*105.

Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina:

A. anomalii la toi subiecii care practic acest obicei
B. anomalii la unii subieci care practic obiceiul
C. forma arcadei n ocluzia acoperit
D. ameliorarea ocluziilor deschise
E. dispariia parafunciilor
B (10, pag. 444)
*106. Reeducarea deglutiiei anormale poate fi fcut prin:
A. exerciii care stimuleaz interpunerea limbii ntre arcade
B. exerciii de respiraie nazal
C. scut lingual
D. plcu vestibular parial
E. exerciii de propulsie a mandibulei
C (10, pag. 368)
*107. Timpul bucal al deglutiiei se termin prin:
A. miscri ale limbii n regiunea faringian
B. miscri ale limbii n regiunea laringian
C. trecerea bolului n laringe
20
D. oprirea bolului n cavitatea bucal
E. ptrunderea bolului n esofag
A (10, pag. 355)
*108. Ciclul de timp n care funciile sunt repetate constant este de:
A. 18 ore
B. 12 ore
C. 1 minut
D. 24 ore
E. 30 minute
D (10, pag. 406)
*109. Echilibrul dintre morfologia scheletal si cea muscular este:
A. imobil
B. temporar
C. absolut
D. relativ
E. permanent
D (10, pag. 411)
*110. Terapia deglutiiei anormale se realizeaz prin:
A. plac palatin cu surub ortodontic
B. scut vestibular
C. speculim labial
D. reeducare prin exerciii
E. kineziterapie general
D (10, pag. 366)
*111. n producerea unor anomalii dentomaxilare si pot da concursul unele ticuri. Pot fi
adevrate urmtoarele afirmaii:
A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioar poate duce la modificri de ax ale
incisivilor
B. n muscarea buzei inferioare for este aplicat de contracia muschilor cobortori ai
mandibulei
C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasrii dentare si al tulburrilor de
ocluzie consecutive este, desigur, acelasi
D. la copiii care strng ambele buze si le aplic pe dini se poate instala o ocluzie adnc
E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibul n timpul mirrii
A (10, pag. 407)
*113. Eficiena masticatorie poate fi micsorat prin:
A. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
B. amploarea miscrilor masticatorii;
C. reeducarea funciei masticatorii;
D. introducerea unei alimentaii raionale;
E. corectarea anomaliilor dento-maxilare.
21
A (10, pag. 344-346)
*114. n interpoziia cu succiune intens are loc o scdere a:
A. presiunii intraorale;
B. presiunii exoorale;
C. presiunii intraorale si exoorale;
D. presiunii muschilor ridictori ai mandibulei;
E. presiunii orbicularului intern superior.
A (10, pag. 437)
*115. Interpoziia obrajilor n zonele laterale are ca efect:
A. supraocluzia incisiv accentuat;
B. ocluzie minim n zon frontal;
C. ocluzie deschis frontal;
D. inocluzie transversal;
E. ocluzie invers.
A (10, pag. 443)
*116. Electromiografia este o metoda care apreciaz:
A. funcia dup potenialele de aciune;
B. forele de la nivelul arcadelor dentare;
C. modificri de poziie ale organelor crora muschii;
D. modificri de form si dimensiuni ale organelor pe care le nser muschii;
E. forele de presiune exercitate pe feele vestibulare sau orale ale dinilor.
A (10, pag. 412)
*117. n cadrul funciei fonatorii tulburrile de ritm cuprind:
A. dislalia;
B. sigmatismul;
C. rotacismul;

D. rinolalia;
E. tahilalia.
E (10, pag. 384)
*118. n mod normal n deglutiia de tip "adult":
A. limba are o poziie posterioar;
B. vrful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
C. arcadele sunt n contact;
D. limba vine n contact cu incisivii superiori;
E. limba vine n contact cu treimea ocluzal a suprafeelor orale ale dinilor laterali.
B (10, pag. 354)
*119. n timpul articulrii fonetice normale se poate observa:
A. sprijinul limbii pe suprafaa palatinal a incisivilor superiori;
B. interpoziia limbii ctre incisivi;
C. interpoziia limbii ctre premolari;
22
D. vrful limbii n contact cu papila incisiv;
E. sprijinul limbii pe faa lingual a incisivilor inferiori.
D (10, pag. 381)
*120. Prelungirea stadiului de deglutiie infantil se datoreaz:
A. maturitii neuromusculare;
B. nclinrii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare;
C. maxilarului superior lrgit transversal;
D. factorului genetic ereditar;
E. macroglosiei.
E (10, pag. 360)
* 121. Raportul dintre deglutiie si dezvoltarea ap. DM:
A. forele cele mai puternice se declanseaz n stadiul II al deglutiiei (10, stadiul faringian);
B. timpul I al deglutiiei (10, stadiul bucal) rmne acelasi n cursul vieii;
C. dup erupia dinilor permaneni limba ptrunde ntre arcade n timpul deglutiiei;
D. dac dup erupia dinilor temporari persist deglutiia infantil, situaia se consider
anormal;
E. ntr-o deglutiie normal buzele vin n contracie puternic.
D (10, pag. 365)
*122. Alimentarea artificial prezint unele avantaje fa de alimentarea la sn, care
constau n:
A. copilul evit s fac miscri de propulsie;
B. ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer, deci aerofagie;
C. se reduce secreia salivar;
D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
E. toate rspunsurile sunt gresite.
E (10, pag. 332)
*123. Deplasarea bolului alimentar n faringe este asigurat prin:
A. contracia muschiului milohioidian si buccinator;
B. contracia muschiului milohioidian si pterigoidian lateral;
C. contracia muschiului milohioidian si unda peristaltic a limbii;
D. unda peristaltic a limbii si contracia muschilor latero-faringieni;
E. greutatea bolului alimentar.
C (10, pag. 355)
*124. Examenul clinic al musculaturii:
A. pune n eviden poziia buzelor;
B. volumul limbii;
C. interpoziia limbii;
D. fora limbii n corelaie cu dimensiunea acesteia;
E. evideniaz simetria facial.
B (10, pag. 414)
23
*125. Fora muscular poate fi utilizat de ctre aparatele funcionale n urmtoarele
situaii, cu excepia:
A. pentru a exercita fore corectoare;
B. pentru a declansa n mod reflex contracii musculare;
C. pentru a declansa n mod voluntar contracii musculare;
D. pentru a genera fore intermaxilare;
E. pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice.
C (10, pag. 416)
*126. n A.T.M, timpul masticaiei, se produc urmtoarele miscri, cu excepia:
A. miscri balama;
B. miscri de propulsie;
C. miscri de lateralitate;
D. miscri de lateropulsie;
E. miscri de retropulsie.
D (10, pag. 334)
*127. n sistemul matematic folosit n patologia neuro-muscular, cifra 2 corespunde la:
A. nu este posibil contracia muscular ;
B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaiei;
C. efectul motor e posibil n condiiile eliminrii gravitaiei;
D. este vizibil contracia, dar lipseste efectul motor;
E. efectul motor este complet contra unei rezistene.
D (10, pag. 415)
*128. n timpul deglutiiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercit:
A. n regiunea anterioar si pe pereii laterali ai bolii ;
B. sublingual pe pereii laterali ai proceselor alveolare inferioare;
C. n regiunea anterioar si pe feele palatinale ale dinilor laterali;
D. regiunea central a bolii ;
E. la nivelul coroanelor dinilor frontali.
A (10, pag. 357)
*129. n timpul deglutiiei de tip adult, osul hioid se deplaseaz:
A. nainte si n jos

