Sunteți pe pagina 1din 6

Istoricul si natura institutiei.

Din punct de vedere istoric institutia procurorului a fost introdusa in dreptul


romanesc inca din vremea Regulamentului organic din 1832 in TaraRomaneasca.
Intr-o forma moderna, apropiata de scopurile actuale, Ministerul Public a fost
reglementat in Codul de procedura civila adoptat in anul 1865, care prevedea
formele de participare a procurorului la procesul civil. In perioada comunista
institutia a fost organizata sub titulatura de Procuratura Republicii Populare Romane
iar, ulterior Procuratura Republicii Socialiste Romane.
Constitutia din 1991 a redat institutiei vechea denumire de Minister Public. In acord
cu majoritatea legislatiilor, potrivit Constitutiei Romaniei, in activitatea judiciara,
Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de
drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Ministerul Public isi desfasoara
activitatea prin procurori constituiti in parchete.
Natura juridica a Ministerului Public a fost obiectul unor permanente controverse.
Opiniile exprimate in literatura de specialitate au oscilat intre a incadra Ministerul
Public in categoria organismelor care exercita puterea judecatoreasca si a plasa
aceasta autoritate in zona executivului. Prima opinie se intemeiaza pe asezarea
topografica a institutiei in Constitutie, in capitolul denumit ,,Autoritatea
judecatoreasca,,. Aceasta opinie nu poate fi acceptata, deoarece potrivit Constitutiei
procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei, ceea ce face
incompatibila institutia cu atributele necesare pentru infaptuirea justitiei, adica
independenta totala de orice putere a statului. In plus, plasarea Ministerului Public
intre organismele care exercita puterea judecatoreasca ar fi contrara dispozitiilor
constitutionale potrivit carora ,,puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte
de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege,,.
In realitate, rolul Ministerului Public este in stransa conexiune cu activitatea de
infaptuire a justitiei in cauze penale si civile, dar procurorii nu au aptitudinea de a
solutiona conflicte ivite in viata sociala, aceasta atributie revenind exclusiv
instantelor judecatoresti.
Organizarea Ministerului Public:
Constitutia Romniei nu cuprinde dispozitii cu totul semnificative privitoare la
organizarea Ministerului Public, normele constitutionale ce trateaza aceasta tema
fiind strategic situate n cadrul Capitolului VI-lea, numit Autoritatea
Judecatoreasca. n art. 131 din Constitutia Romniei se prevede faptul ca n
activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si
apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Ministerul
Public si exercita atributiile prin procurori constituiti n parchete, n conditiile legii.
Parchetele functioneaza pe lnga instantele de judecata, conduc sisupravegheaza
activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, n conditiile legii. Iar, n art. 132
din C.R. se specifica faptul ca procurorii si desfasoara activitatea potrivit

principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea


ministrului justitiei. Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie
publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din nvatamntul superior.
Modul de organizare a Ministerului Public este prevazut n Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciara, act normativ ce determica si principiile ce stau la baza
constituirii acestui organ.
Art. 84 alin. 1 din Legea 304/2004 prevede faptul ca pe lnga fiecare curte de
apel, tribunal, tribunal de minori si familie, judecatorie functioneaza un parchet,
precum functioneaza si pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie, care este
condusa de catre un Procuror General.
Prin urmare, Ministerul Public este format din totalitatea magistratilor-procurori
careexercita functii specifice pe lnga o anumita instanta. Parchetul de pe lnga
nalta Curte de Casatie, ca si parchetele de pe lnga curtile de apel si tribunale, au
n structura lor sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. n
cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi (art. 71, 85
alin. 1 din Legea 304/2004).
a) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea
parchetelor din subordine, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul
Ministerului Public.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un
prim-adjunct, un adjunct si 3 procurori consilieri. Procurorul general al Parchetului
de langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori
inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor. El reprezinta Ministerul Public in
relatiile cu celelate autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice,
din tara sau din strainatate.
In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza
colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere
ale Ministerului Public. Acest organism este constituit procurorul general, primadjunctul, adjunctul si consilierii acestuia, procurorii sefi de sectie, procurorul
inspector sef si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
Asa cum rezulta din cele de mai sus, legea reglementeaza existenta unui organism
larg reprezentativ la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, respectiv adunarea generala a procurorilor. Aceasta se convoaca de
procurorul general, anual sau ori de cate ori este necesar. Competentele acestui
organism sunt stabilite prin asemanare cu cele pe cre le detin adunarile generale
ale judecatorilor in cadrul instantelor judecatoresti.

b) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si


Terorism ( D.I.I.C.O.T. ).
In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
functioneaza. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
Terorism ( D.I.I.C.O.T. ), ca structura specializata in combaterea criminalitatii
organizate si a terorismului.
In cadrul D.I.I.C.O.T. sunt incadrati procurori numiti prin ordin al procurorului general
al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii. Pot fi incadrati procurori care au o buna pregatire
profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 6 ani in functia
de procuror sau judecator si care au fost declarati admisi in urma unui interviu
organizat de comisia costituita in acest scop, prin ordin al Procurorului general al
Pachetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Revocarea din functie a procurorilor numiti in D.I.I.C.O.T. se poate face ca urmare a
unei sanctiuni disciplinare sau in cazul exercitari necorespunzatoare a functiei, prin
ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. La data incetarii activitatii in
cadrul D.I.I.C.O.T., procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet
unde are dreptul sa functioneze conform legii.
c) Directia Nationala Anticoruptie ( D.N.A. ).
Directia Nationala Anticoruptie reprezinta o structura autonoma in cadrul
Ministerului Public, fiind specializata in combaterea infractiunilor de coruptie.
Directia Nationala Anticoruptie are personalitate juridica.
Directia Nationala Anticoruptie este independenta in raport cu instantele
judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte
autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru
asigiurarea respectarii acesteia. Directia Nationala Anticoruptie elaboreaza anual un
raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului Superior al
Magistraturii si ministrului justitiei. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului
concluziile asupra raportului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie.
Activitatea acestui organism este coordonata de procurorul general al Parchetului
de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Directia Nationala Anticoruptie este condus de un procuror sef, asimilat primadjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, ajutat de doi procurori adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Asupra problemelor generale de conducere ale directiei decide colegiul de


conducere, constituit din procurorul sef, adjunctii si 5 procurori alesi de adunarea
generala.
Adunarea generala a procurorilor Departamentului National Anticoruptie se
convoaca de procurorul sef, anulal sau ori de cate ori este necesar si are
competentele similare cu cele prevazute de lege pentru adunarea generala a
procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In cadrul Directiei Nationale Anticoruptie sunt incadrati procurori care trebuie sa
aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel
putin 6 ani ca procurer sau judecator si care au fost declarati admisi la interviul
organizat de o comisie constituita in acest scop. Procurorii ce indeplinesc conditiile
aratate sunt numiti prin ordin al procurorului sef al Direcsiei Nationale Anticoruptie,
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Revocarea din functie a procurorilor numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie
se poate face ca urmare a unei sanctiuni disciplinare sau in cazul exercitari
necorespunzatoare a functiei, prin ordin al procurorului sef al Directiei Nationale
Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. La data incetarii
activitatii in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie procurorul revine la parchetul de
unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa functioneze conform legii.
d) Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru
minori si familie si judecatorii.
Parchele sunt constituite pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru
minori si familie si judecatorie. Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au
personalitate juridica.
Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali in timp ce
parchetele de pe langa tribunale si judecatorii sunt conduse de prim-procurori.
In cadrul fiecarui parchet functioneaza cate un colegiu de conducere, care avizeaza
problemele generale de conducere ale parchetelor si care are in componenta
procurori care detin functii de nivelul celor prevazute de lege pentru colegiile de
conducere ale instantelor judecatoresti. In mod asemanator, in cadrul parchetelor
functioneaza adunarile generale ale procurorilor, cu competente similare cu cele ale
adunarilor generale ale judecatorilor.
Principiile functionarii Ministerului Public
Activitatea Ministerului Public este organizat potrivit principiilor
Iegalitii, imparialitii i controlului ierarhic.
a)
Ori de cte ori sunt ntrunite condiiile prevzute de Iege pentru a
aciona n vederea protejrii unui interes public, procurorul trebuie s acioneze n
modul i prin mijloacele prevzute de Iege.

