ROLURI

BIOLOGICE

Zaharidele cunoscute i sub denumirea de glucide sau hidrai de carbon sunt

substane organice naturale care provin din grsimi vegetale. Deoarece zaharidele
pot fi extrase din diferite organe ale plantelor cum ar fi: glucoza, celuloza, zahrul,
amidonul ele constituie o baz a materiei vii care are rol energetic n metabolism.
Zaharidele se impart in monozaharide,dizaharide si polizaharide.

Monozaharidele sunt compusi organici care contin o grupare carbonil

( aldehida sau cetona), sau una sau mai multe grupari hidroxil (-OH)
secundare si una sau doua grupari -OH primare.

In natura exista un numar foarte mare de monozaharide.Cea mai

importanta este hexona cunoscuta sub numele de glucoza.
Formula moleculara a glucozei:C6H12O6

Se gaseste in concentratii mari in fructele dulci si in mierea de albine.

Glucoza este foarte rspndit n regnul animal i vegetal, i este
principala oza din organismul uman. Glucoza este un combustibil
esenial n biologie. Glucoza este combustibilul specific pentru
creier si sistemul nervos. De asemenea, glucoza furnizeaza energia
care permite mentinerea constanta a temperaturii
corpului,contractarea muschilor si mentinerea in functiune a sistemelor
digestive si respirator. Pentru a furniza continuu combustibil pentru
creier,nervi ,muschi si alte sisteme din corpul uman, trebuie mentinuta
in sange o concentratie de glucoza de 0,06 pana la 0,11%. Peste o
concentratie de 0,16% ,glucoza incepe sa treaca,prin intermediul
rinichilor,in urina,producand unul dintre simptomele diabetului zaharat.
Glucoza este folosita in medicina ,deoarece este un compus usor
asimiliabil in organismul uman si un bun furnizor de energie.
Dizaharidele sunt rezultate din unirea a doua molecule de hexoza ,prin eliminarea
unei molecule de apa. Dizaharidele sun substante cristalizate,solubile in apa si
insolubile in dizolvanti organic. Cele mai importante dizaharide sunt : zaharoza si
celobioza.
Fructoza este un monoglucid cuFructoza predomin n fructele dulci i n miere.
n unele fructe (mere, pere, ciree, coacze negre)coninutul de fructoz l

depete pe cel de glucoz.

n organismul uman fructoza trece greu n stare de glucoz iar metabolizarea ei
este mai nceat. Datorit acestui motiv precum i ca o consecin a gustului
foarte dulce (necesit o cantitate mai mic) se poate utiliza ca surs natural de
"dulce" i de ctre diabetici (cu pruden). Fructoza este singura glucid care se
metabolizeaz pasiv (nu are nevoie de insulin), fr fosforilare prealabil.
structur cetozic, solubil n ap i aproape de dou ori mai dulce dect
glucoza. Nevoile organismului n fructoz sunt mai ridicate la brbai, deoarece
acest cetohexoz are un important rol n spermatogenez. Deoarece ntreine
metabolismul anaerob, se recomand ntroducerea unei cantiti sporite de
levuloz personelor care depun eforturi musculare susinute i de scurt durat

Zaharoza :C12H12O11 este o dizaharida care se gaseste in tulpina trestiei de zahar intr-o
concentratie de 14-20% sin in sfecla de zahar 16-20% ,plante din care se si extrage industrial. Ea se
gaseste in morcovi,pepeni galbeni,zmeura,piersici,caise etc.

Zaharoza este o substan solid, cristalin, alb, solubila in ap si insolubil n

majoritaea solvenilor organici. Este ceea mai rspndit diglucid din natur,
gsindu-se, n cantiti mici, aproape n toate organele vegetalelor.
Din zaharoza din sfecl sau din trestia de zahr se obine zahrul brut i cel
rafinat (zahrul alb).
Spre deosebire de zahrul rafinat, zaharoza natural are un rol calcifiant
pronunat. Acest diglucid este un suport bun i pentru alte minerale, n
special fier i potasiu. Zaharoza din legume i fructe prezint i o aciune
antiinflamatorie.
Zaharoza este folosita aproape exclusiv in alimentative fiind gustoasa si usor
asimilita de organism.

Polizaharidele sunt hidrocarbonate compuse din mai multe molecule de

monozaharide ca de exemplu glucoz, fructoz care sunt legate ntre ele n
lanuri cu lungimi diferite formnd polizaridele
ca glicogen, amidon, chitin i celuloz. Sunt raspandite atat in regnul
vegetal,cat si in cel animal,avand o mare importanta biologica. Dintre
polizaharidele vegetale se mentioneaza amidonul si celuloza, iar dintre cele de
origine animala se mentioneaza glicogenul.

