Dr. TUDOR SBENGHE gory fo 92% RECUPERAREA MEDICALA LA DOMICILIUL BOLNAVULUI pentru medicul de familie EDITURA MEDICALA i 1996ipsa ds ADRI4W ConsTaNraNEsey “Pose est dr py ga gt a cs nae ‘Sereda ye" r= mea sa PF (mua iadS maui Relator cate Tenor Prima Cy ‘Secretar de redactie: Maria ‘Newt ISBN 973.39-0281.0 CUPRINS cavititrodctiy ap 1 Receperaen medals fini contin (Coy Prttone de recoperarc elena netele ecm iL Pola rma 111 Dagon! cheno TLL? Aste PR ico 112 Tepe medicaments i 11122 Taree cat 11123 Knee 11125 Paton taped 12 Spon mbps To Tian sco econ N22 Antena SA lacoste 122: Tempin oem 122° Teapin cla 11228 Terminceaaia 1131 Baroni sinesncioat 1132 ase carr dist T1321 Sek pessonse 11323 Comes stds sala tea 41 Diagnostic tna gore la domi TULL Sn ae pop) an Probleme de rsnperare sal a seceele poten le apart ocmotor HL Aspe ere 2 Pym mist ldo ? TLS Seite at ematraioe 131 Poser deren ost 1132 Cone deerme de te wat 1133 izes ge taste 114 Snares ose » x % 3h ws @ ra % wor roi1 Sechelt ere iN ee ao as 143 innate ae (5 See ats maa acs 91S nae pec adc S21 Moin ear nes dese M1222 Henan eae 11323 coms mn M1324 Amtamontea 6 Schl genera pounce isi ler oh 162 Tuber emince Le Tbr fe Tote ete nevrloie V1.2 Keanna empl 1.121 Aorist esas 122 Sure mentor ae ceo ai en, spans. nccreate, bree ate prs pina tvs eoun 223 Rebate paar pn enn WAT Cina pins 143. fips pekinenrs on. Probe de eeupernve mei eine paar cone V! Dot ria bt 0) 12 Etienne acs V3 Fs evo ae DVO inser emgegice He ib i mt be he Be be ks 16 Iss i 168 te 16 in He Be V1 Asana cape marie co DVO “WT ladon fcr ec teopaca V2 Gueuentconite paps apm fie sasapvee OVO v.14 Beramcja bg, ‘VIE Soon eel etic if scl Soa yg eres dtu rapa ¥ideRenlmtocs eet, Via 7 Ramen eloptsina v2 Dania ora ec DY VET Gitar oe co VR {ible oo V2 keepers aia do spas es BV 3 nga er at VS Preamscace V5.2 Shetele peste Cay Pens recap aia ne ‘tit Como feo se V3 Acedia {ILLS Adie fina peemizenare al STS mcm to VL2 Soa de hoe prerccom ADT Sanne che pnt Wig T4 Sat Greta 1212 Sau Geol iat 1313 Sind tem dooms) VIE 4 Sn tou ee ap, it rote de recapernre media pee “et fermen Vi? fvatares capone air ‘VL Recupsaca fe dmc x vesticaiss Vit Obese rites de sora vi ‘ILA2 Regrl a arco fae ws Vit3 Patent se mete crcl Revi Vist Tenpleaoptioa a nastas Mild Prvene mre de ecg in Vale Racer en ar VILA 52 Reser cer posta is) ViLES Recep YUE. Recuperen cada at ‘Vila 3.6 Reeuperes die eagrake : pracCUVANT INTRODUCTIV Recwperarea medical, denunitt yi medina a trea” pentru a sublinialegvura gi contimaitateaindisotubil eu medicina profiac~ tied $1 medicina frepeuticd, este eea mal novd form de asistena Imedieald epérat i decvotats dopa cel de al delearzbor mond. ‘Desi in Toot lumen aw apara centre medicle specilizate in* sistent de recuporare, desi in multe fri exist o specialitate med ald cu dceastt denumire, se spune torus i recuperarea medical “partineraurorspecalittitor medicae in mdsura tn care patlogia ‘eestore determing defiett fiona st handicap de mal mare sa ‘ma mcd important in punct de vedere practic, disputa a fost deja rezotvat sts. tenja de recuperare ani mare mur de paciem find prelude service de recuperare medicala gi foterape ‘Un fapt imexplcabil ind in aceste discal, este rdnwinsrea tn fora fora medicuut de meticin’ generaia, a medicuui de familie ‘St absolut convin edo serie fnreaga de dfn cg sue~ ese in asistenia de recuperare medieald se datoreasd neantrendri imedicului de medicindgenerala in reditaie cele’ de a treia imedicini. prin trade el fred angrenat doar tn medicina preventiva slewrativd TIimplicarea mediculv de famille tn aststenta de recuperar are ta ‘baci reali icomtstable ale axstene! medicale a popups de peste to, inciferent de formule organizaorice ale acest axistent, "Ese cunoscut axel pid c& necesitile de recuperare medical crese Unie odetd ew eresterea morbid prin bolt eronice gi prin fceidente. fn acest fol imotdeawna ve exista 0 discrepanfa fre iecestile de qvislen{a recuperaore s posible de @ © acorda fn unity! medicale spectalizte, Pe de att pare, trun procent foarte mare de cazuri asstngarecaperatore devine un proces tnde= Tngat. continay, care oricum mu poate frealiat integral In aniajite mmedicale.Desigur ed. gi mu tm ulti edd, srebule subliniat fapul caceasid asistentd~ complet $Indelungatd~ necesitt cosiue! foarte ‘mart daca ea s-ardesfaguea numa in aceste wate medicale ‘Din acesie motive, $© pune tot