Procurorul nu poate aciona dect n Iimitele competenei sale, prin


mijloacele i n cazurile stabilite prin dispoziiile Iegale. Cu alte cuvinte, i exercit
atribuiile numai n temeiul Iegii. Misiunea specific de esen a Ministerului Public
este asigurarea respectrii Iegii.
b)
Potrivit principiului imparialitii, n spiritul prevederilor art.16 din
Constituie care statueaz c "Nimeni nu este mai presus de Iege", procurorul,
n calitatea sa de reprezentant al ntregii societi, de aprtor al ordinii de drept, al
drepturilor i Iibertilor cetenilor, are obligaia s-i exercite atribuiile cu
obiectivitate, indiferent de calitatea persoanei cercetate sau de apartenena sa
social politic.
Procurorul trebuie s vegheze ca organele Ia a cror activitate particip sau
a cror activitate o supravegheaz, s aplice Iegea fr discriminare.
c)
Subordonarea ierarhic, un alt principiu al activitii Ministerului
Public, se concretizeaz n aceea c procurorii din fiecare parchet sunt subordonai
conductorului acelui parchet, iar acesta din urm este subordonat conductorului
parchetului ierarhic superior din aceeai circumscripie teritorial.
Dispoziiile procurorului ierarhic superior, date n conformitate cu Iegea, sunt
obligatorii pentru procurorii din subordine, dar n instan procurorul de edin este
Iiber s prezinte concluziile pe care Ie consider ntemeiate potrivit Iegii, innd
seama de probele administrate n cauz.
Desigur c procurorul ierarhic superior poate s ndeplineasc oricare dintre
atribuiile procurorilor din subordine i s suspende ori s infirme actele i
dispoziiile acestora dac sunt contrare Iegii.
n soluiile dispuse, procurorul este independent, n condiiile prevzute de
lege.
Lucrrile repartizate pot fi trecute altui procuror numai n cazul suspendrii
sau al ncetrii calitii acestuia, ori n absena sa, dac exist cauze obiective care
justific urgena i care mpiedic rezolvarea sa.
Ministerul Public acioneaz pentru respectarea acestui principiu i pentru
asigurarea permanent a Iegalitii dispoziiilor emise de procurorii cu funcii de
conducere.
Pe langa controlul ierarhic exercitat in cadrul Ministerului Public, legea
reglementeaza si controlul ministrului justitiei. Potrivit art.69 din Legea nr.304/2004,
ministrul justitiei, cand considera necesar, din initiativa proprie sau la cererea
Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin
procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, din Parchetul National Anticoruptie, din parchetele de pe langa curtile de
apel sau alti procurori delegati
Ministerul Public este independent n relaiile cu celelalte autoriti i i
exercit atribuiile numai n temeiul legii i pentru asigurarea respectrii acesteia.
Atributiile Ministerului Public.

Atributiile procurorilor se manifesta in principal in materie penala, rolul acestora in


procesul civil fiind diminuat.
Potrivit dispozitiilor legale, procurorii au urmatoarele atributii:

efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si


participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;

conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei


judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare
penala;

sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;

exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege;

participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata;

exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, atributie ce poate


fi exerciatata deopotriva in materie penala sau civila;

apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, persoanelor puse sub


interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii

actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea


ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;

studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza


si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora,
precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;

exercita orice alte atributii prevazute de lege.