B. napoi si n sus
C. inainte si n sus
D. napoi si n jos;
E. n lateral si n sus
C (10, pag. 355)
*130. n timpul deglutiiei normale, muschii buzelor si obrajilor:
A. se contract cu o for important;
B. se contract foarte puin, cu o for mic;
C. se interpun ntre arcade;
D. exercit fore importante pe faa vestibular a apofizelor alveolare si a dinilor;
24
E. nu dezvolt nici un fel de for pe apofizele dento-alveolare.
B (10, pag. 357)
*131. ncheierea stadiului bucal al deglutiiei se face prin:
A. miscri ale limbii pe zonele laterale ale arcadei;
B. miscri ale limbii pe palatul dur;
C. miscri ale limbii interarcadice;
D. miscri ale limbii n regiunea faringian;
E. miscri ale vrfului limbii n zon incisiv.
D (10, pag. 355)
*132. ntre interpoziiile autotrope nu se regseste:
A. interpoziia buzei inferioare;
B. interpoziia limbii;
C. interpoziia obrajilor;
D. interpoziia degetului;
E. interpoziia buzei superioare.
D (10, pag. 442-443)
*133. Miscarea de circumducie rezult din combinarea:
A. miscrii de lateralitate cu miscarea de propulsie si retropulsie;
B. miscrii de lateralitate cu miscarea n balama;
C. miscrii n balama cu miscarea de propulsie si retropulsie;
D. miscrii n balama cu miscarea de lateropulsie;
E. miscrii n balama cu miscarea de propulsie, retropulsie si cu miscarea de lateralitate.
E (10, pag. 334)
*134. Numrul de deglutiii efectuate n 24 de ore poate varia, dup diversi autori, ntre:
A. 600-1600;
B. 200-600;
C. 200-400;
D. 1200-1600;
E. 600-2000.
A (10, pag. 357)
*135. Printre consecinele glosoptozei putem enumera urmtoarele, cu excepia:
A. ntrziere n dezvoltarea general a copilului;
B. aspect palid si suferind al pacientului;
C. ingestia de ap si aer, pentru a usura coborrea bolului alimentar;
D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal n vederea respiraiei;
E. participarea coloanei cervicale, a crei scolioz este foarte accentuat.
E (10, pag. 326)
*136. Reabilitarea funciei masticatorii vizeaz urmtoarele aspecte, cu excepia:
A. nlturarea fenomenelor dureroase;
B. corectarea anomaliei dentomaxilare;
25
C. reeducarea funcional;
D. introducerea unei alimentaii de consisten crescut;
E. introducerea unei alimentaii raionale.
D (10, pag. 347)
*137. Repercusiunile pe care le are respiraia oral depind de urmtorii factori, cu
excepia:
A. momentul instalrii;
B. durat;
C. dac pasajul nazal este exclus n totalitate;
D. dac pasajul nazal este exclus parial;
E. dac respiraia este sau nu independen de alimentarea nou-nscutului.
E (10, pag. 321)
*138. Sistemul de notare matematic folosit n patologia neuro-muscular utilizeaz cifre
de la:
A. 0-3;
B. 0-4;
C. 0-5;
D. 0-6;
E. 1-6.
C (10, pag. 415)
*139. Timpul bucal:
A. este involuntar;
B. const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n faringe;
C. const din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucal n esofag;
D. la nceputul lui are loc o expiraie (10, expiraia deglutiiei);
E. toate rspunsurile sunt corecte.
B (10, pag. 350)
*140. Timpul faringian:
A. este scurt si autonom;
B. progresiunea bolului n faringe este asigurat de contracia voluntar a constrictorului
superior al faringelui;
C. faringele este cobort prin contracia muschilor palato-faringian si stilo-faringian;
D. ptrunderea alimentelor n cavitatea nazal este prevenit prin acolarea palatului dur la
peretele posterior al faringelui;
E. ptrunderea alimentelor n laringe este prevenit prin ridicarea epiglotei, care astfel nchide