mai intens problema organist casistenel de recuperare medical la dome sau entry voi p= eng? numa fa domicile eviden ty acest stan, model de familie este obigarora implies Depistarea deficitelor foncjonale $1 orientarea bolnavior spre unitate de spectaltate ar trebui si se fact chiar tn cada consa- ‘ate! generale, wneor aceasta fd prima consulta ut pact A priv doar boala ia ignora dsfunesionalitile determinate de ea ‘ste de neconcepat att agadar © a doua realtate care jusifed rolul medicul ge- eralist cada assteme’ de recuperare medical ‘Se gee uma cin metodele de bain recuperarco handicapay- {or motor este trapia oewpationala $1, In cadral acest, vires sau reimvazarea activitinlor eavnice, «snevoilor viet de fecare i este 0 proslema capitals pentru aces pactenti Cine ar puic mal bine orienta! indruna pacieta acca terape ded medi e faite chiar ba domicte acestua? Angrenarea familie nasstarea ‘oinavulu’handiegpat revine de asemonee to! medical de fii eanosedfor al eapaciti i porentialult flecru! membru di familie in sari, wrmarirsa continua i timp a acestor pace, a eve lige! Boll si a deficit funcional rebuie veatiseta tot la nivel Imedicului generalist care apreciasd opartmitate trier acesor Goin’ spre diverse unt medicale de asst specail pantry cevaluare, ratamens, reprofesionalzare,profesionalisare ee : Un rol important in asistenga de recyporare I are medical gee heralist din tnreprindere care tebuie 30 cunased capacsatsa farcjonala ide muned a aturr munciortor penta eprecia portal irre aceasta si solienérite locull de mune. Desgur ed ‘pri rnd, aspectele sunt mai ales coreate cu prblematica expen. tari $i ecuperrit soieprofesonate darn ese poi 0 med cal de tnreprindere sc mu se impice sin proBlenele rupert, Imedicale a munctorilor in sypraweghere. Perfectarearecuperdvit fnctionale In pracesal demi (rocedew consderar to1 ti eral traplel ocupationale 8 ergoteraped) este de foarte malte ori urmarits in mod deasebit in eae Ghul programulul de reewperare el une deficlent fancsional sau Ihandicapas Taxa asada, door edteve din argumentele care justified ioe pe care ar wren sal ocupe medieu! de medicind general in cadral ‘chipe’ complexe care asigurd reliarca programelor de avitens Imedicala de recupsrare Dasigur ei aceastdcarie mu poate jre loc de . manual” de reew- perare medica, ea neadresaniw-se medicilor de specslate care Irebuie sf cledtuiased ss aplice programele compleze de recupe- rare in until speciaicate Fa rine det doar un deep" pe ‘cea tema On ajucral medical de faailie™ Limitndse la pro= Diemele avstene de recuperare fa domielta Bolnavuli, in familie saw evenual la toe! de munca Cu alte cine, aceant carte gia Dropus si schteze principale expect ale module tng” la ddomicli abolnavalu ronic et deft fntional In acelay tmp, precentareasuecind in txt @ unr noun! gene ‘ale asupra enttjitor nosologice care ridied necesiaten une a= fenge recuperator: la domicila mu se wea wn rezumaa de patolota, ‘nv inlocuieste cde de speciale, ie! vor fi presente dar unele ‘dae despre boll, uneor chia dispereat, de ind necesare penta Ihgelegerea obiecivlor si metodelor asisienei de reeyperare “eplicateCapitotut 1 RECUPERAREA MEDICALA (definire-limite-conjinut) Contrarea recuperdri (sinonime: reabiitare, reedacare func- Vionala) ca parte integrand a asstentei mediate, considera ca samedicina a ein tide succesunl logic dupa asstenja prfilae- ties (medicna nai cea terapeutca (medicina a dova), a apart en prepnangs dupa ulti rizboi mondial ea o necesitate pentnserge- ‘ea su diminuarea ivalidtiilorereate de ezboi Aparitia unor epider de poliomielit, la strstlsecenial si Inceputul celui de-al Sle, eare au last zeci de mide opi handica- Pati a contrat recuperarea ca un sistem nou al asistnget medial ck biectve $ milloae propri, Tencinja generals de’ deplasare a mosbidtii populayek dela bo- lle acute spre patologia erica si traumatologie a repvezeatat alta 4 defnitivsargumentaie penra raspindirea coneepulut de reeupe- Tare precum si pentu instufonalizare sa in toate rile denvotate din fame “Treptat sa contrat spevalitate medical nous, as apart unit imedicale prolate, sa creat © metodologiespecitid, eu aparatur 3 instal medicale adeevate, au editt tata, reviste de specaitats, Inn cuvant a apart cra de a ela medic fn fara noasrs, primele unit medicale organizate penta asis- tena de recuperate au fost santorilebalneare pena copii seeker de