Sunteți pe pagina 1din 8
fngrijirea copilului prematur Criteriul luat in consideratie pentru definiria prematuritatii este cel al virstei de gestatie Clasificarea copiilor in functic de varsta de gestatie Ia nastere 1. Copil prematur: wn copil care a fost nascut inainte de 37 sAptimani obligatorii de gestafie, indiferent de greutaica Ini la nastere, + Copil nascut ia iermen: un copil care s-a nascu! intre sfarsitul celei de-a 38-a siptimani gi sfargitul celei de-a 42-2 saptamani de gestatic. 5. Copil pasimatur: un copil care s-@ nascut dup trecerea a 42 slip- taméni de sarcina, Greutatea in raport cu varsta de gestatio esie consideraté normal daci se incadreazi fntre niste limite si in paramewi corespunzétori Variatii ale greutatii la nastere pot apare atat la copilul normal eat st Ja cel prematur $i cel postmatur. Clasificarea copiilor dupa greweatea de la nastere 1. Mare pentru varsta de gestatie. 2, Normal pentru varsta de gestatie. 3. Mic pentru varsta de gestatie Dupi greutatea de la nastere, se deosebese patra grade de prematuritate: = prematur gr. I cu greutate Ia nastore 2.500-2.000 — prematur gr. TL cu greutate Ia nastere 2.000-1.500 g. — prematur gr. IH cu greutate la nastere 1.500-1.000 g — prematur gr. TV cu greutate la nagtere mai micd de 1.000 g fn functic de starea clinicd prematurii se impart in dowd categor O* prematuri saindtoyi— la care nasterea prematurd este doar un accident jor adaptarea la Viala extrauterind este influentatéi doar de imaturitatea lor morfotunctionala, “prematuri parolegici ~ la care pe land imaturitatea structaralé st functionald exista si leziuni determinate de factori nocivi care au actionat in viata intrauterind (hipoxici, metabolici, infectiosi). Accasti patologie ” jnfluenteazi putemic negativ adaptarea la viata extrautcrin’. Copili care se nasc cu riscuti crescute din cauza vasstei de gestatie si a greutatii la nastere, prezinté simptome si stiri fiziologice si patologice Corelate cu gradul de imaturitate Cauzele prematuritatii sunt numeroase, in gencral se asociaza si sunt | greu de depistat. Se apreciaz ef nesterea prematurd este determinata de incapacitatea uteralui de a refine fStul, care este urmala de decolarea prematuré e placent $i de declansarea contracfiilor uterine inainte de termen. Prematurii se ingrijesc in sectii speciale din maternitati sau clinici de pediatrie. Aici se asiguré conciji optime de asistenté la nastere precum Ponditii de ingrijire in perioade de adaptare imediat’. Masurile de ingrijt cordate prematurilor, trebuie apticate diferentia si sunt axate pe combstcre# § principalelor sale deficiente functionale. 3 "8 ehnicile moderne de ingrijire care au aparut in ultimii y conducd la améliorarea procentului de morbiditate si Aparatura gi ani aut scopul al mortalitate neonatala, Ca toate acestea rman probleme pentru supravieuirea copiilor care Sade mici si al ciror prognostic de via reprezinta o problema Copilul care se naste inainte de termen mu poseda dezvoliarea si gresterea necesari adaptarii dificile la viata extrauterin’. Starea lui de uritatii este cel ja nastere Stat ede 37 siptamant stere. nt intr sfarsitul ginatate este sever compromisa mani de gestaite Prognosticul de vial pentru copii cu greutate mica la naslere care au ‘trecerea 0 42 SAP” ste 1.500 geste ca mult mai bun, decdt cel pentru copii care au grewtate ig BY sb 1.500 g. ynsiderat& normale] ‘Cu cat sunt mai aproape de termen atat ca greutate cat si ca varsta prespunzaton estationald, se vor putca adapte mal usor la viata extrauterind 1uj nou-nascut prematur trebuie bine iatocmit, Planul de ingrijise al un age unci evaluiri corecte $i rapide a stirii clinice de eaitre medic, care Polubil varsta de gestajie si va formula scheme de ingrjire pe car 3pilul normal cit si} we ' ee ic yi 4 & © gsistenta le Va pune in practic i Problemele de ordin fiziologic pe care le ridic& un organism imetur din | panct de vedere fizic, determins toath activitatea de iagrijire 2 copilulut | respectiv. ade de prematuritatc: G Seep! trebuic sf fie supus unor proceduri si tratamente de urgent, 000 g. | iaractivitatca ‘asistentei in aceste momemte este hotratoare pentru cresterea 1,500 8: “ ganselor de supravietuire. -1.000 8. | MS Masurile de resuscilare a prematurulvi trebuie incepute in sala de “naster. Nevois copilului de edldars st oxigen suplumentar rcbuie satisfiouts de urgent. © -Pentrs a putea creste si dezvolta normal un copil prematur, avem nevoie “de bn mediu aseminater cu cel intravterin. Acesta este punctul de plecare in "Tngiijrca copilului prematar. De aceea, pentru {intrunirea condifiilor necesare fori acestui medin, asistenta, moticul, ebuie si conluereze strins _____Aciivitatea de ingrijire se bazeazi pe cunostintele legate de starca “iiologica a copilului prematur, de revoile acestuia, pentru refacere gi gicd de 1,000 8 rt ip doua categorit {este doar un accident Sar de imaturitatea Tor ocivi care Js). Aceastl: patologie ind pase travers ge gevtic Maem Friologice $i patologice © Examinarea si reexaminarca frecventa e stirli 6 natate a copilului, F Sant proceduri foane frecvente in activitatea asistentei care se ocups de un 0 sunt asemenca copil. coal se asociaZ® st SU TAsstenta trebuie si identifice cu uyurints, problemele posibile care raminats de incopacittee A ‘em din deficiene functionale determinate de stores de imaturitate @ rea prematura a pkaconteh oe ae . ee. eee rile clinice ale deficientelor respiratorii pot fi evidente chier tmaternitati sau clini mceput 51 se caracterizeae’ prin: enta la nastere prec! ‘ee “Suulburiri legate de instalarea primei respiratii la nasteres jata. Masurile de ingri) me — ®tulburiri in mentinerea respirafie! normale dupa nastere evidentiate prin: iat Mate pe combate gag este rapid’ peste 50-50 respiratii/minut; e ati de tip periodic, cu pauze mari; 9 — espiratie de tip toracic “8 tiraj si retractie sternala T fecese repetate de apaee cu Bs © fulburari circulatorii (paloar " Fulburarile respirateril pot prezents Forme ugoare, medii, grave. Pe fondal deficientelor respi stala o patologic pul smonara de tip aseptic (atelectazie pal im, pneuaotorax, hemo- ragie pulmonar’, membrand ialend), sau de tip septic Cbroahopnewmonts de aspiratie sau alte ‘pneumopatit infectioase) Tntruct la un premetur patologia respiratorie este cea care predoming, asistonta ebuic sf fie instill st ja reoPia cu tehnicile de rearimare $1 ingrijire ale acestor copill prematurt Asistenta Va verifica aparatura mecesara reanimarii, pentra @ fin stare de funcfionare, gata orteand Pentre peimirea unui coil premalur fe masa radiant’; eechipament de aspiraties esursa de oxigen; @balon cu masea de reanimare; S echipameat de intubaties @ ventilator, fe pompe de perfuzie aoa trobuie s& gtle s& pnd in funchiine si si manevreze: SSansele de oxigen si aspiratie 2 surreNpgeased corect balonul cu mmscs si rezervor O75 si punt in functie si SA manevs7" rpipamental de ventilate asians, Sea intrejind, s& calibreze, 5% Sanoascs modul de functionars & aparatclor cardiorespiratorit “ranscutanat, pulsoximettu, F103: ‘sh prowateascd materialele necesere “oneterizarii ombilicale ia vedere recoltirii probelor d= laborator 34 sertari unei Tinii de perfuzie pentre ‘administrare de fluide. Mijloace de administrare # oxigenului — sub cort eefalics 7 BaP Sotera CPAP (presiune coming pozitiva « cdilor aetien=) 7 ie Promxurh nazate (sonde nazale) — on balon si mase’s — Sh balon si sonda endo-traheslis —Sentilayie mecanicd. De sublinias ca oxigenul tebuie administrat inoalzit si, umidificasg Debinul folosit in administrarca oxigenul trebuie 