PRIM AJUTOR

O urgenta medicala este inprevizibila si survin ca o

lovitura de traznet.
In situatii neobisnuite, neprevazute, in orice loc si in
orice situatie.
Situatia creaza panica in jurul celor afectati si in jurul
anturajului.
Urgentele pot fi: individuale si colective.
Urgentele medicale trebuie rezolvate rapid, imediat ce
a fost recunoscute, fiindca orice urgenta este
daunatoare, trebie rezolvata daca nu total, macar
partial prin gesturi simple ( de cele mai multe ori
improvizate).
Este o notiune, dar este mai ales o actiune.
Rolul si meritul celui care acorda primul ajutor este
nepretuit, deoarece primul gest poate fi salvatoare sau
mortala.
Include un pachet de masuri sau proceduri aplciiate
unei persoane (victima) aflata in dificultate.
Pentru a efectua un ajutor eficient cel care se
angajeaza la acest lucru sa aiba cunostinte medii de
patologie si de terapie.

FUNTIILE VITALE:
RESPIRATIA: inspir/ expir (14-18 respiratii pe minut)
Variaza : 40 resp/ min la un nou nascut.
20-30/ min la un copil.
Diverse situatii: mai mult de 30 resp. pe minut.
CIRCULATIA:
- bataile inimii: 60-80 batai pe minut la un adult.
- 90-100 copil
- 130-140 la nou nascut.
PULSUL: RADIAL/JUGULAR.
TENSIUNEA ARTERIALA:
Adult: 90-140 max. Si 70-90 min.

PRIM AJUTOR
Copil: 91-110 max. Si 60-65 min.
Nou-nascut: 65-80 max. Si 40-50 min.
E.K.G.
- ritm sinusal.
- tulburari de ritm.
- infarct miocardic.
EXCRETIA.

PRIMII PASI INTR-O URGENTA:

Localizarea evenimentului.
Nr. de persoane afectate.
Colaborarea cu anturajul.
Evaluarea situatiei victimei.
Alertarea unitatilor sanitare (ambulanta, smurd).
Incepeti primul ajutor in functie de tipul urgentei.
In fiecare caz trebuie realizat asa zisul ABC:

A (air): cercetam caile aeriene (daca aparatul respirator

este in functie).
B (breathing): respiratia.
C (circulation): puls, tensiune arterial.
STOP RESPIRATOR: 3-10 min. REVERSIBIL (atat rezista
fara respiratie).
STOP CARDIAC: 3-4 min. (atat rezista fara respiratie)
manevra de resuscitare.
MOARTE CLINICA: 3-4 min.
MOARTE BIOLOGICA

TRUSA DE PRIM AJUTOR:

Tifn, fesa.
Comprese sterile impachetate.
Bandaje.

PRIM AJUTOR
-

Leucoplast in fluture, simplu.

Foarfeci.
Pacchet de tampoane de vata sterila.
Bandaj elastic.
Pachet de vata absorbanta.
Aspirina, paracetamol, algocalmin.
Termometru.
Ace de siguranta.
Apa oxigenata.
Calciu gluconalact.
Solutii antiseptice.
Lotiune dezinfectanta.
O bucata de sapun plat.
Lanterna.
Trusa de muscaturi de sarpe.
Manusi sterile.

MATERIALE UTILE:
-

Servetele.
Prosoape, cearceafe.
Carlige de rufe.
Paturi.
Ziare.
Usa, blat de masa.
Evantai.
Esarfa mare sau batista.

AMETEALA, VERTIJ
-

Senzatia de cap gol.

Pierderea echilibrului.
Senzatia de rotire a lucrurilor in jur.
Greata, varsaturi.
Respiratia si circulatia putin afectate.

CAUZA: orice influenteaza urechea interna.

Infectii.
Tulburari circulatorii.
Reflexe cu punct de vedere digestiv.