glota.
A (10, pag. 351)
*141. Pentru activitatea clinico a terapeutic se poate considera c o deglutiie se
desfsoar normal atunci cnd:
A. dinii posteriori nu sunt n contact
B. limba se interpune ntre dinii posteriori
26
C. buzele rmn n repaus sau prezint o contracie foarte usoar
D. mandibula este propulsat spre anterior
E. vrful limbii se sprijin pe marginea alveolar inferioar
C (10, pag. 336)
*142. Muschii aparatului dentomaxilar au o influen complex asupra oaselor maxilare,
prin jocul forelor ce le exercit asupra lor, prin urmtoarele modaliti:
A. prin aplicarea indirect a presiunilor musculare pe suprafeele osoase
B. prin aplicarea direct a forelor musculare prin intermediul sistemului dentar
C. prin intermediul inseriilor pieloase
D. prin intermediul inseriilor osoase
E. prin aplicarea indirect a forelor musculare prin intermediul ATM
D (10, pag. 377)
*143. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaz contracia muscular
ca surs de energie sunt:
A. prezena lor n cavitatea bucal nu declanseaz n mod reflex contracia muscular
B. sunt active n absena oricror contracii musculare
C. aparatul descompune forele orizontale
D. aparatul descompune forele verticale
E. normalizarea funciilor perturbate ( respiraie si deglutiie) nu se realizeaz cu aparate
funcionale
D (10, pag. 416)
144. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioar poate determin:
A. modificri de ax ale incisivilor superiori spre oral
B. modificri de ax ale incisivilor superiori spre vestibular
C. modificri de ax ale incisivilor inferiori spre lingual
D. modificri de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular
E. prognatism mandibular
B,C (10, pag. 407)
145. n cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce:
A. contracii puternice ale musculaturii labiale
B. fore concentrice la nivelul arcadelor dentare
C. fore excentrice la nivelul arcadelor dentare
D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor
E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare
A,B (10, pag. 437)
146. n dezvoltarea unei masticaii riguroase au rol:
A. alimentele de consisten crescut
B. alimentele moi
C. fructele proaspete
D. cruditile
E. alimentele lipicioase
27
A,C,D (10, pag. 334)
147. n mecanismul masticaiei dinii au urmtoarele funcii:
A. incisivii au rol n miscrile de propulsie
B. caninii au rol n incizia alimentelor
C. premolarii au rol n sfsierea alimentelor
D. molrii au rol n triturarea alimentelor
E. premolarii au rol n zdrobirea alimentelor
A,D,E (10, pag. 336-337)
148. n situaia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiraiei orale se pune n
evidena c:
A. respiraia oral a precedat anomalia dento-maxilar
B. respiraia oral este o cauza a anomaliilor dento-maxilare
C. anomalia dento-maxilar a favorizat respiraia oral
D. respiraia oral a favorizat anomalia dento-maxilar
E. respiraia oral nu influeneaz dezvoltarea aparatului dento-maxilar
A,B,C,D (10, pag. 329)
149. Inconvenientele alimentaiei artificiale la sugar sunt:
A. stimularea miscrii de propulsie
B. aerofagie
C. stimularea secreiei salivare
D. diminuarea activitii glandelor salivare
E. perturbri n dezvoltarea mandibulei
B,D,E (10, pag. 332)
150. Mecanismul sugerii n alptarea la sn comport urmtoarele:
A. retropulsia mandibulei
B. succiune
C. realizarea unui vid n cavitatea bucal
D. presiune
E. exprimarea laptelui matern din mamelon
B,C,D,E (10, pag. 331)
151. Obiectivele terapeutice n anomaliile dento-maxilare sunt:
A. corectarea modificrilor morfologice
B. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste
C. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare
D. folosirea contraciei musculare pentru corectarea modificrilor morfologice
E. meninerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare
A,B,C,D (10, pag. 415)
152. Se consider deglutiie anormal:

A. deglutiia cu arcadele n contact

B. sprijinirea vrfului limbii pe papil retroincisiva superioar
28
C. deglutiie cu arcadele deprtate
D. deplasarea limbii ntre arcade
E. contactul limbii cu buzele
C,D,E (10, pag. 358)
153. Terapia maxilotoracica determin:
A. mrirea lumenului faringian
B. deplasarea stabil nainte a mandibulei
C. cresterea capacitii toracice
D. coordonarea ritmului respirator
E. distalizarea mandibulei
A,B,C,D (10, pag. 329)
154. Timpii deglutiiei:
A. timpul bucal - voluntar
B. timpul bucal -involuntar
C. timpul faringian
D. timpul laringian
E. timpul esofagian
A,C,E (10, pag. 351)
155. Activitatea tonic a unui muschi poate fi de:
A. somn
B. veghe
C. repaus
D. postur
E. efort
C,D,E (10, pag. 408)
156. Alimentaia artificial prezint urmtoarele inconveniente:
A. mezializarea mandibulei
B. aerofagia
C. evitarea miscrilor de propulsie
D. reducerea secreiei salivare
E. absena stimulilor funcionali
B,C,D,E (10, pag. 332)
157. Influena activitii musculare asupra oaselor maxilare se realizeaz prin:
A. aciunile compensatorii ale limbii
B. intermediul inseriilor osoase
C. aplicarea indirect a forelor musculare prin intermediul sistemului dentar
D. asigurarea echilibrului capului
E. aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase
B,C,E (10, pag. 405)
158. Interpozitia obrajilor ntre prile laterale ale arcadelor poate produce:
29
A. oprirea n dezvoltarea vertical a arcadelor n sectoarele laterale
B. apariia unei supraocluzii incisive accentuate
C. prognatia mandibular funcional
D. laterodeviatia mandibulara
E. respiraia oral
A,B (10, pag. 443)
159. Modificrile care se produc n perioad sugerii degetelo
A. contracii puternice ale musculaturii labiale
B. cresterea pronunat a presiunii intraorale
C. existena unor sanuri juxtacomisurale
D. existena depresiunilor jugale
E. miscarea de propulsie a mandibulei
A,C,D (10, pag. 437)
160. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai
multe
condiii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul
B. durat fiecrei sedine
C. frecven obiceiului
D. erupia ntrziat a dinilor
E. inhibarea dezvoltrii mandibulei
A,B,C (10, pag. 444)
161. Sugerea n timpul alptrii este legat de:
A. ingestia hranei
B. satisfacerea foamei
C. nevoia de somn
D. asigurarea respiraiei orale
E. prognatia mandibular
A,B,C (10, pag. 440)
162. Tulburrile de pronunie care nsoesc anomaliile dento-maxilare sunt:
A. blbial
B. sigmatismul
C. dislalia
D. rinolalia
E. rotacismul
B,C,E (10, pag. 384)
163. Aciunea muschilor prin intermediul inseriilor are urmtoarele aspecte adevrate:
A. este mult mai evidena la maxilar
B. este mai puin evidena la mandibul
C. mandibul reprezint sediul unor inserii musculare numeroase si puternice
D. subiecii care fac miscri masticatorii susinute au o dezvoltare robust a mandibulei
30
E. sub influena dominant a fasciculului anterior se produce hipertrofia prii anterioare a