poliomielt (Gra Ocnite, Techirghiol, 1 Ma) Aparijia serviilor de recupecare medical si Azioterapie 2 avut loc n 1971 pe buza unui ordinal Ministerubi Santi, {nss, sub raport conceptual, al implementirirecuperart i mediei- a romnease, actul de natee a avat loc in cadra colo de cine usesiun since din 1974 a Academic Stinelor Medicale cfnd au ost nist primeledezbater inte specialise medical interests 53 unde sau precizatsaeinite gi carol orgaizatore al ele dea trea medicin. fn acest cadru s-a sabilt 8 recuperare este un domenty e activate complex, medical, edcajonal, socal profesional prin cae se umivesc restabiliren elt tai deplina a capacity fmerionale pierdute de este un inivid (adult sau cop fa wrt net bol su traumatism, precum si dezvltrea uner mecanisme compen- Sato, care sii asigre in vitor posibiltates de munct sau autser- Vie, especi 0 vial independrta economic fin social” ‘Rezumind acest lung defini, webuiereinut deci 8 recupera- rea esto procesul prin cae se ynaximalizear sintata Fick psi- hict ea 5 starea socio-econonics, vocafonal sisau educational a ‘una inivid ear e- perdu daortt uae bli su traumas, Revuperarea este un proces unitar, cc conform defini fs pro- pune sf retbilesse® my numa sinitntes individu efi redea familie, locubat de munes fi socitai ea pe o persoand uk sisi st calor din jur- Totuyi complexiatea soesti seop, necestatea ctr ‘uno unit de assent foarte dif ea soap rganizae gi dotare a feut si dstingem in cadeul recuperarit dou part de egal importants: 1. Recuperarea medicalt: 2. Recuperarea socio-profesional. In aceasta lurare va fi vorba doar de reenperarea medicals, ‘icéndu-se tru si cteva refer la apectele de profesionalizare,ce= profesonalizare, seoarizare speciala ee. probleme alo recuperatit Sociosprofesionale, Dey aga cum s-a arta ai sus, assent de recupecare medical a depagit ano in ars 20 ani de existent, se constats persistent nc & nor neclarti, chiar conuzi, eo privie la indica, obiectivele3t limiteleasstnel de recuperare; 0 prt a corpulai medica, chiar din are, ae un handicap educational, Difculile pot fi de eauze foarte ‘vata: este surdomut, este cu defi phic, nu vede, este infirm Joe ‘comoto ee. Aces handicap va fi rezolvat eu ajutonl soll $i peo- _gramelor de invipimant speciale, 3 Muncitori care m urma tnor boli sau acidente nu mai pot st execute vechile meseri, nu mai pot sig edstige existenf, au un handicap ocupational. Rezolvarea si in reprofeionalzarea lo, in meseriposibil de execuat eu restata or fuetional Un aspect deriva, dar eu muania diferitt de handicap ocupationl, «tte handeapul economic, de avea un vent suet st erezeinde- pendent pacientulu infirm. Rezolvares uncon ete fila dar mu si ‘mposibila, ea cuprinzind posit de activi erative parle, _ajuoare sociale ee 6 i Cele mai freeventeeazur le incegisirim in sera handicapului de independent fizich care cuprind activitaile de autotngtiie ea si ae aspect ae aetvitiilorzlnce, Pacientul poate B complet dependent sau doar partial, de asemenea handicapul poate fi temporar sau efit Recuperarea acestorbandicapur este th deca relajie cu ininmic tatea. Citeva exemple: protezaea unui membra amputt, utlizarea Scaunufu eu ote, aplicatea unui aparat aii, conecionare 51 uilizres unor aparae si instal electroniee comand verbal, up ‘Recipe pets strane = = se Obioctveleacestelasstenfe pot i reaumate asf ameliorate dureri ~reducerea sau suprimara in lama ~minimlizares efectelorsecundare nedoite; ~ prezervavesfuncilatculre gi museulare; ‘mentinrea sau tevenizea lao vias productiva ict mal activa, 8 schifam in continua luli rolul media de fare tt ea Al scesti program,HL) TERAPLA MEDICAMENTOASE Medicamentl este ,pritonu de nedespanit al bolnavalui cu PR. exists foarte multe medicaments recomandate gi continu <8 spara rmereyalale Practe tate pot detemina efecte secundare uneott de dooscbits gravitate, cae Uebuie cunoscute,preveit i tratate media be apar ‘Medicsmentele uilizate se pot catalogs in elteva grupe prin. cipal 1. Drogur} cu acfune lent (slow-acting drugs), medictic de, fond, firs efecteannflamaori, dar care ar putea medica evolu procesul mori. In acest grup is sAruile de aut, antimalaricele {de sinters, D-peniclamina,imunomodultuaele, munosupresoarele. “Exe © medicatie pe termen Tung, de luni $i ani de zle al ire fect poate devent manifest cel pin dup 3-6 lui. In general, ese pretris de medical spocialit, urmarirea pacintulu webuind 8 