Amidonul este polizaharida formata din resturi ale unui alt isomer spatial al glucozei
unite prin eliminarea de apa intre doua grupari OH. Are formula molecular C6H10O5n
si este foarte raspandit in tot regnul vegetal. Se gaseste in boabele de cereal si incele
de legumoniase,in tuberculii de cartofi. In plante, amidonul formeaza graunciori a caror
forma si marime difera in functie de specie. Granulele de amidon sunt invelite intr-o
masa proteica perforate nesolubila.In apa calda, la 90 grade C granulele de amidon se
umfla si apoi se sparg formand solutii vascoase. La rece ele se transforma in gel numit
coca sau clei de amidon.
O macromolecul de amidon este compus din dou
componente; amiloza i amilopectina. Amidonul se dizolv n apa fierbinte,
elibernd la 70 de grade amiloza iar la peste 80 de grade, amilopectina.Prin prjire
se transform n acrilamid.
Sursele de hran bogate n amidon poart denumirea de alimente amidonoase.
Pentru om, amidonul este important prin faptul c este un carbohidrat cu
eliberare treptat de glucoz, deci nu este o glucid cu absorie rapid.
Digestia amidonului este diferit n funcie de sursa din care provine.
Amidonul este folosit la obtinirea etalonului,ca agent de incleiere si apretare in
industria textile,la fabricarea de caseta,aditivi de tablete si pensamente in
industria farmaceutica. Sub forma de coca coapta sau fiarta este folosit in
alimentatie.
Celuloza este polizaharida formata din resturi ale unui izomer spatial al glucozei,
unite prin eliminarea de apa intre doua grupari OH. Are formula molecular
C6H10O5n
n stare aproape pur formeaz fibrele vegetale folosite n industria textil,
gsindu-se aa n bumbac, in cnep. De cele mai multe ori, n plante celuloza
nsoete lignina, cu care formeaz esuturile dure, de susinere, n special
lemnul. Organele vegetale cu un coninut mediu de celuloz (semine, boabe,
frunze, rdcini, coaja unor fructe) sunt de consiten mai puin dur, fiind cele
mai folositoare organismului uman.

Este o materie prim de mare valoare economic i constituie punctul de plecare

n fabricarea unor produse importante, dintre care cea de hrtie ocup un loc
principal.
Se ntlnete n cantiti mari n aproape toate plantele i este o principal surs
de hran. Are proprieti de reducere a valorii calorice a unor alimente dac n
acestea se adaug celuloz cristalizat. Mtasea vscoz este ntrebuinat la
fabricarea diferitelor esturi precum i a cordului pentru anvelope.
Produse care conin celuloza: burei, sprayuri pentru alergie sau pudre, benzi
medicale. Celuloza este foarte ieftin pentru c este foarte abundent.
Moleculele de celuloz formeaz mici mnunchiuri numite fibre. Celuloza dei
reine apa nu se dizolv n ea, dect n urma aplicrii unor tratamente chimice
(metilare) sau fizice, caz n care se obine metil-celuloza.
Celuloza hidrolizeaz sub aciunea unei enzime numite celulaz.Celulaza este
produs de unele microorganisme din microflora intestinal a ierbivorelor.
Glicogenul este o poliglucid specific omului i animalelor fiind o form de
depozitare a energiei, pe termen mediu, la nivelul ficatului i a muchilor.
Glicogenul are aceeai structur chimic ca iamilopectina, formnd ns
ramificaii mai dese.
Forma macromolecular este sferic. Arhitectura glicogenului i confer o
solubilitate superioar fa de amilopectin.
O macromolecul de glicogen muscular conine 6.000 de uniti de glucoz, iar
glicogenul hepatic are 100.00o uniti de glucoz. Din masa total a ficatului, 3% i
revine gicogenului.
Glucoza care ajunge n snge prin intermediul intestinului subire, dac este n
exces se transform n glicogen. Reacia este reversibil (se desfoar i n
cellalt sens). Acest proces asigur un echilibru dinamic a glucozei n snge i o
repartiie judicioas a substratului energetic util organismului.
Pe msur ce muchii i alte organe consum glucoza din snge, aceasta se
completeaz prin hidrolizaenzimatic a glicogenului din muchi i ficat. Geneza i

hidroliza glicogenului are loc sub aciunea insulinei.

Singurele vegetale capabile s sintetizeze glicogen sunt ciupercile.

Zaharidele se gsesc att n corpul

animalelor ct i al omului, iar n fructe este
cunoscut sub numele de glucoz. Atunci
cnd n organism are loc oxidarea glucozei se
elibereaz o cantitate mare de energie,
necesar activitii organismelor. De obicei
medicii pentru a ntrii organismele slbite
ale oamenilor bolnavi administreaz injecii
cu glucoz.

NASTOR OANA