88 fie de 5-6 Umi. Menginerea temperaturit Mentinerea temperaturit copitulut iprematur este foarte importa pentru supraviefuite. ‘Centrul termoreglarii In prematuri 6% incomplet dezvoltat. sernrGreglarca ~ echilibrul fre producers si pierderee de old Termogeneza ~ producere de gildurk Termoliza — pierdere de caldura. Panot termic neutru — temperatura normal a corpulul care se mentine jntr-un consi miim de calorii 3i oxigen "Jermogeneza insuficieat’ i termoliza reprezinte dupi detresa respiratorie, 0 @ do hou-nZscutal prematur o intimpind . Hipotcrmia cauzcaza hipoxie gi acidoza. Insuficienta tenmogenczei cea care predomina, este cauzala de aportul calorie redus din primele zile, precum $1 datoriti le de reanimare $1 ‘getivititii metabolice 31 musculare reduse, In mod obigauit, termogenez se + Milizeazs din grdsimea brand. La prematuri termogeneza este limitals ar cantitatca redusa de grisime brund, care de obicei se depure in ultimele Pini de sarcind. De accea, asigurarea confortului termic ined de la nagrere | geprozinth o necesitate absolut, deoarese permite now pascutului prematur | BPeonsum minim de oxigea. La nou-niscut, dar in special la pren fF ferpolica se atoreezd si faprului cA supraaja tegumentars ce foarte ep taport co gouate sa find aosenuate pierderile de ealdur’ i Termpliza exagerati este rezultatul pierderilor de cildura prin cele i i sali |, medii, grave [a o patologie pul- neumotorax, heme (broahopacumonie ‘agerata, fac ca hipotermia s& ua mate problem’ pe care yarii, pentra 2H im ‘ai copil prematur Womecahisme: radiatic — convectic ~ conduetie — evaporare. sMailiaiia ~ pierdere de caldura de Ja suprafata pielii spre suprafete gi sd manevreze: ) teej aflete [2 distanta (pereti, ferestie’ T Convectia ~ pierdere de cilduri prin inlocuirea stratului de aer cald zervor O% din jurul corpului cu ae ‘ai de veniilatie asistats TY Condictia ~ pierdere de calduré pria contact direct eu 0 suprafata ‘dul de functionare 87 ‘rece (masa de infasat, c4ntar). © Spvaporarea — picrdcre de cildurd prin evaporarea apei de pe suprafala etru, FIO : rij ombilicale in eorpului gi prin’ mucossa respiratorie. Tinii de perfuzie pentlge : Cauzele hipotermiei la prematuri frig imediat dupa naytere, camera rece, instalatie de enfionat sau yentiatoare, masa de ceanimmare neincalzit splat Foresite gi pereti resi, cantar rece, copil ud, flux de oxigen rece tadreptat yaa cailor acriene): “Shie faia copilului, ingrijiri uzuale pe masa fara caldura radianti, prematur “gol im incubator cu pereti simpli, neinedlzit in prealabil tari clinice in hipotermie la prematuri incalzit si umidificasy ificarea comportamentul fie de 5-6 mina ‘refuzul alimentatici; i i © diminuate; slab la durere; Is: jalnic; complet Gezveltat. | ais ee ics: renee Sopil zopu aprins, piele rece, edem, scleredem. rat ie 88 foarte importafg” tur este e respiratie superficiala, neregulaté, geamit, apnee: fe brahicardie: @ distonsic abdominald, vaesituris # oligar # hipoglicemie, acidoza metabolic’, @ uree crescuta. Complicatii: infeoti, ioter nuclear, hemoragie meningo-cerebre!a, hemoragie pulmona, diateza hemoragic’ difuza, deves prin soc hipotermic Tratamencul hipotermici. — reinealzire sub controlal Lemperaturii cutanate si centrale, ~ oxigen; = perfuzii eu ser glucozat 10%; — ger bicarbonatat, oprirea alimentatiel: Snuibiotice pentru prevenirca infectiei sub prescripfie medical’ Pontra prevenirea hipotermiei la nou-niscutul prematur sub 2000 ingrfirile imediate pentru scurd durata, se [ac = pe mese radiante, folosindu-se senzor cutanat pentru monitorizarea temperaturiis vy incubatoare cu pereti simpli, incdlziti prin convectic cu aer eld | si umed care reduc pierderile de cilduri Pentru reducerea pierderilor de caldur’ ~ jncilzirea eamerei (22-24°C); ~ plasarca incubatorului