemntate deosebit n furirea politicii externe i de securitate. Poziia strategic a
Romniei nglobeaz o serie de dimensiuni diferite, iar ieirea la Marea Neagr este un beneficiu
cuantificabil att n istoria, ct i n actualitatea politicii romneti de securitate.
Din punct de vedere istoric, Marea Neagr a reprezentat o important rut comercial ce unea Europa
de Asia Central i Orientul Apropiat. nc din Evul Mediu, marile puteri desfurau activiti economice n
zona Mrii Negre, iar n epoca modern odat cu dezvoltarea tehnologic, nc rudimentar la acea dat,
comerul s-a intensificat i a nceput s se dezvolte pe alte baze. Pe lng comerul internaional, Marea
Neagr a reprezentat zona de ntlnire a mai multor culturi i civilizaii, de aici ivindu-se att probleme, ct
i oportuniti la nivel geostrategic. Dincolo de faptul c iniial Principatele Romne i mai apoi statul romn
au avut dificulti n a obine ieirea la mare, aspiraia de a beneficia att de pe urma comerului, ct i de pe
urma altor beneficii aduse de Marea Neagr s-a consolidat n mentalul colectiv romnesc.
Dup Congresul de pace de la Berlin din 1878, Romnia capt Dobrogea i reuete s i dezvolte
activitile comerciale la Marea Neagr, deinnd o poziie privilegiat n plan geostrategic. Secolul XX n
integralitatea sa presupune o dezvoltare a importanei Mrii Negre n concepia de politic extern
romneasc. Sunt momente, precum Primul Rzboi Mondial, cnd Romnia urma s primeasc ajutor de la
Rusia arist pe Marea Neagr. De asemenea, perioada interbelic i cel de-al Doilea Rzboi Mondial au
marcat o ntrire a poziiei Romniei la Marea Neagr, dezvoltndu-se astfel i flota statului romn.
Dincolo de activitile comerciale, ce am observat c au o istorie ndelungat, Marea Neagr
reprezint i locul bogat n resurse, mai ales petrol i gaze naturale, lucru ce a dus la deschiderea de
platforme pentru extracia lor n timpul regimului comunist. n urma deciziei Curii Internaionale de

Justiie de la Haga, Romnia a intrat n posesia unei noi pri din platforma continental n care, ulterior s-au
descoperit noi rezerve de hidrocarburi.
Astfel, n domeniul securitii energetice, Marea Neagr a devenit, n concepia romn, punctul zero,
n contextul n care se ncearc obinerea independenei energetice sau mcar diminuarea
importurilor.
La nivel internaional, regiunea Mrii Negre reprezint o miz major, fapt ce a determinat la
sfritul secolului XX i nceputul secolului XXI, ciocnirea de interese dintre marile puteri. Trebuie remarcat
faptul c dup ncheierea Rzboiului Rece, n conformitate cu Carta ONU, s-a dezvoltat o organizaie
regional, cu rol n aprofundarea cooperrii ntre statele cu ieire la Marea Neagr. Formarea Organizaiei
Cooperrii Economice a Mrii Negre (OCEMN) la iniiativa Turciei, dar cu sprijinul efectiv al Rusiei a
condus la consolidarea cooperrii politico-economice. Odat cu instituionalizarea OCEMN, Marea Neagr
a trecut de la statutul de frontier la cel de punte de legtur ntre lumea occidental i cea oriental, fapt ce
a scos n eviden noi riscuri i ameninri venind mai ales dinspre conflictele ngheate, dar i oportuniti
de cooperare ntre actorii regionali. Odat cu aderarea Romniei la structurile euro-atlantice, Marea Neagr a
devenit un teatru i mai evident de ciocnire de interese. Pe de o parte, state precum Romnia, Turcia sau
Bulgaria apropiate de sistemul de securitate euro-atlantic vizionau importana strategic a Mrii Negre ntrun mod total diferit fa de cel al Rusiei. S-au ncercat mai multe formule de cooperare, pe de o parte
crearea unei platforme de dialog Marea Neagr-Rusia sau mult mai concretul proiect european
denumit, Sinergia Mrii Negre.
