-aspect CP favorabil
-obiectiv: estetica, diminuarea resorbtiei osoase
Mandibula
Localizare:creasta edentata mandibulara
Rol: Reprezinta mucoasa care acopera crestele edentate zona de sprijin.
Caracteristici:
-este mai putin aderenta ca cea maxilara
-mai subtire si mai sensibila decat cea maxilara
-din cauza atrofiei mai rapide si accentuate mobila pe suprafata periostala si poate forma cute sau
bride longitudinale mai ales in zona molara
-atrofia poate fi atat de revera incat in locul crestei sa ramana o mucoasa subtire, balanta
18.Tuberculul piriform. Aspecte clinice si implicatii practice.
Ocupa regiunea molarului 3 inferior si este o zona de sprijin, de inchidere marginala cu rol in
mentinerea si stabilizare zona biostatica.
Limite:
-anterioara: linia imaginara ce trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V LOE si spre L LOI
-posterior: insertia ligamentului pterigomandibular
Relatia proteza-tubercul piriform
-proteza trebuie sa acopere totdeauna 2/3 anterioare ale tuberculului pentru ca lig ptergiomadibular
se insera in 1/3 post determinand mobilizarea protezei
-in portiunea V la inchiderea gurii proteza poate veni in contact cu mm maseter, de aceea se
recomanda o scobitura a protezei la acest nivel
-in portiunea linguala cel mai posterior se afla nisa linguala retromolara cu mm palatoglos si
constrictor al faringelui care poate interfera cu proteza mandibulara daca este extinsa excesiv, generand
probleme in deglutitie.
19.Unde se insera muschiul buccinator si raportul cu proteza.
Se afla pe partea laterala a CB in grosimea fiecarui obraz, fibrele lui fiind dispuse paralel cu
marginea protezei, contribuind prin tonicitate la mentinere si stabilitate.
Insertii:
-superior: osoasa, de la tuberozitate la M1 sup
-inferior: LOE, trigon retromolar M1 inf
-posterior: ligamentul pterigomandibular, vertical
-anterior: pe pielea comisurii formand nodulul comisural
Fibrele superioare se indreapta AI la nivel buzei inferioare si fibrele inferioare se indreapta AS la
nivelul buzei superioare participand astfel la formarea mm orbicular.
Cand gura este deschisa el arata ca o perdea intinsa. Cand gura este inchisa formeaza 2 spatii
ampulare: Eisenring la maxilar si Fish la mandibula.
20.Mobilitatea. Definitie si factori implicati.
Mobilitatea= forte verticale ce actioneaza asupra protezelor totale
Mucoasa mobila (de captusire):
-realizeaza inchiderea marginala externa
-deplasabila in toate sensurile de mm, ligamente
-supla
-aspecutl si pozitia frenurilor
-modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite
Tractiunea formatiunilor mobile de la periferia CP poate mobila proteza totala in situatiile in care
marginile protezei nu respecta jocul acestor formatiuni. Proteza trebuie sa ocoleasca lig pterigomandibular
si pterigomaxilar, frenuri bucale, frenul buzei superioare, sa nu deplaseasca zonele de insertie a
musculaturii cu fibre perpendiculare pe periferia CP.
21.Interventii preprotetice nechirurgicale. Exemple
22.Zona linguala laterala. Caracteristici anatomice, examinare si implicatii practice in
amprentare.
Limite:
-anterior: in dreptul spatiului dintre C si Pm
-posterior: linia imaginara ce trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V LOE si spre L LOI
Marginea linguala a protezei se opreste la nivelul LOI datorita mm milohioidian.
Creasta milohioidiana are un traseu descendent de la D spre M astfel incat versantul lingual al
protezei va fi mai mult spre M aripioare paralinguale
Uneori spatiul dintre versantul lingual si limba este foarte strampt dar in dreptul Pm avem o
adancitura rotunjita care realizeaza o foseta linguala unde se poate intinde marginea protezei aripioare
sublinguale.