PRIM AJUTOR
TRATAMENT: prevenirea caderii.
Asezate in plan orizontal.
Evidentierea cauzei (rau de altitudine, rau de mare).
INCONSTIENTA: pierderea cunostintei pentru o perioada
de timp (minute-ore).
SIMPTOME:
-

Indiferenta fata de ambient.

Lipsaa de raspuns verbal.
Reactii presente la excitanti durerori puternici.
Respiratia si circulatia putin afectate.

CAUZE MULTIPLE:
-

Afectarea vasculara- celebrala.

Lovituri, caderi, traume.
Greturi.
Inflamantii.
Soc psihic.

TRATAMENT:
-

Verificarea functiei respiratorii cardiace.

Asezarea victimei ori palmuirea (discret).
Nu se alimenteaza (apa, mancare).
Eventuala stropire cu apa rece.
Alertarea unui servetel umed.

LESINUL: pierderea cunostintei pentru putina vreme.

CAUZE: hipoglicemie, oboseala, soc psihic, reducerea
fluxului sangvin la nivelul creierului.
SIMPTOME:
-

Tegument rece,uneori palid.

Tremuraturi.
Ameteala.
Greata.

TRATAMENT:

PRIM AJUTOR
-

Asezarea victimei cu picoarele in sus (30 cm).

In pozitie orizontala (irigarea creierului).
In fata, cu capul intre picioare.
Stropirea cu apa rece.
Controlul.
Evidentierea cauzei.
Daca revenirea nu se face rapid, se apeleaza la
serviciul medical.

COLAPSUL:
- Prabusireaa T.A. (tensiunea arteriala) de durata.
CAUZE: infarct miocardic, intoxicatii,, infectii.
SOCUL:
SIMPTOME: tulburari grave (respiratorii, cisculatorii, sist.
nervos, renal, hepatic, metabolic):
CAUZE: traumatice, infectioase.
CONVULSIILE:
- Contractii involuntare bruste.
- Pot fi tnico-cronice. generalizate sau localizate la o
grupa de muschi.
- Convulsia este un simptom, nu o boala ( apare la mai
multe boli).
- Se datoreaza unor descarcari nervoase din cauza
afectarii scoartei cerebrale.
- Pot cauza: spasme musculare incontrolabile; pierderea
cunostintei.
CAUZE:
-

Infectii: abscese cerebrale, meningita, encefalita, sida,

etc.
Tumori ( mai ales tumori cerebrale) sau alte leziuni ale
creierului (hemoragii).
Traumatisme craniene, accident vascular.
Renuntarea la alcool dupa o indelungata perioada de
alcoolism.
Dementa, boala Alzheimer.

PRIM AJUTOR
-

Leziuni la nivelul creierului.

Boli de rinichi sau hepatice.
Calcemie, glicemie.
Consumul de droguri (cocana, anfetamina).
Epilepsia.

FAZE: tnica( membrele inferioare), crnica (cazaturi),

rezolutie.
MASURI DE URGENTA:
-

Pozitie culcata.
Protejarea fata de autotramatizare.
Mentinerea cailor respiratorii.
Materiale intre arcadele dentare.

TRATAMENT:

Diazepam.
Calciu.
Magneziu.
Glucosa.
EPILEPSIE:

CRIZE:

Bruste (vin pe neasteptate).

Aura ( simte ca vine criza).
Neliniste.
Convulsii tnico-cronice.
Pierderea cunostintei.
Emisie de urina.
Revenire dupa acces (criza).
Amnezie.
HEMORIAGIA:

Orice leziune de vas determina hemoragie, adica iesirea

sangelui in afara paharului vascular.
CAUZE: care dau hemoragii sunt multiple, cele mai
frecvente fiind traumatismele si ranile.