le ‘leu ait clinic edt st prin teste biologie din singe i urna ci eciele secundare pot afectatabloul sanguin, functi rinichilui say, 24 hepatit, pelea, och ete. Tnnele siti, aceasts mediate se administreaz in pital say administare se incepe i pital si se va continua aac “Mediu! de famile va tebul sa urmareasca voreciudinea cu cay paciental ii ia medicatia, sa urmareaseaseeventialitatea examenelae Biolosice de contol, #4 surprinds precoce eventalee efecte secur ‘dare e pot apirea : 2 Drogurantinflamatoare nesteroie (AINS) Sunt medictmente cu acne imediatsaninemstrie,antialgica Este medicajis cea mal utiliza de bolnaval eu PR, ete pines lis ined", cum se spune. Aceasti mediate ese preseist de medic, da tse hat side pcieat din prope iigativa sau la saul pret Familie, Exist 0 mare varictate de asfel de mediamente care, dey se incidrearA toate in grupa AINS nu toate actoneazs prin access, Imecaisme fermacodinamice. In plus, toate sunk drogur eu elete se ‘cundare uneorl chiar severe, Pen un olnay eare este obligst Si, Indminiseze astfel de medicament, ani de zie, dack nu chiar tou ita, este absolut necesar st se fact 0 insite amdmunit espa, ‘eestor drogur, a modalitiior de administra (moment, doz rite fale de administare, sociere medicamentoasd ete). a senineior de ‘Sebut in apaiiaefetelorsecundare, Meicul de fami va isis rereu asp scestoraspecte eu ocazia feciui consul al Dolnavlt 6 {2 PR, cx at ma mute ct a majortete cm face indicate peau AINS, feet ln preseriere AINS webu ina seama de tare cin gh sch. bolnvl (ral procs iano de ote see ae medicamentele disponibile, de costul acestar medicamente, de for st ames farmaceuticd, de efectele secundare ete. an none ets ete ume teen proces in Ito atl ecu an eer oe {ca clementul cel mai important de ajutor in asistena a & ine Secandr et de recur Sous vs fa mentinerea funcjici atticulare si musculare a nisurilor de ki pat ere intoterape in vedern tela sey Desig mete locus condi 6 extremal ma bra AINS. Vom prezonta doa, sub fond de lee nies so Fezumative supe principaelor rupee mats princpallor gripe medeanctese de AINS AntiiaMamatoare nesteroide Tense - sans | Pret = me | acc, ey eto Pps] S exe pete ete eel cag nea | ‘$5. Ac. Pvolealkanosei ea ay 6 Prezainone vets : ys ee ee Peete Lam Lew | | | :Efectle gastrointestinal a fost wooute In tablou dsoareee sunt shsolue generale putind merge do la simple epicastralgi pn i he- ‘noragia digestiva Exist desigur gi alte efecte secundare importante hepatotoniee, discrazi sanguine, anemie, neff, tri legice ee. 3. Drogur’antagice simple uilizate pentru contoluldureri pen- tiwanucreyc dozele de AINS, Aste de drogur sunt: paracetamol, fniptin,amidopirin,fenacsin coded, pentazocia (oral), not Sminofenazona (algocalmin), clorzoxazona etc. Ele se wslizeaza ca Stare bau de obicel in asocsre ite ele cu sou flr adnosul unui snnflamator. ‘Design gi aveste medicaments tn administrate cronied pot aven facto negative (sanguine, nae, hepatic et) dar Ta adminis in- Termitente st det de bine suport "Tot in aceasta categorie a drogerilor antilgice vom integra $i snedicatiapsotrop ulilizats fn Scop] analgezietneuolepice pert are formula cea msi efiien& este asocieres unui neurolesie enota- “ie $42 unulanidepesi. 's Conticoterapia eu ton spectaculozitaenefeteir ei in PR este co modicaie care ow trebule sdminstrath doc ta cazurt eu ttul ‘Geovedite (forme severe de PR cu fea, anerie mareat,neuropaic, Sindee seescr,vselte wc) Cortera ssh a inde arts porns degraaes acl din P pla exe 0 mee Ui oF frase teapot font gist cx role ino Sap deaf Amit tesa ere ee Fae dors rape ese dom osc minimal ‘confeuerapis PR cimire st fe preset doar de medi spoilt in spital s poline, no ‘problemi particular este administrarea intraarticular a unui ort (Se pera state alpen). e fae wh mare Sour de aces erapie vez ee dem mero septick fcoptlr oun acl. Trafic ete pnt nla un coicod sint 2) Amtliorree inflamagici si doreni a 1-2 aniulaii care mu | pune a tratarental sistem ') Faeltarea programa de fiioterape si revuperare mesial ca sia procedeslor corective topes i 1 | | 3 ) Tratarea pacienilor care mu tolereaza sau ou rispund Ia terapia sixiomicd; ‘D Tratarea fenomenelor extsartculare, ale esta moale snosinovc, burs, sidrom de cana crpia ee) © infilraieinzaariculard nu a fi repeat mai devreme de 8-12 siptimin, far © articulate nu va f punctionsta mai mut de 4-5 ri pean, Penta articuaile