Pentru o amprentare cat mai corecta se va folosi lingura numita Clan Tray, care are marginea
linguala mai scurta spre D si mai lunga spre M, corespunzatoare directiei LOI cu traiect descendent
distomezial.
Examinare
In zona linguala laterala de obicei lingura se poate intinde pana la LOI care se deceleaza la palpare.
Implicatii in amprentare:
-LOI poate fi depasita daca este rotunjita si nedureroasa la palpare si mm milohoidian nu este
hipertonic, atat cat sa nu mobilizeze lingura la miscarea limbii de la un buton la altul.
-Cand BI intra sub valul de ocluzie maxilar atunci curbura vestibulara a sablonului maxilar este
exagerata
-In absenta contactului sablonului cu BI curbura prea redusa
Dupa stabilirea DVO se realizeaza verificarea curburii vestibulare a sablonului maxilar in relatia
lui cucel mandibular in cursul propulsiei maxime fonetice, prin pronuntia unor cuvinte ce contin grupurile
ce, ci. Acest test se face cu ambele sabloane de ocluzie in cavitatea bucala, examinarea din norma laterala
se va observa daca:
-sablonul mandibular depaseste pe cel maxilar aprecierea latimii si pozitie brodurii mandibulare
in raport cu creasta
-daca bordura mandibulara este corecta curbura vestibulara a sablonului maxilar prea
redus
-sablonul mandibular mult inapoia celui maxilarreducerea convexitatii vestibulare a bordurii
maxilare din zona frontala
-raportul normal este de cap la cap in propulsie maxima fonetica
Pronuntarea cuvintelor cu consoana S, dintii inferiori trebuie sa ramana in spatele celor superiori
la 1-1,5mm
25.Caracteristicile aspectului mucoasei orale si implicatiile ei in protezare.
La inceputul procesului de atrofie crestele sunt acoperite cu o mucoasa de grosime si consistenta
uniforma.
Evolutia poate fii:
A.
mucoasa nu urmeaza atrofia osoasa deasupra crestei mult atrofiate va ramane un strat de
mucoasa ce poate fi mobilizat ,,ca o creasta de cocos. Cel mai indicat este indepartarea chirurgicala
in cazuri de atorfie si resorbtie serios accentuata tuberculul poate fi acoperit cu o mucoasa ce se
poate mobiliza in toate sensurile
B.
mucosa fixa se ingroasa, crescand stratul submucos intre periost si mucosa. Are o rezilienta mare
si poate fi flisata orizontal
C.
mucoasa devine foarte subtire si sensibila (mai ales pe torusi) suportand cu greu presiunile
D.
rugile palatine devin sterse sau se desfac in evantai, iar papila se apropie de creasta frontala
frenul BS se situeaza foarte aproape de papila
E. La mandibula foarte atrofiata mucoasa se reduce la o simpla linie sau dispare complet
fundurile de sac V se apropie de muchia crestelor
11
frenurile se pot situa foarte aproape sau chiar pe muchia crestelor interventii
chirurgicale
12
29.Descrieti aspectul estetic al unui edentat total protezat cu subevaluarea DVO si atitudinea
in noua protezare.
Subevaluarea
Clinic:
-aspect imabranit:
-santuri perioarale accentuate
-rosul buzei diminuat/ absent
-comisurile coborate
-buzele proemina anterior
-etajul inferior micsorat
-menton proeminent
-dintii au vizibilitate redusa
-dureri ale musculaturii coboratoare in timpul/ dupa mese
-interpunerea limbii intre arcade
-SIF este marit
Subevaluarea este mai bine tolerata de structurile ADM, nemultumitor fiind doar aspectul
imbatranit al fetei.
Revenirea la DVO corecta- treptat, in etape, la intervale de 6 luni-1an, cu inaltari minime de 12mm
La diferente mai mari, de 6-8mm, in noua protezare, se realizeaza mai intai proteza ce prezinta
deficiente mai grave, si apoi, la 6 luni-1n cealalta proteza
13