ramurii ascendene a mandibulei

C,D (10, pag. 405)
164. Aplicarea indirect a forelor musculare prin intermediul sistemului dentar are
urmtoarele aspecte:
A. generatorul de fore este aparatul muscular; direcia principal vertical si sensul ei, n sus,
sunt date de contracia muschilor ridictori
B. n timpul masticaiei for muscular are dou sensuri: unul ctre maxilar si altul ctre
mandibul
C. socurile mandibulei transmit o cantitate mic de for la nivelul maxilarului superior, la
nivelul oaselor faciale si chiar craniene
D. forele de masticaie, avnd tot o origine muscular, se transmit direct de la muschi la os
E. se poate consider deci parodoniul dentar c alctuind un "imens teritoriu de inserie
funcional"a muschilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare
A,B,E (10, pag. 408)
165. Cnd vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intens, avem n vedere
urmtoarele:
A. se produc contracii puternice ale musculaturii labiale a muschiului moului brbiei
B. succiunea determin o crestere pronunat a presiunii intraorale
C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si
arcadelor dentare
D. absena sanurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale
E. apr modificri ale degetului interpus, unghia fiind mai neted si mai lucioas dect celelalte
A,C,E (10, pag. 437)
166. n cazul obiceiurilor de interpunere a unor pri moi ale aparatului dentomaxilar
arcadele dentare urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. interpozitia buzei superioare se poate nsoi de prodenie inferioara si retrodentie superioar
B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodenie superioara si retodentie inferioara
C. interpozitia obrajilor prile laterale ale arcadelor dentare sindromul Cauhepe, caracterizat
prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala
D. interpozitia prilor moi se face de obicei momente de concentrare, de tensiune psihica
E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea cu desfsurarea paranormala a deglutiiei si
fonatiei
A,B,D,E (10, pag. 443)
167. n ceea ce priveste influesnta presiunii musculare aplicate pe suprafeele osoase
putem afirma urmtoarele:
A. constituie aspectul cel mai usor de sesizat
B. se acorda o importanta antagonismului deforte generate de grupa muschilor interni (limba
si planseu ) si grupa muschilor externi
C. se considera ca direcia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face n exteriorul
unui culoar, n care forele izvorte din aciunea celor doua grupe musculare antagoniste se
echilibreaz
31
D. exercitarea partial a funciilor se face cu apariia unor rezultante spre vestibular sau oral fata
de aceasta linie a arcadelor
E. ciclul de timp n care diversele funcii sunt repetate cu o constana mai mare sau mai mic
este de 18 ore
A,B,D (10, pag. 406)
168. n comportamentele articulatorii anormale se poate observ:
A. sprijinul limbii pe suprafaa palatinala a molarilor n articularea labio-dentalelor
B. sprijinul limbii pe suprafaa palatinala a incisivilor superiori
C. interpozitia limbii ctre incisivi
D. interpozitia limbii ctre premolari
E. sprijinul limbii pe fa lingual a incisivilor inferiori n articularea dentalelor
B,C,D,E (10, pag. 381)
169. n ocluziile adnci acoperite:
A. apare o activitate crescut a fasciculului anterior al temporalului
B. apare o activitate crescut a maseterului
C. limb ocup o poziie mai posterioar
D. cnd pleac de la poziia de repaus la cea de contact mandibula face o miscare n sus si
nainte
E. cnd pleac de la poziia de repaus la cea de contact face o miscare n sus si napoi
B,C,E (10, pag. 364)
170. Reducerea considerabil a suprafeei de contact ocluzal apare n urmtoarele
anomalii dento-maxilare:
A. ocluzie distalizata
B. ocluzie adnc
C. ocluzie deschis
D. ocluzie progena cu inocluzie sagital
E. ocluzie progena fr inocluzie sagital
A,C,D (10, pag. 345-346)
171. Timpii deglutiie sunt:
A. timpul I faringian
B. timpul I bucal
C. timpul III esofagian
D. primul timp, timpul bucal
E. timpul I faringian
C,D,E (10, pag. 350-351)
172. Tulburrile dezvoltrii aparatului dentomaxilar care au influene asupra respiraiei
sunt:
A. prognatismul maxilar
B. ngustarea maxilarului superior
C. prognatismul mandibular
D. retropozitia mandibulei
32
E. ocluzia deschis
B,D,E (10, pag. 326)
173. Aspectele decelabile pe o electromiogram sunt:

A. amplitudinea potenialului electric;

B. intensitatea contraciei musculare;
C. frecven impulsurilor nervoase care ajung la muschi;
D. vitez de transmitere a impulsului nervos;
E. durat si cronologia apariiei potenialelor de aciune.
A,C,E (10, pag. 412)
174. Caracteristicile tipului constituional leptosomatic sunt:
A. etajul inferior micsorat;
B. profil drept;
C. gnation situat anterior de planul Simon;
D. compresie de maxilar;
E. fant labial deschis.
D,E (10, pag. 327)
175. Echilibrarea aciunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dentomaxilare
presupune:
A. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare;
B. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus ntre grupele musculare antagoniste;
C. folosirea contraciei musculare c surs de energie n vedere corectrii modificrilor
morfologice;
D. stimularea neuro-muscular a grupelor musculare cu tonicitate redus;
E. inhibarea neuro-muscular a grupelor musculare cu tonicitate crescut.
A,B,C (10, pag. 415)
176. Factorii principali care determin retrognatia mandibulei sunt:
A. cauze congenitale;
B. alimentaia artificial;
C. obiceiurile vicioase;
D. respiraia oral;
E. interpozitia limbii ntre arcadele dentare.
A,B,C (10, pag. 326)
177. Partea static a comportamentului muscular se refer la:
A. tonusul de repaus;
B. tonusul de efort;
C. tonusul de postur;
D. tonusul de repaus si de postur;
E. variantele a,b,c sunt corecte.
A,C,D (10, pag. 414)
178. Perioadele principale ale variaiilor funcionale masticatorii sunt;
33
A. perioada prenatal:schia funcional;
B. perioada primei dentiii neabrazate care cere o presiune funcional maxim;
C. perioada primei dentiii abrazate;
D. a II-a dentiie neabrazata;
E. a II-a dentiie abrazata care cere o presiune funcional minima.
A,C,D (10, pag. 333)
179. Principalele tulburri de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determin
respiraia
oral sunt:
A. ngustarea maxilarului superior;
B. retropozitia mandibulei;
C. ocluzia deschis;
D. angrenajul invers;
E. ocluzia invers ncrucisata.
A,B,C (10, pag. 326)
180. Terapia cu aparate funcionale se bazeaz pe:
A. declansarea n mod reflex a contraciilor musculare;
B. inhibarea contraciilor grupelor musculare hipertone;
C. normalizarea funciilor perturbate;
D. volum redus care nu incomodeaz aciunea limbii;
E. rezultate stabile postterapeutice.
A,C,E (10, pag. 416-417)
181. Anomaliile care influeneaz n mod special respiraia sunt:
A. ngustarea maxilarului superior;
B. retropozitia mandibulei;
C. ocluzia adnc acoperit;
D. ocluzia deschis;
E. prognatie mandibulara.
A,B,D (10, pag. 326)
182. Dup modul de articulare consoanele sunt clasificate n:
A. semiocluzive;
B. bilabiale;
C. ocluzive;
D. labio-dentale;
E. linguale.
A,C (10, pag. 377)
183. n cadrul atitudinilor anormale de postur, zonele faciale de sprijin mai des interesate
sunt:
A. mentonul n zon central;
B. zonele laterale ale prii superioare a feei;
C. zonele laterale ale prii inferioare a feei;
34
D. mentonul n zon inferioar;
E. regiunea bilabiala.
A,C,E (10, pag. 436)
184. n tratamentul deglutiiei infantile:
A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dup sine si reeducarea funcional;
B. aparatele ortodontice vor nltur forele anormale exercitate de buzele inferioare;
C. dup ndeprtarea aparatului componentul funcional poate fii identic cu cel dinainte n 6%

din cazuri;
D. se va mbin reeducarea funcional cu corectarea anomaliilor morfologice;
E. dup ndeprtarea scutului lingual se produc schimbri imediate n secvenele nghiirii.
D,E (10, pag. 366)
185. Inconvenientele alimentaiei artificiale constau n special n:
A. copilul evit s fac miscri de propulsie;
B. ingestia de aer ( aerofagie);
C. creste secreia salivara;
D. absena stimulilor funcionali;
E. influene de ordin general.
A,B,D,E (10, pag. 332)
186. Interpozitia cu succiune intens se caracterizeaz prin:
A. nu exist dect teoretic;
B. este modalitatea principal de producere a interpozitiilor;
C. apr contracii ritmice ale musculaturii labiale n jurul elementului interpus;
D. forele declansate de aceste miscri sunt minime;
E. scderea pronunat a presiunii intraorale.
B,C,E (10, pag. 437)
187. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influeneaz masticaia sunt:
A. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
B. dificultatea efecturii unor miscri masticatorii,
C. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea miscrilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare n perioad dureroas.
A,B,C,D (10, pag. 345)
188. Al patrulea timp al deglutiiei, dup unii autori, const n:
A. relaxarea sfincterului cardial;
B. trecerea bolului alimentar n stomac;
C. contracia sfinterului piloric;
D. declansarea secreiei gastrice;
E. inhibarea secreiei salivare.
A,B (10, pag. 352)
189. Alimentaia artificial prezint unele inconveniente ce constau n:
35
A. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei;
B. cresterea secreiei salivare;
C. ingestia, mpreun cu laptele, a unei cantiti de aer ( aerofagie);
D. reducerea calitilor nutritive si imunologice ale substituentului ( lapte artificial), cu
repercusiuni de ordin general;
E. scderea travaliului muscular.
A,C,D,E (10, pag. 332)
190. Alimentele de consisten crescut ofer cele mai bune condiii pentru:
A. efectuarea unor miscri masticatorii susinute;
B. cresterea secreiei salivare;
C. cresterea secreiei gastrice;
D. scderea secreiei salivare;
E. efectuarea unor miscri masticatorii lente.
A,B (10, pag. 343)
191. Anomaliile dentomaxilare, odat instalate, pot micsora eficient masticatorie prin mai
multe mecanisme:
A. mrirea suprafeei de contact ocluzal;
B. reducerea suprafeei de contact ocluzal;
C. absena sau dificultatea n efectuarea unor miscri masticatorii;
D. lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
E. exacerbarea miscrilor masticatorii.
B,C,D (10, pag. 345-347)
192. Bilanul forelor cuprinde:
A. tonicitatea muscular;
B. masticaia;
C. fonatia;
D. deglutiia;
E. respiraia.
A,B,C,D (10, pag. 406)
193. Deglutiia la nou-nscut:
A. buzele asigur nchiderea etans a cavitii bucale;
B. n repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, prile laterale ale limbii ptrund ntre cele dou
maxilare, meninndu-le deprtate;
C. maxilarele sunt meninute deprtate prin interpozitia limbii n zon frontala;
D. maxilarele sunt meninute deprtate prin interpozitia, n zonele laterale, a mucoasei jugale si
a musculaturii obrazului;
E. deglutiia cu arcadele deprtate se numeste deglutiie de tip infantil.
A,C,D,E (10, pag. 353)
194. Dup Ackermann, perioadele principalelor variaii funcionale masticatorii sunt:
A. perioad prenatal: succiune labioalveololinguala;
B. perioad postnatala: schia funcional;
36
C. perioad primei dentiii abrazate;
D. a doua dentiie neabrazata;
E. a doua dentiie abrazata.
C,D,E (10, pag. 334)
195. Dup Costa, stereotipurile dinamice de masticaie sunt:
A. stereotipul dinamic masticator toctor;
B. stereotipul dinamic masticator frecator;
C. stereotipul dinamic masticator intermediar;
D. stereotipul dinamic masticator masseterin;
E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian.
A,B,C (10, pag. 335)