PRIM AJUTOR
- Traumatismele simple provoaca leziuni ale vaselor
mici, care se traduc clinic prin hematoane sau
echimoze superficiale.
- Daca traumatismul este violent, se pot rupe vase
sangvine mari, dans hemoragii exteriorizate sau
neexteriorizate importante, pentru care trebuie luate
masuri terapeutice urgente.
CLASIFICARE:
A. In functie de locul unde se scurge sangele:
- Hemoragie interna: cand sangele se varsa intr-o
cantitate serioasa sau fara fracturarea unor oase se
scurge printre tesuturile vecine osului: ex.
Hemopericard, hemotorace, hemartroza.
- Hemoragie externa: cand sangerarea are loc in afara
organelor).
- Hemoragie exterioara: cand hemorragia se face intr-o
cavitate (stomac, intestin, etc.), iar eliminarea are loc
catva timp (melena, metrogie, hematurie).
B. In functie de felul vasului care sangereaza:
- Hemoragii arteriale.
- Hemoragii venoase.
- Hemoragii capilare.
- Hemoragii mixte.
C. In functie de cantitatea de sange pierdut:
- Hemoragii mici ( usoare).
- Hemoragii mijlocii.
- Hemoragii grave.
HEMORAGII INTERNE:
Sunt insotite de tulburari din partea intregului organism:
- Paloare datorita vasoconstrictiei.
- Ameteli, vajaituri in organism, lipotomii (datorita
ischemiei, scoartei celebrale).
- Extremitatile reci.
- Sete intensa, gura uscata.
- Puls accelerat (100-120 batai/min).
- T.A. scazuta.

PRIM AJUTOR
- Apar semne in functie de cavitatea in care a avut loc
hemorragia (vezi traumatismele toracice =
hemotorace si traumatismele abdominale =
hemoperitoneu).
STABILIREA INDICELUI DE SOC:
- Este foarte important ca inca de la locul accidentului
sa fie precizati unele indicii de apreciere a starii
accidentatului.
- Astfel indicele de soc poate constitui uneori un indiciu
pretios in vederea aprecierii volumului de sange
pierdut.
- Indicele de soc permite evaluarea starii ranitului si
facand un raport intre frecventa pulsului si valoarea
T.A. maxime.
SIMPTOMOLOGIE:
Epilaxis: hemoragie din nas, hemoptizie, hemateneza,
melena, metroragie, hematurie.
PRIM AJUTOR:
- Se va pastra bolnavul nemiscat in pozitie laterala de
securitate sau in pozitie laterala de securitate sau in
pozitie semiasezata, in functie de sediul hemoragiei.
- Pozitia capului orizontala.
- Picioarele ridicate (30-40)- flectate.
- Capul- sub nivelul capului.
- Controlul functiei vitale.
- Hemostaza.
HEMORAGIA NAZALA:
CAUZE:
- Locale: polipi, T.V. ( traumatisme vertebrale), traume,
corp strain.
- Generale: H.T.A. (hipertensiune arteriala), boli sange,
hepatice.

PRIM AJUTOR
ATITUDINE:

Bolnav pe scaun.
Tampoane tifn, ABS cu hemostatice.
Tampn posterior.
HEMORAGII AURICULARE:

HEMOSTAZA: oprirea sangerarii la locul producerii

acesteia (provizorie sau definitiva).
- Hemorragia provizorie se poate realiza prin:
compresiune digitala, pansament compresiv, garou.

FRACTIUNI, LUXATII, ENTORSE:

FRACTURA: este o leziune la nivelul osului, un os se poate
fisura sau rupe, acestea fiind cauzate de o forta sau o
presiune care actioneaza asupra osului; fracturile cauzate
de presiuni sunt rupturi mici si au loc atunci osul a fost
supus unor presiuni repetate. Fractura complexa sau
deschisa are loc atunci cand capatul osului este rupt, iese
in afara prin piele sau cand fractura este provocata de un
obiect strain care a penetrat zona respectiva, aceste
tipuri de fracturi trebuie tratate urgent, pentru a
impiedica aparitia infectiilor pe masura ce imbatranim,
oasele noastre devin tot mai fragile, de aceea varstnicii
sunt mai predispusi la fracturi decat tinerii,
SIMPTOME:
- Limitarea miscarilor sau imposibilitatea miscarii unui
membru.
- Senzatii de amorteala si de furnicaturi,
- Durere intinsa.
- Echimoze (vanatai).
- Inflamare.
- Imposibilitatea de a sustine o pe piciorul afectat sau
de a misca bratul afectat.
CAUZE:

PRIM AJUTOR
- Lovitura directe pe os.
- Caderi, fie de la inaltime, fie de pe o suprafata
alunecoasa.
- Accidntele de masina.
- Presiuni excesive.
- Fracturi cauzate de stres. Ex. In activitatile sportive
repetitive.
TRATAMENT:
- Victimei trebuie sa-I fie cald, confortabil. Ridicati
picioarele 30 cm, dar daca suspectati rani la nivelul
corpului, gatului sau spatelui.
- Actionati cu blandete, fiindca exista pericolul de
deschidere a fracturii inchise, sau deplasarea mai
accentuate a celor 2 capete osoase sau lezarea
partilor moi (vase, nervi).
- Daca fractura este deschisa se panseaza rana cu un
pansament steril sau cu o panza curata.
- Imobilizarea fracturii si articulatiilor apropiate pe cat
posibil, etc.; se utilizeaza atele speciale, improvizate
orice corp dur.
ENTORSE:
- Leziune capsulo-ligamentara, iar raporturior anatomice
ale componentelor articulare.
SIMPTOME: durere, deformare, echimoze.
TRATAMENT:
-

Imobilizarea in toate (fracturi, luxatii, entorse).

Refacerea fracturii: ortopedic, chirurgical.
Repunerea articulatiei.
Tratament local.

LUXATIILE:
- Raporturile articulare sunt deplasate.
SIMPTOME: durere, deformarea regiunii, limitarea
miscarii, pozitia vicioasa, ipotenta functionala.

PRIM AJUTOR
MUSCATURI SI INTEPATURI:
Ranile provocate prin muscaturi pot fi impartite in doua
categorii:
- Cele care afecteaza pielea si tesuturile moi (ca de ex.
muscaturile de caine, pisica sau cele umane).
- Muscaturile animalelor care contin venin sau otrava
(paianjeni, serpi sau fapturi marine).
- Muscaturile umane trebuie tratate intotdeauna ca
urgente chiar daca acestea par minore.
- Muscaturile de insecte neveninoase sunt de obicei
nedaunatoare, cauzand doar discomfort local,
inflamatii si mancarimi, dar cele ce contin venin pot
dauna si cauza reactii concomitente (care afecteaza
intregul organism).
MUSCATURILE DE ANIMALE:
- Pot rupe pielea si pot provoca sangerari, acestea pot fi
plagi intepate, zdrobite sau cu echimoze.
- Cele minore pot fi tratate prin spalare, curatare,
pansare si cu unguent antiseptic dar si muscaturile de
pe fata si maini necesita atentie medicala.
- Muscaturile de pisica sunt mai periculoase decat cele
de caine.
- Daca nu ati facut vaccin antitetanus recent si pielea a
fost rupta, faceti-va unul in 24h.
CONTACTATI PERSONALUL MEDICAL DACA:
- Sunt dificultati in respiratie.
- Victima a fost muscata foarte tare, mai ales daca este
vorba de un animal salbatic.
- Rana trebuie cusuta.
- Victima nu a facut un vaccin antitetanus in ultimii cinci
ani.
- Muscatura a rupt pielea.
ESTE INTERZIS:
- Sa lasati o victima muscata de un sarpe sa se miste.
Aceasta trebuie s astea nemiscata pentru a prevenii
raspandirea veninulul.
- Sa presati o muscatura de sarpe, sa taiati rana sau sa
incercati sa scoateti otrava,

