Ocuparea fortei de munca si somajul

Echilibrul macroec presupune in mod necesar si echilibrul pietei muncii, ceea ce

inseamna concordanta dintre nevoie si cererea de munca si oferta.
Problema ocuparii si utilizarii fortei de munca a detinut un loc imp in ist gandirii
economice keynesiane in conditiile crizei din 29-33 a fost preocupat de gasirea unei solutii care
sa contribuie la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. In aceasta perioada, in teoria
econ este formulat conceptul de ocupare deplina care sa presupuna ca ponderea somerilor sa nu
depaseasca 3% din pop activa a tarii.
In lit econ exista opinii div privin natura si cauzele somajului:
1.Viz clasica/neoclasica: somajul rezulta din dificultatile de ajustare specifice pietei muncii.
Conform acestei orientari, piata muncii este privita ca orice alta piata, iar echilibrul sau este unic
si stabil.
2.Viz keynesiana: somajul se datoreaza insuficientei cererii. Spre deosebire de analiza clasica,
aceasta viz situeaza cauzele somajului in afara pietei muncii, plasandu-se in afara pietei bunurilor
si monedei.
Keynes afirma ca somajul nu poate fi considerat voluntar, pentru el exista somaj
involuntar care este consecinta faptului ca intrep reduc locurile de munca datorita insuficientei
cererii pt bunurile si serviciile care se produc.
Somajul este considerat un proces complex determinat de actiunea simultana a mai
multor factori:
- insuficeinta cresterii econ sau reducerea acesteia in diferite faze ale ciclului econ
-restructurarile si conversiunea econ generate de schimbarile din domeniul tehnologic si in
procesul de fabricatie
-aparitia pe piata muncii de noi contingente de lucratori in conditiile in care cererea este mai
mica dacat oferta de munca
Acest fenomen, somajul poate fi caracterizat din persepective multiple:
-niv somajului
-intensit somajului
-durata somajului
-structura somajului
Nivelul omajului se exprim n mod absolut, prin numrul omerilor, i relativ, prin rata
omajului. Aceasta reprezint raportul procentual dintre numrul omerilor i populaia activ
disponibil.
Dup intensitatea cu care se manifest, omajul se clasific n urmtoarele categorii:
- omajul total, cnd are loc pierderea locului de munc cu ncetarea total a activitii;
- omajul parial, cnd are loc diminuarea activitii depuse de o persoan, n special prin
reducerea sptmnii de lucru sub cea legal i scderea corespunztoare a salariului.
Cauzele care il genereaza:
1. omajul ciclic sau conjunctural, care este cauzat de crize economice i conjuncturi
nefavorabile, trectoare, dar repetabile la diferite intervale de timp. El se accentueaz n fazele de
recesiune i se diminueaz total sau parial, n perioadele de avnt economic.

2.omajul structural, care este determinat de schimbrile din structura activitii economice
(de ramur, teritorial, social), generate de aciunea unor factori, cum sunt: evoluia nevoilor, a
crizei economice, a revoluiei tehnico-tiinifice.
3.omajul tehnologic, care este determinat de nlocuirea vechilor tehnologii cu altele noi,
precum i de restrngere a locurilor de munc, prin reorganizarea unor activiti sau firme.
4.omajul fricional, care corespunde perioadei de timp necesare pentru trecerea de la o
munc la alta sau pentru cutarea primului loc de munc.
5.omajul sezonier, care este determinat de caracterul sezonier al unor activiti din
agricultur, construcii etc., ceea ce permite ocuparea forei de munc ntr-o anumit perioad a
anului.