196. Dup Korkhaus, retrognatia mandibular se poate datora:

A. unei lipse de nchidere a fantei labiale n repaus;
B. unor cauze congenitale;
C. unei proeminente anterioare a arcadei superioare;
D. unei alptri artificiale;
E. unor obiceiuri vicioase.
B,D,E (10, pag. 326)
197. Echilibrarea tonusului muscular se realizeaz n practic prin:
A. reducerea tonusului muscular al unei grupe;
B. mrirea tonusului muscular al altei grupe;
C. efectuarea ritmic a unor exerciii de gimnastic muscular;
D. micsorarea masei musculare prin metode chirurgicale;
E. reinsertii musculare.
B,C (10, pag. 416)
198. Efectul aplicrii directe a presiunilor musculare pe suprafeele osoase este rezultatul:
A. forei muschiului;
B. comportamentului muscular n desfsurarea diferitelor funcii;
C. antagonismului dintre forele generate;
D. timpului ct se exercit aceste fore:
E. nu e semnificativ.
A,B,C,D (10, pag. 406)
199. Electromiografia:
A. este o metod care apreciaza funcia dup potenialele de aciune;
B. este o care apreciaza funcia dup pragul de sensibilitate ;
C. se realizeaz perioadele de repaus muscular;
D. se realizeaz perioadele de aciune a muschiului;
E. potenialele de aciune se materializeaz prin apariia unui platou izoelectric.
A,C,D (10, pag. 412)
200. n digestie, cavitatea bucal are rol n:
37
A. prehensiunea alimentelor;
B. deglutiie;
C. impregnarea gastric;
D. fragmentare alimentelor n vederea deglutiiei;
E. digestia propriu-zis.
A,B,D (10, pag. 331)
201. n situaia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si a respiraiei orale, se poate pune
n evidena, de la caz la caz:
A. c respiraia oral a precedat si este una din cauzele anomaliei dento-maxilare;
B. c anomalia dento-maxilar a favorizat instalarea respiraiei orale;
C. c amndou s-au instalat si evolueaz paralel c manifestri ale aceluiasi teren predispozant;
D. nu se poate stabili o corelaie ntre respiraia oral si anomalia dento-maxilar;
E. nici una din cele de mai sus.
A,B,C (10, pag. 329)
202 n timpul deglutiiei de tip adult, miscarea dorsumului limbii:
A. onduleaz ctre anterior;
B. onduleaz ctre posterior;
C. este asemntoare peristaltismului;
D. separ cavitatea bucal de cea nazal;
E. face contact cu peretele posterior al faringelui.
B,C,D,E (10, pag. 354)
203. n timpul deglutiiei de tip adult, vrful limbii:
A. se misc n sus si nainte, si face contact cu fa palatinala a incisivilor;
B. se misc n sus si nainte, si face contact cu mucoas palatinala, imediat n spatele incisivilor;
C. se misc n jos si nainte si ia contact cu fa oral a incisivilor inferiori;
D. se misc nainte si ia contact cu feele orale ale incisivilor;
E. se interpune ntre arcade.
A,B (10, pag. 354)
204. n timpul erupiei caninilor si molarilor temporari:
A. limb ptrunde ntre arcadele dentare n zon anterioar, contribuind la fixarea unei poziii
mandibulare;
B. limba determin fixarea spaiului de inocluzie fiziologic;
C. iniial, limba rmne ntre arcadele dentare n timpul deglutiiei;
D. ulterior, limba este cuprins n interiorul arcadelor, care vin n contact una cu cealalt si se
trece la deglutiia somatica;
E. toate rspunsurile sunt corecte;
C,D (10, pag. 353)
205. Influena muschilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizeaz
prin urmtoarele modaliti:
A. prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase;
B. prin intermediul inseriilor osoase;
38
C. prin aplicarea direct a forelor musculare;
D. prin poziia pe care o ocup n contextul aparatului dento-maxilar;
E. prin intermediul sistemului dentar (10, aplicare indirect a forelor musculare).
A,B,E (10, pag. 405)
206. Intensitatea forei masticatorii depinde de:
A. puterea de contracie a muschilor;
B. pragul de tolerant;
C. sensibilitatea muscular;
D. sensibilitatea dentar;
E. suportul osos maxilar.
A,B (10, pag. 341)
207. Interpunerea cu muscare a buzei inferioare poate produce:
A. nclinarea palatinala a dinilor superiori;
B. nclinarea vestibular a dinilor inferiori;
C. nclinarea vestibular a dinilor superiori;