Sinergia Mrii Negre a fost un program al UE format pe principiile Politicii de Vecintate, care
ncerca, ca dup aderarea Romniei i Bulgariei la UE n 2007 s eficientizeze dialogul cu statele din
regiune. Se avea n vedere inclusiv situaia conflictelor ngheate din Osetia i Abhazia, dar i mai multe
programe pe energie, transporturi i consolidarea dialogului dintre OCEMN i UE.
Pe plan intern, eforturile Romniei sunt considerabile pentru edificarea unei bune cooperri n
regiune. Exegeza documentelor i a declaraiilor decidenilor romni scoate clar n eviden faptul c
potenialul Mrii Negre trebuie valorificat, iar buna cooperare regional poate consolida arhitectura de
securitate, nglobnd i teme energetice sau comerciale. Din punct de vedere militar, Romnia a folosit
oportunitatea ieirii la mare pentru a-i dezvolta o flot militar competitiv, ce ia parte la misiuni sub egida
NATO. De asemenea, Marea Neagr a fost folosit i ca rut de tranzit pentru trupele trimise n zona
Orientului Mijlociu n contextul rzboaielor din Afganistan i Irak i se pare c retragerea din 2014 va
folosi i o rut pe Marea Neagr. Provocrile majore pentru statele implicate n cooperarea din regiunea
Mrii Negre sunt, n primul rnd, legate de soluionarea conflictelor ngheate, dar i de fructificarea
potenialului economic. n ciuda faptului c Marea Neagr a fost considerat mult vreme att n
istoriografie, ct i n sfera relaiilor internaionale, ca fiind un lac rusesc, odat cu emergena Turciei i
implicarea euro-atlantic n zon, acest fapt a luat sfrit. Din punct de vedere analitic, toi actorii implicai
n regiunea Mrii Negre au interese majore, iar acest fapt provoac mediile academice i guvernamentale la
elaborarea unei diplomaii proactive i a unei strategii care s evite potenialele crize, aprofundnd totodat
i cooperarea reciproc avantajoas.
Actualitatea subiectului importanei strategice a Mrii Negre este foarte mare, nu doar n
Romnia i n statele riverane, ci chiar la nivel mondial, unde marile puteri, precum SUA, elaboreaz
planuri de cooperare n regiune. Pentru Romnia, vecintatea Mrii Negre poate reprezenta un important
atu n dezvoltarea energetic, nu doar prin extracia resurselor din platforma continental, ci prin participarea
la proiecte energetice interconectate. De asemenea, dincolo de caracterul economic, statul romn va
beneficia de cooperarea aprofundat la nivel regional, asigurnd astfel att stabilitatea propriei frontiere

estice, ct i pe cea a structurii euro-atlantice. Toate acestea, dac Romnia va ti s joace bine crile pe care
le are.
Romnia este o ar interesat s-i apere suvernitatea i drepturile, totodat i valorile democratice,
libertile cetenilor, prin urmare a pstra influena fratelui cel mare de la rsrit ct mai limitat reprezint
un interes geopolitic major.
Un astfel de interes este accentuat i de dorina noastr de a recpta teritoriul pierdut al Basarabiei, astzi
Republica Moldova, sau cel puin de a-i ajuta pe moldoveni s se integreze n cadrul Uniunii Europene.
Astfel avem chiar i o garanaie c Rusia nu se va apropia de graniele noastre printr-o posibil ntoarcere a
Moldovei n braele Moscovei. Mitul reunificrii (menionat de Barry Buzan) este nc un aspect dominant
n sufletul multor romni, iar politica Bucuretiului este profund influenat de acest fapt.
In ceea ce priveste Romania, este singurul stat din blocul comunist care desfasoara contacte diplomatice si
economice cu CE, culminand cu introducerea tarii noastre in 1974 in Sistemul General de preferinte al CEE,
si cu creearea Comisiei Mixte Romania-CEE in 1980. Dupa caderea comunismului, tara noastra depune in
1993 Acordul de Asociere, urmand a intra in vigoare in 1995, an in care Romania depune Cererea pentre
Aderare, urmand ca negocierile sa inceapa in 2000, atunci cand va fi reprezentata un an de catre
Departamentul Guvernamental de Integrare Europeana, atributiile urmand a fi preluate de catre Ministerul
Integrarii Europene si Delegatia Nationala de Negociere a Aderarii Romaniei. Acordul de Asociere urmarea
printre aletele: dezvoltarea si consolidarea economiei romane de piata; liberalizarea circulatiei marfurilor,
serviciilor, capitalului si persoanelor si crearea cadrului pentru dezvoltarea cooperarii economice, sociale,
financiare si culturale [8] Pentru dezvoltarea acestor proiecte, Romania urma sa beneficieze de ajutoare si
fonduri ISPA, SAPARD, RICOP si PHARE.