PRIM AJUTOR
CAUZE:
- Animalele de casa provoaca cele mai multe muscaturi.
Copii sunt cei mai expusi la risc, de aceea decizia de a
avea in casa un animal este foarte dificila.
- Pasarile de cusca pot provoca de asemenea muscaturi
periculoase. Nu lasati copii sa-si introduca degetele in
custile acestora.
MASURI DE PREVENIRE:
- Invatati copii sa trateze animalele cu respect si san u
le provoace.
- Nu va apropiati nici dumneavoastra, nici copii de
animale straine.
- Alegeti-va animalele de casa cu grija, mai ales daca
aveti copii mici, si cumparati-le de la un crescator de
animale respectabile. Femelele sunt mai putin agresive
decat masculii.
TRATAMENT:
- Calmati si linistiti victima.
- Folositi manusi pentru a preveni contaminarea si
spalati-va pe maini inainte si dupa tratarea unei rani.
- Spalati rana cu apa si sapun, folositi un unguent
antiseptic si bandajati cu un pansament curat.
- Se administreaza: antibiotice (penicilina in 4 doze);
anatoxina tetnica (forma de vaccin).
- Daca rana sangereaza abudent, aplicati presiune
directa cu o bucata de panza curata, pana cand
sangerarea se opreste. Daca prima compresa s-a
imbitat cu sange, n-o departati, ci mai puneti una
deasupra. Daca e posibil, ridicati zona afectata.
- Toate muscaturile de animale care perforeaza pielea
risica infectare acu tetanos. Mergeti la un medic
pentru un tratament antitetanos.
- Cereti ajutor medical in toate cazurile de muscaturi
provocate de om. Daca nu ati facut o injectie cu
antitetanos in ultimii cinci ani, faceti una dupa orice

PRIM AJUTOR
leziune in care pielea a fost rupta. Este bines a faceti
un astfel de tratament o data la zece ani.
TETANOS:
-este cauzat de toxinele care traiesc in gunoaie, in
intestinele oamenilor si animalelor si actioneaza
asupra fibrelor nervoase care controleaza activitatea
musculara.
SIMPTOME: febra, dureri de cap, rigiditatea a muschilor, mai
ales a maxilarului, gatului, bratelor si spatelui.

PAIANJENII:
- Muscaturile lor in cazuri grave pot provoca problema
de respiratie si un ritm cardiac neregulat, ducand la
pierderea cunostintei si chiar la moarte.
- Multe muscaturi au loc noaptea.
- Majoritatea paianjenilor musca daca sunt deranjati.
SCORPIONII SI MIRIAPODE:
- Atata daca sunt deranjati
- Scorpionii sunt nocturni, iar in timpul zilei sau sub
pietre. Sa fim atenti cand ridicam pietre sau bucati de
lemn.
SERPII:
- O muscatura de sarpe poate provoca insensibilitate,
convulsii si sete.
TRATEMENT:
- Aplicati un bandaj mare in jurul muscaturii care sa
acopere toata lungimea membrului si imobilizati-l.
ALBINELE:
- Nu scoateti acul cu mana, ridicati sa imprastiati mai
mult venin, incercati cu o penseta sau cu cutit care nu
este ascutit sau cu un card de credit.
CAPSUNELE:
- Pot provoca boala Lyme.
- Trebuie extrasa cu total, sa avem grija sa nu lasam
capul.