D. nclinarea oral a dinilor inferiori;

E. vestibularizarea dinilor superiori inferiori.
C,D (10, pag. 407)
208. Particularitile stadiului bucal la adult de deglutiie :
A. vrful limbii este situat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;
B. sagital, ntre vrful limbii si faa lingual a incisivilor inferiori, rmne un spaiu de 5-7 mm;
C. prile laterale ale limbii n contact cu coletul dinilor laterali superiori;
D. palatul moale atinge dorsumul lingual;
E. toate rspunsurile gresite.
A,B,C,D (10, pag. 354)
209. Reflexul masticator iniial:
A. este tactilogustavokinestezic;
B. este tactilokinestezic;
C. este caracterizat prin miscri de sugere;
D. este caracterizat prin secreie salivare ;
E. este precedat de schie de miscri masticatorii pentru alimentele pstoase, concomitent cu
erupia dinilor.
B,C,D (10, pag. 333)
210. Respiraia oral intervine n cadrul dezvoltrii aparatului dento-maxilar prin:
A. aciune directa asupra boltii;
B. compresiune pereilor laterali maxilarului superior prin intermediul muschilor obrazului;
C. mpiedicarea aciunii de compresie a limbii la nivelul pereilor laterali ai boltii;
D. modificri comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaz o retropoziie a mandibulei
si limbii, cu tulburri n dezvoltarea transversala;
E. dezechilibru intre presiunea negativ a inspiraiei nazale si hipertensiunea expiraiei bucale.
A,B,C,E (10, pag. 324-325)
39
211. Susintorii teoriilor care admit influenta negativa a anomaliilor dento-maxilare
asupra respiraiei aduc n sprijin urmtoarele argumente si observaii:
A. n legatura stransa intre scheletul nazal facial participarea scheletului nazal deformaiile
maxilarelor;
B. predispoziie la inflamaii n mod frecvent, de ngustimea pasajului nazal;
C. fenomene de staza limfatica si circulatorie, datorate ngustimii pasajului nazal;
D. variaiile de poziie ale limbii unele anomalii dento-maxilare;
E. toate rspunsurile corecte.
B,C,D (10, pag. 326)
212. Timpii deglutiiei sunt urmtorii, cu excepia:
A. timpul bucal;
B. timpul faringian;
C. timpul epiglotic;
D. timpul esofagian;
E. timpul gastric.
A,B,D (10, pag. 350-351) C, E
213. Tipul leptosomatic a lui Evans se caracterizeaz prin:
A. fata prelungita;
B. fanta labial inchisa ;
C. compresiune de maxilar;
D. lipsa vegetaiilor adenoide;
E.tendinta alergica .
A,C,E (10, pag. 327)
214. Tonicitatea buzelor se apreciaz:
A. in funcie de rezistenta pe care o opune la deget;
B. n funcie derezistenta pe care o opune la doua degete;
C. n funcie de rezistenta pe care o opune la police;
D. n funcie de rezistenta pe care o opune la aplicarea palmei;
E. n funcie de rezistenta pe care o opune la tractionarea cu oglinda .
A,B (10, pag. 415)
215. Triturarea alimentelor, dup Maronneaud, comport urmtoarele faze:
A. faza de atac;
B. faza de orientare;
C. faza periocluzala;
D. faza juxtaocluzala;
E. faza de ocluzie.
A,B,D,E (10, pag. 337)
216. Tulburrile masticatorii, ca factori predispozani n producerea anomaliilor dentomaxilare,
intervin pe mai multe ci:
40
A. datorit activitii insuficiente, musculatur masticatorie si oasele maxilare sunt mai puin
dezvoltate;
B. abraziunea fiziologic n ultima perioad a dentiiei temporare lipseste sau este foarte redus;
C. secreia salivar este mai crescut;
D. migrarea orizontal si vertical a dinilor;
E. cariile dentare n perioad dureroas.
A,B,D,E (10, pag. 344)
217. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiz adaptarea curentului de aer datorit
A. arhitectonicii speciale
B. structurii osului maxilar
C. funciilor glandulare
D. esutului venos erectil
E. poziiei mandibulare
A,C,D (10, pag. 318)
218. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea oral se soldeaz cu deficiente n ceea ce
priveste
A. reglarea cantitii de aer
B. umectarea si sterilizarea aerului
C. reducerea global a debitului de aer la nivel pulmonar
D. structur osului alveolar

E. tulburri de erupie dentar

A,B,C (10, pag. 321)
219. Aerul inspirat pe gur are ca efect:
A. o aciune direct asupra bolii palatine
B. lips de eficient a buzei superioare
C. retroalveolodontia superioar ???? prodenie
D. ocluzia adnc acoperit
E. efectul de tiraj asupra aerului aflat n cavitile nazale si sinusale
A,B,C, E (10, pag. 323)
220. Alimentarea artificial a sugarului prezint unele inconveniente
A. copilul execut miscri de retropulsie
B. ingestia unei cantiti de aer (10, aerofagie)
C. cresterea secreiei salivare
D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei
E. prezena deformaiei rahitice a maxilarelor
A,B,D,E (10, pag. 332)
221. Intensitatea forei masticatorii c factori predispozani pentru producerea
anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe ci
A. musculatur masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai puin
B. abraziunea fiziologic lipseste sau este foarte redus
C. apariia ocluziei adnci acoperite
41
D. apariia hipersecreiei salivare
E. migrri verticale si orizontale ale dinilor cu apariia blocajelor n miscrile mandibulei
A,B,E (10, pag. 344)
222. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe
mecanisme
A. reducerea suprafeei de contact ocluzal
B. absena sau dificultatea de efectuare a unor miscri masticatorii
C. limitarea miscrilor masticatorii prin blocaje
D. dinii pot leza direct mucoas de pe maxilarul antagonist
E. prezena ocluziei echilibrate
A,B,C,D (10, pag. 345)
223. Ipoteze pentru a explic transportul bolului de pe dorsum-ul lingual n faringe sunt
A. coborrea limbii n planseul bucal
B. deplasarea bolului este asigurat prin contracia muschiului milohiodian
C. deschiderea epiglotei
D. und peristaltica a limbii
E. und peristaltica faringian
B,D,E (10, pag. 355)
224. Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutiie infantil s-ar datora
A. ntrzieri n maturizarea muscular si nervoas
B. prezena tulburrilor rino-faringiene
C. un potenial de crestere normal
D. prezena echilibrului ntre musculatura extra-orala si a limbii
E. obiceiul vicios de sugere a degetului
A,B,E (10, pag. 360)
225. Metodele de explorare a corzilor vocale
A. laringoscopia
B. cinematografia lenta a corzilor vocale
C. ortopantomografia
D. glotografia electrica
E. linguopalatograma
A,B,D (10, pag. 370)
226. O miscare a corzilor vocale(10, ciclu) se compune din urmtoarele faze
A. faza de deprtare a corzilor vocale( abducie)
B. faza de neutralitate
C. faza de elongaie
D. faza de apropire( adductie)
E. faza de acolare
A,C,D,E (10, pag. 373)
227. Dislalia poate avea forme variate:
42
A. sigmatismul
B. rotacismul
C. dislalia labialelor
D. rinolalia
E. disritmiile
A,B,C (10, pag. 384)
228. Muschii aparatului dento-maxilar au o influen asupra oaselor maxilare prin
urmtoarele modaliti:
A. prin intermediul inseriilor osoase
B. prin inremediul articulaiei temporo-mandibulare
C. prin aplicarea a presiunilor musculare pe suprafeele osoase
D. prin poziia de echilibru a mandibulei
E. prin aplicarea a forelor musculare prin intermediul sistemului dentar
A,C,E (10, pag. 405)
229. Pe o electromiogram se poate aprecia:
A. amplitudinea potenialului electric
B. modificrile de poziie a organelor componente
C. energia cinetica
D. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi
E. durata si cronologia apariiei potenialelor de aciune la diferii muschi
A,D,E (10, pag. 412)
230. Obiectivele terapeutice urmrite n echilibrarea aciunilor musculare:
A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile

C. modificarea comportamentului neuro-muscular grupelor musculare deficitare

D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe
E. folosirea contraciei musculare ca surs de energie n vederea corectrii modificrilor
morfologice
A,C,E (10, pag. 415)
231. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale:
A. declanseaz n mod reflex contracii musculare
B. descompune forele verticale
C. contribuie la normalizarea funciilor perturbate
D. stimulerea erupiei dentare
E. expansiunea activ a maxilarelor
A,B,C (10, pag. 416)
232. Consecinele obiceiului de sugere a policelui:
A. tonusul labial sczut
B. modificarea ariei de aciune( incompetent labial)
C. retrodentia superioar
D. tip anormal de deglutiie( sindrom protruziv anterior)
43
E. prognatia mandibulara funcional
A,B,D (10, pag. 439)
233. Efectul interpozitiei obrajilor ntre prile laterale ale arcadelor determin
A. proalveolodentie superioar
B. oprire n dezvoltarea vertical a arcadelor n sectoarele laterale
C. retrognatie mandibulare funcional
D. apariia unei supraocluzii incisive accentuate
E. ocluzie invers lateral
B,D,E (10, pag. 443)
234. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie
ntrunite mai multe condiii
A. intensitatea si durat cu care este practicat
B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare
C. poziia de echilibru a mandibulei
D. bilanul forelor oro-faciale
E. modelarea funcional a articulaiei temporo-mandibulare
A,B,D (10, pag. 444)
235. Prezena vegetaiilor limfo-epiteliale ce mpiedic funcia respiratorie poate
determin
A. o deplasare nainte a mandibulei
B. ntrziere n erupia dentar
C. prezena tulburrilor de fonaie
D. o extensie a capului
E. o deplasare distala a mandibulei
A,D,E (10, pag. 325)
236. Mecanisme prin care respiraia oral intervine n dezvoltarea Ap.DM si a feei:
A. aciune direct asupra bolii care se deplaseaz n sus
B. musculatur obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior
C. limb apsa pe pereii laterali ai bolii
D. apr modificri n comportamentul complexului hioidian
E. lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe
A,B,D,E (10, pag. 322-325)
237. Adaptarea aerului inspirat la condiiile cerute de respiraia pulmonar este realizat
de pasajul aerian nazo-faringian prin:
A. reglarea cantitii si schimbrile de direcie ale fluxului aerian
B. purificarea aerului
C. umectarea aerului
D. rcirea aerului
E. activitatea reflex si senzorial
A,B,C,E (10, pag. 318-319)
44
238. Cile prin care tulburrile masticatorii devin factori predispozani pentru producerea
adm sunt:
A. dezvoltarea mai redus a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare
B. abraziunea fiziologic a dinilor temporari este crescut
C. se produc devieri ale mandibulei n drumul de nchidere
D. apar migrri verticale si orizontale ale dinilor
E. cresterea secreiei salivare
A,C,D (10, pag. 344)
239. Mecanisme prin care andm influeneaz masticaia:
A. reducerea suprafeei de contact ocluzal
B. absena sau dificultatea n efectuarea unor miscri masticatorii
C. limitarea miscrilor masticatorii
D. durere
E. cresterea suprafeei de contact ocluzal
A,B,C,D (10, pag. 345)
240. Deglutiia cu interpoziie lingual n zon anterioar a arcadelor poate produce
A. ocluzie deschis, dac tonusul labial este sczut
B. ocluzie deschis, dac tonusul labial este crescut
C. vestibularizarea incisivilor, cnd se asociaz cu tonusul labial sczut
D. diastem si treme
E. prognatism mandibular
B,C,D (10, pag. 358)
241. Deglutiia infantil are urmtoarele consecine:
A. vestibularizarea incisivilor superiori
B. instalarea ocluziei deschise
C. micsorarea spaiului de inocluzie fiziologic
D. ngustarea arcadei superioare
E. lrgirea arcadei superioare

A,B,C,D (10, pag. 362)

242. Tulburrile de fonaie:
A. apar la toi pacienii cu AnDM
B. se pot produce chiar dac dezvoltarea ApDM este normal
C. apar doar n unele AnDM
D. apar datorit unor comportamente musculare anormale
E. nu sunt influenate de tratamentele ortodontice
B,C,D (10, pag. 382)
243. Influena aciunii musculare asupra mandibulei se poate manifest prin:
A. hipertrofia prii anterioare a ramurii ascendente
B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei
C. oblicizarea n sens transversal a ramurii orizontale
D. curbarea marginii bazilare
45
E. hipotrofia prii anterioare a ramurii ascendente
A,B,C,D (10, pag. 405)
244. Principiile terapiei cu aparate funcionale
A. aparatele funcionale declanseaz contracii musculare
B. forele declansate de muschii ridictori se transmit prin intermediul aparatului direct asupra
oaselor maxilare
C. aparatul descompune forele verticale generate de contracia muscular, cu apariia unor
orizontale
D. aparatul descompune forele orizontale generate de contracia , cu apariia unor verticale
E. recidivele se produc frecvent dup tratamentul cu funcionale
A,B,C (10, pag. 416)
245. Influena obiceiurilor vicioase asupra dezvoltrii apdm:
A. dormitul cu hiperextensie poate produce prognatii mandibulare
B. dormitul cu hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare
C. sugerea degetului prodenie
D. sugerea degetului retrodentie
E. interpozitia produce inocluzie regiunea a arcadelor
C,D,E (10, pag. 439-440)
246. Efectele interpozitiei obrajilor prile laterale ale arcadelor :
A. ocluzie cap la cap
B. supraocluzie incisiv accentuata
C. ocluzie adnc si ocluzie invers lateral
D. modificri ale mucoasei jugale
E. modificri ale mucoasei linguale
B,C,D (10, pag. 443)
247. Clasificarea consoanelor dup nivelul la care se face ntreruperea coloanei de aer
duce la mprirea lor n:
A. labiale
B. labio -palatale
C. labio - dentale
D. linguo - dentale
E. linguo -palatale
A,C,D,E (10, pag. 376)