Procesul de extindere 10+2 s-a datorat in mare parte necesitatii Uniunii Europene de marire a pietei, si de
introducere a noi parteneri europeni cu puteri de cumparare. Astfel pe langa cele 22 milioane de
consumatori, si o forta de munca ieftina de peste 3 milioane de oameni ce au plecat in tarile vestice,
Romania a contribuit la consolidarea UE ca actor economic si politic international prin: forta umana;
dinamism economic cresterea cu 7,7 % in 2006, fata de 2,9 % in UE-25; grad redus de indatorare datoria
publica a Romaniei era de 3,2 ori mai mica decat media UE-25; finante publice sanatoase un deficit
bugetar de 4,7 ori mai mic decat media UE-25 in 2005; independenta energetica crescuta fata de media UE25, cu peste 80 % [9]
Mai mult decat atat, Romania poate reprezenta un avantaj prin suprafata sa agricola 62% din suprafata
totala a tarii, cu o zona forestriala de 27 %, si cu o larga iesire alaturi de Bulgaria [10] la Marea Neagra, zona
cu un imens potential geoeconomic, aflata la confluenta dintre Europa, Asia Centrala si Orientul Mijlociu,
fiind singura regiune prin care se pot transporta resurse energetice alternative, reprezentand totodata un
important coridor energetic pentru transportarea resurselor din zona Marii Caspice catre Occident. Astfel,
prin pozitia sa geopolitica, Romania poate deveni si un important partener al UE in discutiile cu Republica
Moldova, Serbia si mai ales cu Ucraina si Rusia.
Principalele avantaje ale Romaniei in urma aderarii la Uniunea Europeana sunt de ordin social, politic si
economic. Din punct de vedere social UE se constituie prin valori precum democratia si respectarea
drepturilor omului, ceea ce asigura si implementarea acestora in tara noastra. Din punct de vedere politicoeconomic, Romania beneficiaza de libera circulatie a marfurilor si a fortei de munca, cetatenii romani
beneficiaza printre altele de dreptul la munca, la asigurare si protectie sociala sau protectie consulara, intr-un
stat in care Romania nu are relatii diplomatice. Totodata, Romania poate beneficia de fonduri post aderare
(in special pentru dezvoltarea agriculturii, infrastructurii si industriei), si investitii straine, ceea ce ar implica
crsterea locurilor de munca, si realizarea unor produse de calitate ridicata. La capatul opus, devenind
membra a Uniunii, Romania a trebuit sa adopte standerdele de concurenta loiala, ceea ce a dus la cresterea

preturilor in anumite domenii, precum cel al energiei. O alta problema a fost cea a micilor intreprinderi care,
multe dintre ele, neputandu-se alinea standardelor tehnologice au fost nevoite sad ea faliment. Alte probleme
ce apareau in urma Aderarii constau in faptul ca Romania trebuia sa aloce bani pentru bugetul UE si sa
contribuie la finantarea proiectelor, insa acesta nu reprezinta un impediment real, intrucat pe perioada 20072013 tara noastra ar trebui sa absoarba o suma aproape dubla decat cea alocata. Cu toate acestea, cea mai
mare problema pe care Romania o avea, in opinia mea, inaintea Integrarii Europene, era data de proasta
gestionare a tranzitiei, dupa 1989, de la o economie centralizata catre o economie de piata, fapt dovedit prin
dezintregrarea industriei si a agriculturii. [11]
Tragand o scurta concluzie din cele prezentate mai sus, putem spune ca extinderea Uniunii si aderarea
Romaniei este o relatie de tip win-win, insa se pare, ca Romania are serioase probleme in gestionarea acestei
situatii, principala problema fiind data de incapacitatea de absortie a fondurilor europene post-aderare,
-fonduri ce sunt alocate pentru eliminarea diferentelor de dezvoltare dintre regiunile europene. Insa Romania
nu este deoloc un caz special, in perioada 2004-2006, Polonia cheltuise 2,7 mld. euro din cele 11 mld.