departe de suprafete reci (Feresie. peretis ~ Srematurul acoperit cu cort din material plastic sau fmnbsacat jn incubatorul cu servocontrol temperatura aerului este reglatd dupa temperatura cutanati deteciaté de senzori aplicati la rivelul abdomenului copitului Prevenirea pierderilor de calduri: — temperatura dia sala de nayteri In 28-30° — radiant incalzit in prealabils = scutece calde; ~ uscarea tegumentelor prin slergere: — acoperit inclusiv cap! fransportul de la sala de nasteri in secfie, in incubator incalzit a baterii proprii si sursi de oxigen: j = in scotie baia amanati pind © femperatura incubatorului tine cont de greutatea de la nastere # varsta de gestatie — tabele alisate langé incubator; — incubatoare cu servocontrol. Monitorizarea temperaturii se va consernna in foaia de observalie ‘Temporatura cectala scade ultima cand au fost depasite toate efortm i maxime sie now-nascutului de a-si menfine temperatura central 82 =| SS Temperatura cutanaté este un indicator mai bun pentru temperatura ambianté, deoarece ea seade prime. Control contiauu al temperaturii la = prematurii sub 1.500 g Ih cei cu ten sub 34°C; in stari septice; Jingo-cerebral ~ soe prelungit, | ygoc hipoiermic. | Control discontinuu al temperaturii in primele 24h (la > Jemperatura axilaré % cu termomietre clasice cv mercur sau cu afisa} electron coutrales Hipertermia acd temperatura ambiant& creste peste zona de neutrahitate | pile medical apare hipertermia jptie medic er atar sub 2000 Cauze. . = suprainedlzire aor cald; = copil imbracat excesiv; = caldur’ radiant’ in exce = fototerapic: = incéiu ambiant cu temperatura ridicatis © Jumina solari direct pe copil: = infectii; rei ah je on acr cald | nvect oi (ferestre, peretils sou imbracat “sallerarea mecanismelor centrale de reglare a temperaturii; ic sau imbra ini este reglata dupisg © = malformatii ale S.N.C. nivelul abionsalld “Manifesiari clinice = fegumente rosi, fierbinti, tanspiretic, tahicardie; z = febr’, agitatie. geamit, iritabilitate; = convulsi, 1etargic, coma; © deces prin soc termic “Tratament in hipertermie: dezbracare, hidratare, tratament anticon- int sub prescriptie medicala. nici de alimewiatic ta prematuri pn incvbator incaldit 4S Alimentalia promaturului trebuic si fic individaalizaté i sf find seame . lee deficiente ale functiei sale de nutritie, reflex s temperaturil cot de supt si de iaghitit, capacitate gastrich si digestie scZzud, sutatea de Ja nas ‘ ide sspiratic si asfixie din cauza erizelor frecvente de apnee. j ade alimentatie este si ea diferentiald ati care au reflex de supt si inghitit sunt pusi la sn in jurul i ell ae 1.800-2,000 g. Prematuri care nu pot suge dar pot inghitt vor dense all )Welimenteri cu tinguriya sau cénita, bi se vo da lapte mols le intervale eratura oem 83 scurte, din dowd in doua ore. Prematurii gravi, cei mici sub 1.500 2 sicu virsta gestational sub 30-32 sdptémani, care nu au reflex de supt si inghitit, au cei care obosese gi se cianozeavA in timpul meselar, vor primi alimentatia prin gavaj continu sau intermitent. ‘Tehnica gavajului - Lista de competenta 1, tehnica aseptic’. 2. spalarea pe méini pregitirea echipamentului. pregatirea materialelor pentru procedur, . pozitionare. |. masurarea sondei. " verificarea sondei in stomac. 8. recunoasterea semnelor de detresi respiratoric. 9. verificarea reziduului 10. administrarea laptelui, II, scoaterea sondei (obligatoriu penssta). 