portant, covet est ea dupa infeai,pacien- tul si Hindi In repaus 2-3 zie ar apois¥ meargt cu spin de bas- {on Inch 10-14 zile (din pate nimeni no apie acest inca care acroduce percolul necrazei aeptice), Wi.22 PRATAMENTUL FIZICAL ‘Aga cum s-a pout vedes din tabeul |, meisina tzid st etseste Indica in toate stadile PR. Obiztivele ei sunt: ameliorarea durei- Jor Iibunbirea circulyetperiferice,seAderea procesulutinflarns- ter, prezervaea i mliorarea fnctiei musculoartiulare. Aceste biectve se realizeaza prin motodefzicale foun diverse, posibil de aplicat In servieile de fzioterapie 91 recuperare din. spitale gi policlini, Exist Ins pi unle proceduri de fieterape ce se pt aplica sila ‘domicitul bolnavilar 5 care vor putea f ecomandate de medicul de Sai |, Apleare de dirt focal reste pragul la dure, ameliorind ireea, seade contractura musculard feflex, permite © mai ujara robilizae areola, pregitegeariulaia 51 muscnlatura adiacens ent programul de kinezoterapie. In condi de domictiu se poate aptica desigur doar cslura superficial prin bate eald pari sau general la 36,5°-97,5° peri lected, sleulei eu sare srunjoasdinclzit, eventual chia aplicare e patina preparaté la domiciiv. Utlizatesealdurik profinde pin ultasunet, unde seurte, microunde poate fi splcat doar in servcille de fzoterapie. fecal caluril superieile, mal ales aupra jesuturilor met peri arcuate, constant afectte in PR, sunt foarte bune, educind mult cereea de medicatie aniinfamatoie antalgiea, Procesulinflamator 2»articular acuizat (in pin puseu) containdies pant eteva zleapli- ‘area de calor, urmind ea aceasta se incepta ev tempera mai apropiate de neutralitates wepatcreseut, Se recomands 3-4 aplicai lice ey dara de 20-80 mi, Dups aplicaree de cldura se yor execute exif de gimnastcd mai ales ele de fnindere a esuturlor rotactrte. Bain cals general de imineas reduce malt dureril i vedoare aticua ‘Asupea eect intraarticular al ealdurit superficial, mai ales in azul arculfilor cu fesutri moi de acoperize slab reprezentats, exist inc discupcontraditoi. Inca mu a dat un vert hotrator, dct temperatura intrarticulard seade sau creste th aceste clt= ‘umstane 2. Recele~ a agent fizca terapenie~ ete flosit si preferat de ‘nul autor fn tratares une aula flame. Ca si cldura, si aplicarea de roce ereyepragul la durere gi seade spl muscular in acolsimp, ambele aduc o mbundtie a eiculae focale et deosebire ef eevee determin’ o cireulaie activa fed hiperemie de saz Jn fara noastr,apliaresagentull rece (crietrape) in reumatis mul iflaator ace oat slabé tradi, dar eféctle It favorabile sunt real Exist mai multe metode de apicare local eroteapie:com- proselereci, compresele cu spac de ghost, pan de shea, masa- Jul ev ealup de gheat, pulverizarea eu Kelen, Not prefer nasal ‘x ealup de gheat (pega nt-un pahar de plastic) deoareceefectal eplicut a celeste diminust de excita mecanicd 2 masajull eu — 40" ‘mobiltate putin diminats: Rexie > 90°; abdutie > 40° mobilise normal, ‘asl Fe Te ca ST wm pte mecca Tene ses Stems rapa 1 [ieetviimcime [Anca cna cate | Nomaica ce B [men at owe Be ta Fei abasic? [Namal 3 [eet wi den 1 ain [Feseiairear— [Mew oe + [Dew ras din [een ora [New pia peop eps hatte [ereindemar) [Fee ma ne MP —[ Mer firs be asad” toe tandem seat a [inti Fieve pe abd Norma 6‘Aga cum am afirmat tne de la Tneeputal acest capitol, numa coxartoza secndar ridiea problome de recupeare, dar dell este ‘ch aceste probleme 8 apor etm try, adc 8 fous 52 evi sau si itdriem et mai-mult iosalrea defictului functional al soldat Deconpensarea soldului, respect apartia durriler, aii migetloraricuare si sparjiaschiopatni se poate produce Ia erie ‘gst pe fondultulburinioranatomo-structurale locale. 113.2 ASISTENTA COXARTROZEI LA DOMICILIU Asien medicalt a coxatozs secundard chu sab a bash acceplunea e seus boll etn primul rn, oartune ontop Aga cum art ceva mits, vorbn de ase cat nc gvernre «uct sours stun ee, Bi fs crtnpor eed ene peo pe ca i volts degra arcu : oo rea actors, pecovoicewebule Rl sg et ma wee aan coals congenial) char prin ‘opis ie Sra 13, su xs ugh atc eae dente 0 pou oe uct norma a arse coxotemurae, Abate er Sec ungh dete dslrilorrealizaza Gene vain See tealilorcongenale ewe Yr determina cu tinpoldevokar tine! conarroze Secunda Arca! gersico- ‘obiorslor ag 12 — Ubiple we thle le aba eb ‘Sool 6s~ Insufcinga de coll: unghiul HTE depaseste cu mult cele 10° normale coi ind obtic, permitand