alocate, Ceheia cheltuise 522 mil. din cele 2,2 mld. alocate, Ungaria cheltuise 959 mil. euro din cele
aproximativ 5 mld. alocate, in timp ce Slovacia obtinuse doar 452 milioane din cele 1,6 mld. euro alocate
[12] In cazul Romaniei, tara noastra trebuie sa contribuie in perioada 2007-2013 cu aproximativ 10,2 mld
euro, putand insa accesa fonduri de 19, 67 mld. euro. Pana in prezent, Romania a atras doar 7 % din aceasta
suma, in ciuda faptului ca este unul dintre cele mai slabe state dezvoltate. Cu peste 3 mil. de hectare
nelucrate si cu o imbatranire a populatiei de la sat, Romania se pare a se distanta de posibilitatea fructificarii
unui
atu
considerabil.
In ceea ce priveste Comertul exterior, volumul total s-a ridicat in 2008 la 134 mld. $ din care 50 mld. $
exporturile si 84 importurile, dificitul balantei comerciale atingand recordul de 34 mld. $, fata de 12,7 in
2005 sau 2,7 in 2010 [13]. Tot in 2008, din valoarea totala a exporturilor 70,5 % au mers in cadrul UE, de
unde 69,6 % reprezinta procentul venit din UE din totalul importurilor, existand un deficit de comerical de
23, 5 mld. Euro [14].
O alta problema cu care Romania risca sa se confrunte pe termen lung, este data chiar de exodul fortei de
munca [15], ce duce automat la pierderea de valoare adaugata care s-ar fi putut realize in tara [16]. Peste
85 % din din forta de munca migrationista este cuprinsa intre varsta de 18 si 35 ani, reprezentand o
adevarata gura de aer pentru Vestul aflat intr-un proces mult mai avansat de imbatranire a populatiei. Mai
mult, migratia internationala a populatiei Romaniei reprezinta cel mai adesea reactia capitalului uman la
politicile dezarticulate, uneori neadecvate, promovate in Romania in primii ani ai tranzitiei: procesele de
restructurale si de privatizare au fost insuficient sustinute cu masuri de raspuns pe piata muncii si in mediul
de afaceri, care sa permita absortia populatiei disponibilizate [17].
Intorcandu-ne catre inceputul eseului, si facand uz de formula P= ( C+E+M) x (S+W) x A [18], adica
Puterea = ( Masa Critica (populatie+teritoriu) +Capacitate Economica + Capacitate Militara) x (Scopul
Strategic + Vointa de a conduce) x Gradul de acoperire prin aliante, vom observa ca Romania este departe de
a se constitui ca o putere de sine stataoare, independenta, de a avea acces la propria istorie, in ciuda unor
avantaje geopolitice, sau demografice- a saptea tara ca marime din UE. Din punctul de vedere al rolului
clasei de mijloc, putem spune ca Romania este caracterizata printr-o societate adormita, intrucat clasa de
mijloc, considerata motorul dezvoltarii economice, nu este una consolidata, caracterizata printr-o anumita
cultura ideologica. Uniunea Europeana reprezinta astfel o parghie pentru crearea unei astfel de culturi
ideologice si stabilitate democratica, prin valorile promovate si contactul direct cu societatile vestice, o
parghie care inca nu este fructificata.
Ideea reunificarii Romaniei si a Basarabiei este din ce in ce mai discutata pe cele doua maluri ale Prutului.
De ce nu s-a realizat unirea celor doua state la inceputul anilor '90?

Cauzele sunt destul de greu de definit, deoarece a fost o situatie care avea ceva fundamental si nemaivazut
pana atunci: destramarea unui stat nuclear, care inca avea trupe in multe alte state decat cel national - in fapt,
unional.
De aceea, multi factori politici nu au stiut cum sa procedeze in fata acestei situatii neprevazute si a fost mai
bine pentru ei sa zica NU. De fapt, multi dintre ei nu aveau de ales, deoarece o noua situatie politica intr-un
stat vecin aducea dupa sine tragerea la raspundere politica in interior.
Astfel, cineva isi poate imagina ce inseamna astazi in Rusia ca o parte a Siberiei sa mearga la China, in
temeiul istoriei? Liderii de la Kremlin ar fi maturati de o revolta interna - a propriilor functionari - in mai
putin de o saptamana.