12. inregistrarea in caietul de raport. ‘Atit la govajul intermitent cat si le cel continau sonda se poate introduce in stomac pe cale nazala sau bucali. Daca se introduce sonda pe cale naval se controleazi prin inspectia faringelui, dack aceasia merge dde-a tungal peretclui posterior al faringelui gi nu se incolaceste in cavitatea pucald Se verificd dac& aceasta a ajuns in stomac, prin aspirare cv © Seringi de 10-20 ml, se urmareste starea copitului (apneea sau cianoza). Gu accasté ocazie se verifica reziduul gastric daca existit sub 1/5, se completeazi cu lapte para la cantitatea de gavat, apei se comocteazA serings cu lapte la sonda gi Se intoduce foarte lent cantitatea de lapte. ‘aparifia varséturilor sau a crizelor de apnee sau cianozd impane intieruperea gavajului. Sonda se scoate, se aspird calle acriene si se reanimeazi copilul. ‘Dacd gavajul a decurs normal, dupa introducerea laptelui se penseazi sonda foarte bine intre degete si se retrage foarte repede. Copilul este apoi luat in brate gi finut citeva minute in povitie ridicats L) ‘La gavajul care se practicd le toate mesele sonda introdusa pe nas s¢ Jas pe loc (fixarea sondei se face cu leucoplast atraumatic pe obrazul copilului sau pe buza superioard) Sonda poate riméne pe loc 24-48 b. Prematural va fi supravegheat atent pentru a observa daci survit crize de apnee cu cianoza. Se vor urmari: curta ponderali, scaunele, eventuale varsaturi sau 1 Incidente: varsituri, reflux gastro-esofagian, aspirat pulmonar. Gavajul continua are avaatajud cA respect digestia yastrica, absoarbe mai mult din hrand gi se eviti distensia brusca a stomacului Sonda se introduce pe nas, distanta: ureche-nas-epigastru Se face controlul pozitiei in stomac, se verificd reziduul yi se urmareste espectul copilului, Fixam sonda pe buza supesioara cu leucoplast atraumatic api se conecteaza sonda la pompa de perfuzie continus dinainte pregaité ‘Complicatii: ulceratia narinei, hipersecretie nazoferingian’, otitd, esofagita, hemoreaii digestive, perforatii, diaree, complicatii infectioase Reviduul gastric la 2-3 mese, distensie abdominal, reducerea ggomotelor intestinale, varsaturi, deteriorarea respiraici, sunt somne de jatcleranta la gavajul continu. Ca atitudine se face aspirarea stomacului $i se intrerupe gavajul ub 1.500 2 31.8 de suptsi inghitit, primi alimentatia se * 10, Partieularitati morfo-funcfionale ale sugarului Structura si functiile fesuturilor si a organelor copilului sunt diferite de cele ale adultului. Piclea este find, catifelata, de culoare roz. Ea are mare putere de regenerare [a aceasta varsta, favorizind vindecarea rapidi a taturor pligilor. inau sonda s€ poate ‘oduce senda pe Glandele sudoripare sunt pufin dezvoltate s1 mai putin active, in . aceasta merge ile luni de viatd. Dupa aceasti perioada ele functioneaza mai bine, jooldceste im caVilalel| ” “Sgarul transpirdnd frecvent daci este imbracat mai gros. ¢, prin aspirare CUS © Za sugarii mici functia de aparare a pielil este recusi si de aceea la {apnoea saul ciz0028) | pyelul ei se produc frecvent eroziuni,fisuri, ere pot constitu o veritsbila exists sub 1/5. ©) pear de invare pentru germenii patogeni. {se conecteazi SeTiNZG 51 Tg accasti varstd piclea nu poate indeplini suficient nici functia de tea de lapte Aecmoreglare, deoarece sugarul are suprafata corporala mare fats de ¢ san cianozé imPUE] — dimensivnile Ini corporale. ira caile aeriene si Bilasticitatea tegumentelor la sugarul cutrofic, sindtos este normal Pielea din reyiunea abdominali, apucati intre dowi degete realizeaza o rea laptelui se pens© ‘Ula denumiti pliu cutanat. Cand i se da rumul revine Ja normal. in caz repede ide desiidcatare,.elasticitatea tegumentelor este scdzuta, realizand un pliu yinute in pozitie ridicalsg ellanat persistent, cu aspect de .cérpa ud”. ynda introdusé pe B25 iii geen cutanatd a sugarului este mai mare, raportala la greutatea { atraumatic pe obM fk ‘Glandele sebacee functioneazi inci din perioada intrauterina, ee ‘Tesutul adipos subcutanat 1a observa dack Sil ‘La nou-nascutul |: I é fe varsatari sal : wutul 1a termen jesutul adipos subcutanat este prezent, dar ventuale ¥ _ Slab reprezentar. 85