capa feral 58 alunece fa sus rupdnd astfl arcu cervico-oburator (ina itrerupe) i insaland subhuxaia de old, In aces timp, acoperiea eapului femural este insufcientd(unghitl VCE sub 20°, Eavrizand fal in coi, =O angulate mai mare de 40" a unghiiui cevicor diafzar (COD) creeara coxa valga,o dsplaie care pert mecania olde Ini, fend ea cesta st suport presiuni molt mai mar in aes deeds. oraal (princpiulbalanei Pavel) Vieilearbitecturale ate cotiluti, caput sau coli femal pot S corectate prin divers puri de oper (butte, esteotomte et) con sera ex interven proeoce, profilactice. Necrozele aseptice de asemenea tnaine de a determina incoee _sruenf articular benefcias tot de chirurgie (ford osteotome). Anuitele septic trebuie urgent trate ~ intensiv 9i prelunsit ce antbiotie, antiinflamatorit si cu repaus aniculae nepermitandi-se ‘nctrcarenaniculave (spi. Aatitele nflamatori eronice intra schema terepeuticae entice ‘eumatce respective, infrmiatea coxofemuralt instalindose rept, a beefiind mult mai tardy doar de interventipaleative (arrodeza, rovers), ‘Traumatismele locale (fracture), operate sau my sunt de obices, ‘imate de instalara coxartoze; de aceeaaceste cai yor teu sé ‘uneze programul de profilani-recuperare Jn general, ca regult stabil, in condiile existenteunei stink brccoxotice operate sau my, se recomandl ca pacientul st urmeze 6 conduit coreett de ,igiens aticulart a soldulu, 58 respecte un humar de reguli de comportament menite sé protcjeze aniulaia splduli in decurslanilor. Principle regli vor fi ‘Sse evte tatu prelungi in pcioare; = Sits evite mersul prelungt pe jos ~ Sse evite mersu! pe terenuriaccidemate ~ Se va mentine o greutate corporal normal stu chiar ceva sub vox rile standardeor obisnite: 66 so peer nxn pe bile Se see pil imps ropa Se mane» - —hrr—r—“—™—C—sSCNN a —h—rereEEeSeSO rev poate pretngt, the, mal ales cele de std pe Se etn ve moe es pe Seno ees mat ibowh ode nae a Lrrr—“—_es a LLr—sS oe ina seve aoe es eo torts pours bse ' Corer neat men nore (ck ese ex rn ee et a Caceres ee mcs oc a ~=—rresrses a —Urhr_E-——trs—S—O a —rti“ Ue, Astfel de godine rule repetate in curl zl na Exerciile de intindere se por arana pent oriare articulate gi ori dreetie de migcarefcind o posturare coecth penta obiectvul respectv TEx bineneles si ale tchnicipentu ergterea amplituinil a ticular, actondnd ssp festa moale, cur arf: inibiti eta ‘nuseulars prin procedse de failitare neuropropriocptia, tee aplicate dor de kinetorerapeuy 1IL42, INSTABILITATEA ARTICULARA Ruperea ligamentelor, capsule, meniscurilor sau eventuale dez- axie articular, prodse prin eaumatism, la Ih grade variable o in- Sabiltte artculara care reduce mult potenialul functional a sey- ‘mentulal eespectv. ‘Asocierea une sederi de fore muscular maeste mult impotenta functionals, O astfel de sechela cd est Severa (mai ales Ia arieu- Inte memiretorinferioareingreunind mersul rebule ori operat ori ‘rtezatt in aparte speciale de contenfionare, de preferat dnamiee. [Aces aspecte se rezolva tn servile de ertopediegisau recuperare ‘medical (erape ocupstionsl) "Exist ins, imase ca sechele,o serie de lait antieulare Ia Tim ta indicaiesoperstori (su In care operaia& avut un rezulatnesa- Usfichton, iar ortezarea este ~ pentru 0 perioada ~ imposibilé din Tips ortezelor adeevate Paineipaleleamiulai care instaleaz8instabitaliarculare sunt: _ssnunchil (el mal mportan) leona, mara, ctu La domi, scsi pacing pot fin mod ecient ajuta pein dows moda de assent recuperatorc. ‘) Prima, care va fi diseutas mai departe, ete crestres fork ruscalare a segmentelor adiacente, Deoarece, practic, ms poate Tuera pe sructrile anatomice care asigurd stabiltatea pas articu: lar (ligumentee,capsua) se va da oatentie deosebithcresteri stabi" li active arcularerealzaa de masa muscular Canam muschi pena anumite aticulai). O instabiltate de genonchi va fi mult ma, bine sportats dacs vom erste frta musculard a evadricepsului (x primal rind) dar si ichiogambierlor si gomenui (in eadrul exer- Ciilorzise de cocontacti) Steep il a 13b) fn al doitea rand, in tpsa unor onteze adocvate, va tebui si ‘nvStim paciental sii aplice zlnc conten suple™ pe aneultin Jind. Aceste contenfi, fra.aaveapretangi ch realizeaz o real blo- ‘are instabilii ariclare, dau pacentlui o mit mai mare sigu- rag fe mers sau mobilizar Taina Ne us | | | in fgura 30 se rata, pe etape, montjul de contentonare pentru o ‘nsabilitte