Situatia ar fi identica in Ucraina, daca ar pleca Crimeea la Rusia. Niciun lider de la Kiev nu ar supravietui o
luna. Plecand de la acest rationament, toti cei ce si-ar fi putut pierde pozitiile au facut tot ce le-a stat in
putinta sa impiedice o astfel de idee.
Pe termen scurt, au castigat, dar pe termen lung, solutia se pare ca nu a fost castigatoare. De aceea, trebuie sa
intelegem ca vina se regaseste in mai multe capitale, inclusiv la Bucuresti.
O precizare insa este necesara: indiferent de costuri, daca liderii de atunci de la Bucuresti reuseau acest
demers, ar fi fost la putere pentru minimum 30 de ani, fara nicio contestare, avand o dominatie autoritara si
autentica, care nu ar fi putut fi contracarata electoral cu nimic.
Acum, cred ca unii din ei regreta ce nu au reusit atunci. Insa daca o actuala forta politica ar reusi acest lucru,
cu siguranta s-ar afla o lunga perioada la guvernarea tarii.
Ar putea accepta Rusia iesirea Republicii Moldova din propria sa sfera de influenta, precum si alipirea
acesteia la blocul NATO?
Din motive economice mai ales, orice stat mare influenteaza statele din apropiere. Cu atat mai mult exista
influenta in situatia in care au avut o istorie politica comuna.
Daca vorbim de puterea pe care o are Rusia in obligarea decidentilor de la Chisinau - precum si a cetatenilor
- de a tine cont de interesele sale, situatia se schimba sub aspect national. De obicei, aceasta putere se
numeste "putere de control".
Trebuie inteles totusi ca influenta unei tari cu resursele naturale pe care le are Rusia este imposibil de
eliminat, pentru ca, indiferent ce s-ar spune, cand se fac planuri la Chisinau de aprovizonare cu energie doar ca exemplu unic - nu se poate ignora Rusia, ar fi o aberatie economica.
Sub aspect politic, Rusia este un actor inteligent, pragmatic si rational - calculele pe care strategii rusi le fac
nu sunt reduse temporal si pentru cei care nu sunt obisnuiti sa gandeasca pe termen lung vor fi doar surprize.
Pentru ceilalti, o solutie de diminuare a puterii de control ruse nu este neplauzibila, ci este o varianta luata in
calcul, cu toate costurile asociate: de timp si de profituri obtinute in schimbul limitarii acesteia.
Moldova, in situatia in care se reuneste cu patria-mama, va fi primita in NATO, fie ca se va dori sau nu,
deoarece granitele unui stat sub aspect militar sunt unice: frontiera si atat, nu portiuni din interior extrase de
la controlul fortelor armate.
Singura problema ce ar aparea este doar momentul oficializarii acestei realitati de actiune.
Care ar fi costurile economice pe care Romania ar trebui sa le suporte ca urmare a unirii celor doua state?

Costurile sunt mai mici decat se crede, deoarece o caracteristica etnologica a romanilor, intalnita pe tot
teritoriul locuit de poporul roman, inclusiv in Bulgaria, Serbia, Ungaria sau Ucraina de pana la raul Bug,
este ruralitatea, vazuta ca mod normal de existenta.
Urbanizarea este apanajul doar unei clase active de oameni, care au un rol deosebit in societate - cel de
conectare cu restul lumii, inteles ca restul statelor lumii.
Mediul rural, unde si Moldova se situeaza - avand peste 57% din populatie stabilita la tara - este unul mai
calm, unde cursul normelor juridice are alt curs, dar, mai ales, este bazat pe o cat mai mare asigurare a
propriei subzistente prin activitatile gospodariei locuitorului.
Astfel, costurile - inerente, in fond - nu vor fi atat de mari pe cat s-ar crede. In plus, mai apare o problema:
unirea ar face ca toti cetatenii statului sa aiba o singura cetatenie, ceea ce deschide multe posbilitati de
evolutie sub aspect economic, iar clasele sociale dinamice vor profita, pe cand cele mai traditionale nu vor
simti prea mult presiunea noii frontiere.
Dimpotriva, vor beneficia de o noua piata de desfacere a produselor pamantului, fara taxe de export sau de
alta natura, fara necesitatea unor certificari savante a calitatii produselor.