PRIM AJUTOR

ARSURILE:
- Sunt boli chirurgicale a intregului organism, determina
direct de amploarea suprafetei, profunzimii si modul
de evolutie a leziunii locale, boala are o desfasurare
dinmica, stadiala intrunind sindroame (tulburare de
oxigenare majore ca deshidratarea, hipoxie, anemie,
dismetabolism, toxemie, infectie, denutritie si
prabusirea imunitara).
In functie de agentul traumatic:
- Arsuri prin caldura sau termice (lichide, fierbini, gaze
sau vapori supraincalziti, etc.)
- Arsuri chimice (acizi, base, unele saruri minerale).
- Arsuri date de flama elctrica.
ARSURI TERMICE:
- Se tine cont de doi parametrii: intinderea in suprafata
si gradul de profunzime ale acesteia.
- GRADUL 1: eritem, edem, hipertermie, usturime.
- GRADUL 2: flictena alba cu continut serocitrin,
limpede, transparent, eritem accentuat, edem.
- GRADUL 3: flictena rosie cu continut sanguinolent
tulbure.
- GRADUL 4: escara dermica totala, cu epiderm si derm,
distruse in totalitate carbonizand musculature si chiar
vasele.
- Culoarea escarei variaza de la alb la negru in raport cu
gradul de temperatura.
- Clasificarea arsurilor in functie de intinderiea lor in
suprafata ( pentru a putea face calculul suprafetei arse
exista tabele de calcul).
- Cunoscand ca suprafata unei palme reprezinta circa 1
%, pot fi calculate din ochi cu aproximatie in proportiile
leziunii.
STADIILE EVOLUTIVE:
STADIUL 1:
- Primele 3 zile: soc combustional.

PRIM AJUTOR
- Caracterizat de : deshidratare, hipovolemie, anemie,
hipoxie.
STADIUL 2:
- Primele 3 saptamani: evolutiua este diferita in functie
de intinderea si profunzimea arsurii.
- Starea bolnavului poate evolua favorabil incat la
sfarsitul acestui stadiu bolnavul are vindecate leziuni
de gradul 1 si 2.
STADIUL 3:
- Primele 2 luni.
STADIUL 4:
- Covalescenta dupa intervenie chirurgicala.
PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI:
1. Scoaterea victimei de sub influenta agentului
vulnerabil:
- Trebuie invelit intr-o plapuma, patura sau haina groasa
( cu tesaturi neinflamabile) pentru a stinge focul.
- Dupa stingerea focului bolnavul trebuie dezbracat si se
inveleste intr-un cearceaf curat.
- In cazul arsului cuprins de flacari se actioneaza
imediat imobilizandu-l, deoarece este cuprins de
pnica si fuge, iar flacara se inteteste.
- Nu se face stingerea flacarii prin rostogolire in nisim
sau prin stropire cu apa ( agraveaza evolutia
ulterioara).
2. Acordarea de prim ajutor in functie de starea
bolnavului:
- Resuscitare cardiorespiratorie.
- Pentru alinarea durerilor se poate folosi o fiola de
algocalmin.
- Nu se face ungerea de substante grase (undelemn,
vaselina sau pudra).
3. Evacuarea victimei:
- Transport rapid la spital in serviciul chirurgical, are
mare importante
- In timpul transportului bolnavul va fi supravegheat
permanent si se administreaza oxygen.

PRIM AJUTOR
- In cazul arsurilor pein flacara se adauga perfuzie de
romergan sau algocalmin.

ELECTROCUTAREA:
- Curentul alternativ este mai periculos, da leziuni mai
grave, leziunile putand ajunge pana la carbonizari
generalizate, iar tulburarile functionale pana la stop
cardiorespirator.
1. Manifestari locale:
- Arsura elctrica.
- Coagulare intravasculara.
- Miozita necrozata avasculara (deteriorarea proteinei
musculare).
2. Manifestari generale:
- In functie de calea de intrare a curentului electric.
- Inima, creierul, electrocutarea este mortala.
- Partea stanga intercepteaza inima si poate fi mortala.
- Paralizie, atrofie ptica, paraplegie.
- Blocheaza rinichii.
- Contractarea muschilor.
- Rigiditatea cutiei toracice (sincopa cardiaca).
3. Atitudinea de urgenta in electrocutare:
- Intreruperea curentului de la intrerupatoare sau
indepartarea firului electric.
- Indepartarea accidentatului de sursa.
- Actioneaza de la distanta cu o prajina (par, scandura).
- Se mai prinde victima de haine sau par.
- Manusi (cauciuc).
- Resuscitare.
- Transportarea bolnavului la spital.
- Interzis sa se taie firele electrice fara instrumente
izolatoare.
-