fates a genunchiuli. Pens 0 insabiltate extend, se procedeazd in aceagi fl, dar benzite strat faja extend. Asocicrea ‘content! interne cu cea externa se poate realiza pent insabilgle bilateale. Bazil crculare de fixare de pe coups si gamba sunt ‘oarecare dstnia de gernchi pene «asigura o efcscliate mecanie tai bunt gi un confor al pacienul. Medicul poate opta ins g pen- ‘tuo fare mai putin ditana “Materialee folosite penn aceste conten sunt benz speciale din fio tela cu fata adeiva. Se po Inst improviza ila noi din fei slastice Inte de 6-8 cm in asocere ew panglict de leucoplast care Frese fa asigura prin adeziune sailtatea mont Figura 31 arad movalater de mont) @ unei conte supte pen- wy glean. Sprijinl de bastn devine obligatory in cazal unt instabilit de stun sau glezxa mai severe. Nu treba piendut din vedere cline lita la membreleineroace duc msi devrome seu mai tzu 4 Fae 31 ~ Mol nl coz spe pene leat (Goya nsILS SECHELE ALE TRAUMATISMULUI MUSCULAR Sechela muscularé postraumatics poste fi sezulatul ingivet al levirt une ate sructuri anatomnice vevine (pice, articulate, liga ment ney, vas sanguin, os) sa reaultaa direct al lexi taumatice smsculae (labelul VN), 1ULS.1 SECHELE MUSCULARE POSTTRAUMATICE INDIRECTE. CCondifa aproape ubieuitar a uneiastfel de sechele este imebiliza- ea segmentul (im vedereavindectilezimilr traumaice) care va determina sciderea forte si rezstentl grupelor musculareregionale cu hipotofie musculna, prccum si sciderea Mlexibltt musculare prin contactura—retractura muscular ‘Mai rt, cauza trumatich museulard indieets este 0 fezine vascular (chemi local ca ix sindromul Vellmmann) sav Sezunea hervull perierc generatoarea atofci de denervae. Find probleme mai deosebite petra recuperarea functional, ele ramén exclusiy de competent specialistulal recuperstor ale eu india pent dome ella vor fl urmarite de medical de fale Exist mugehi care fy incepplerderea de ford chiar dupa 48 de tore de imobilizare (ex. evadricepsub, continuindu-si- apot intrun ism ma mult sau mai pain rapid ‘Desigu ef ideal est ea acese sechele musculare indice 8 ie prevent, chiar dat total, el putin pri, Prevents se face tn perioads de imobilizae,iavatnd pacintl st ‘ed contréetit izometice sub aparatl_gipsat, 3-5 contraetit de 5-6 secunde cu forts maxim. De asemenes, pene rextularticuli= lor membras afetat se vor efectia mobilizai ample pasiv,astivo~ pssive sau active In functie de ituaiaconere. Aces mobilzai 5 posturaile adecvate, evita saw Timeaza plerderile de lesibiltate ‘muscular eu contracturh. 1. Refacrea forel lreslstenet maseulare Se pide din vedere prea adesea, din pate, deficit funetet amusculare este de multe ori mai important pent inopriatea 6 fuetionala a segmental decit pierdovea amplitdini ttle de miseare a une! asticulai, pierre care, dseori de alfel este dete ra cde implicares muehulul asa eur Seva vedes. ‘Tonifierea musehiuiui sub raport motodologe este simpl8, mono- tont gi de dura, tribute care probabil stu sa baza compliansi selzute a pacientulul (8 de acest obietirecuperstor deosebit do important. Este 51 motivul pent eare medieul de fan, iinet ta domieiliu pe paeien,rebue s insist pentru executaren programe Tui kinetic, 88 menpin rez interes pentru acest progr Exist doui metode dea crete frfa muscular 4) Contract izometricdrealizatd cx un minimum de 60-65% din foria maxims 2 muschiulu din acel moment sib) exeeii eu eezis= ten progresiva 2) Contractile Zometrice ale muschilor sabi dureaz 4-6 se- ‘unde, repetindurse de mai mule oi pe zi. Dupd cum se se, aceasts ‘concentra se ealizeaa fd deplasarea segmental (dei fra seu- tare de ftrd muscular) cov ce inseanst ct Se menajeazaactiulaia (On cazul Tezarii acestea), Este © metodé efiients de tonifere suse, ') Contractile iotone (eu scurtaven uschiuli) exeeutate fast contra une rezstente (sie eu sip, canon elastic ele.) determin erate de forgh muscular att migearea concenticd de seurtare 2 rujchiulu edt gi la eva excentiea 4 alungie a fi, In figura 32 (@) gamba, cu greutate In ged, i ste ridieatd, ceca er Inseam somractie cl seurtare de fibre a Inugchidlui cvadceps (conastic ‘concentrics). ia figure 32 (b) gamba este coborith deny, evadri= ‘eepail conzactal se alungeste sub ‘ezistent’ (lopta contra. gravitagiet 1 ‘are ar face st cal gamba) re = slizind contctia excenties de a foane mare efiient fy toniferea muscular, un“Techie rou ct exert iantone eu esen se repent