De fapt, populatia rurala masiva din Romania si ceea ce este azi statul dintre Prut si Nistru face ca o tranzitie
in urma unificarii sa fie mai usor de suportat. Daca urbanizarea ar fi fost mai accentuata, atunci problemele
erau intr-adevar majore, dar nu este cazul aici.
Pe fond, daca din lotul personal ai suficient porumb pentru a creste un porc si 20 de gaini, precum si ceva
cartofi si legume, costurile vietii nu sunt atat de grave.
E drept, nici bogatie nu va fi de la inceput, dar bogatie fara educatie de nivel superior nu se poate nicaieri in
lume in sec. XXI. Or, educatia de varf presupune universitati de varf, ceea ce mediul rural nu poate oferi.
Cum ar putea gestiona Romania, in cauzul reunificarii, problema minoritatilor ucrainene si gagauze aflate pe
teritoriul Republicii Moldova?
In al doilea caz, problema este simpla, saracia in micuta zona a gagauzilor e mai mare decat cea din Covasna
si Harghita, iar ei vor reprezenta 160 de mii de locuitori intr-o masa de peste 24 de milioane de cetateni
romani, ceea ce ingusteaza mult marja lor de actiune.
Situatia minoritatii ucrainene e mai dificila, dar trebuie sa intelegem ca Ucraina nu si-ar permite o Romanie
ostila, deoarece situatia istorico-juridica a mai multor teritorii pe care acest stat le are nu este favorabila
Kievului.
Aceasta, deoarece unirea romanilor ar atrage multi ochi din Rusia, Polonia si Slovacia asupra teritoriului
ucrainean, cu complicatii nedorite pentru Kiev.
Cea mai afectata va fi elita politica de la Kiev, din acel moment, careia i se vor cere multe de catre proprii
cetateni, iar fiecare pas gresit din mersul pe sarma ce ar trebui practicat de clasa politica kieveana s-ar
traduce prin proteste de masa, schimbari de guvern, instabilitate si altele.
De aceea, o cooperare inteligenta intre Ucraina si statele vecine, in situatia reunificarii statului roman, ar fi
pentru aceasta singura solutie de dezvoltare, deoarece potential de dezvoltare in zona exista, chiar fara prea
multe suspiciuni reciproce.
Devine Romania un jucator strategic mai puternic la nivel regional, prin unirea cu Basarabia?

Niciun stat nu devine mai puternic sub aspect strategic in lipsa politicilor clare si coerente de dezvoltare,
deoarece nu exista - oricat le-ar placea specialistilor in economie si stiinte administrative - doar progres
perpetuu sau viata liniara, fara sincope.
Astfel, forta Bucurestiului va deriva din ceea ce face pentru a se dezvolta integral si armonios, iar nu prin
maniera in care va flutura pumnul in fata diferitilor vecini regionali. Aceasta, pentru ca o retorica de tip
belicos va inflama si mai mult spiritele, care vor fi oricum incinse in situatia reunificarii.
In acelasi timp, trebuie sa recunoastem ca si statele din jur ar putea profita de un stat mai mare, care ar avea
o piata mai extinsa pentru produsele lor. In fond, pietele mari au fost mereu un avantaj pentru toate statele
care au dorit sa vanda sau sa investeasca, deoarece banii nu au miros si orice persoana se va indrepta cu
placere spre angajatorul care poate plati un salariu mai mare decat media - salariu mai mare, deoarece o
piata mai mare aduce profituri mai mari.
Un stat romanesc mai mare profita tuturor, deoarece are o coerenta lingivistica mai mare decat alte state din
zona si astfel o investitie in Arad poate aduce profit si la Balti sau Cahul.
Politica in general calma a Bucurestiului, relaxata putem spune, in materia minoritatilor, nu aduce pierderi
decat daca anumite persoane s-ar incapatana sa provoace tensiuni.
Totusi, in ziua de astazi tensiunile repercuteaza in multe zone, de aceea trebuie observat sensul proverbului
"unde dai si unde crapa" - un posibil conflict intr-un loc nu inseamna doar un confict in acel loc, ci si o
cercetare a cauzelor care l-au provocat. In aceasta ipoteza, este posibil ca cei ce suporta conflictul sa castige
pe termen mediu si lung mai mult decat cei ce l-au provocat.