afte, apranie sau agnozie; ~ Hemiplegie = crize convulsive Gaksoniene) ~Paralizit localiza (monoplege facial, brabial sa cra) su ‘hemiplege eu predomineny brabialt sau rural, — Paraltilafectearh mai aes segmental distal al membrelor, ~ Prezint (de obiei) i tulbur senzitiv; ~ Partiia fall este de aeeasi pate cu hemiplegia, ine capsular ~ Hemipleyie global, severt (de multe or totgi mai accentuats brahiad), eu spastictate ascents = De obcei fr tlburii senztive (dar exist excopi nd lezia nea este in zona capsular posterioai, ectwne ranch cerebral Prezena sindomului alten (hemiplegie contalateal lziuni + Drinerea de nerv cranien de aczeasi parte en lez). Anal 2a clinics a nerviorcranieniinteresai i indica de baz sue pra loeului exact al lezinii (gers! oculomotor ~ lziune edunculardnervul facial = leaune ponting; nervulhipogio leziuns bulbar ete) — Prezena sindvomali cerebral —Tlburari de sensbiltate dite s severe. Lesinne medard(Geasupeaumnflatri cervical) Hemiplegie de partea lezionala + tulbwriri de scnsibilitte superficial de parea pus (sindrom Brown ~ Sézguard): 134 —Respectarea fis ‘Amiotrof lt membrul superior (cain leziunea de newton motor petri), DDupa ataeulacut vascular cerebral exist, pen supravieitor, ‘doua maniere de evolte:vindecarea comple (care intr In pre. cocupatile asistenelrecuperstor gi insalrea defciulul newolosic Prin leziune neurologic persistent (ceca ce anglo-saxoni demamese completed stoke") problema eare evident fice abictulrecuperari inedicale Boinevi acetia eu completed stroke” pot vein in timp dou tipur de ametiorr -vindecr 4) Ameliorarea ~ vindecarea newrologica. lesional, local, este in {ince de mecansmul pein care sa prods accidental vaseular pre cum 9 de zone cerebral lezat, Din acest moty, nse pot fice ei Un fel de pronostcuriasupra duratei gi cali ametiorrit — vin- ecard neurologce lun anunit bolnay. Se consider, tn general, ed 90% din vindecarea neurologic sa produs deja ta siya primelor 3 luni de la accident. Exceyie fac uncle hemor cerebral in care do ‘a ametiorri~ vindecdri neurologice poate 38 Fe mult ai mare ) Ameliorarea — vindecares faejsona a abilitilor 51 perfor ‘mantelor, care desigur este indirect rela cu Tezimea netrologied, dar este in foarte mare masuri dependents de conde In ere pr cient este plasat pent a pues recupera, depinde de capactates $i rotvata acestuia de ai reeSpita independent si posible de auloingrijce ca si o vial socala $i economicd cSt mai aproape de oem: © condite de baza este tncepeea reeuperdrilfancionale eit mal precoce, adic imediat ce exists dovadinclinicd a stop procesulu e infarctzare (opis progresii defiinal newolozie) ear, th mi Joritatea cazuilor, s produce la 12-24 ore de la atacl aut. Aceastt stoparetebuie se evidnts 48 de ore. Doar pentru hemoragile cerbraleinceperea recuperini tric sminati 2-3 sipeimini pad cind pericolal nor repetti ale singecrilor este consderat dei Adevaral este cd se ste pre putin sa oe se Intnl in reir in Perioeda umdtosre lezvil fui. Nu se sie tn ee msurk proces de indscare fezional determina vefacorea functional sa dct aceats Bsrefacere mu are In bard reorganizarea neuronal locals sau de vecinatte, Av fost emiseo sere de tori care inceaca 2 explice mecanisenul acestelreaparit a funetilr pieedute(eora daschizisuli, a redun- ‘danje,afuncti vicariane, a dezvolarit newronale, a scimbilor th stratega comportamentals te.) Desi interesane, este cals ne ‘prin acupra aestr teori. Toate int pleaca de la 9 aceea premis $1 anume & pocetisulo reparator anatomocfunctonal al creieruli, Potential ee poate fps in evidena doar in eadrul unr cont cur, arf ~ incepereareinvatanit motorit iment (Condiie esenialt care stimuleazdreorganzareaanatomo-fanctionla) Limitaeafolosir pi intact; Calitateacrelerlu inainte de AVC: Calitatea mediull in care est plasat pacentl dupa accident Faza precoce de recuporare ese diijata de medical naurolog care ‘ngiiese bolnaval, i const frum program simplu, axa pe postr ‘5 transeruri de poziti in pat (eu ajutorulasistntului) precum si pe promovarea respira, evtareastazei sa atelectailor pulmonate si 4 sazelor venoase ale membrelorinfriare “ransfeol pacientulu int-un servici spect ‘nebuls se faa end boleaval ~atins un nivel de consti sufcints ~ poate Face 2-3 pai into diese, poate sii aminteasc gh aplice az cee ce a invita Practica medical ara e& exis hemiplegic! ce obtin relate

S-ar putea să vă placă și

• Iubirea Este o Tema Inepuizabila

  

  Document6 pagini

  Iubirea Este o Tema Inepuizabila

  Mădălina Stavarache

  100% (7)
• Kinetoterapia În Sindromul de Tunel Carpian

  

  Document28 pagini

  Kinetoterapia În Sindromul de Tunel Carpian

  Mădălina Stavarache

  100% (3)
• Hernia de Disc Cervicală

  

  Document27 pagini

  Hernia de Disc Cervicală

  Mădălina Stavarache

  100% (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Diamante Sintetice

  

  Document2 pagini

  Diamante Sintetice

  Mădălina Stavarache

  Încă nu există evaluări