ETNOGENEZA ROMNEASC

Este un proces istoric, lingvistic i cultural de natere a unui

popor.
Poporul romn ca un popor vechi al Europei a avut un teritoriu
naional , ca parte a existenei sale istorice care se individualizeaz prin 3
elemente : Munii Carpai, cursul inferior al Dunrii i Delta i rmul
Apusean al Mrii Negre.
Poporul Romn, este un popor romanic ca i cel francez, spaniol, portughez
i italian fiind rezultatul fuziunii dacilor cu romanii.
Primele urme de via omeneasc dateaz de circa 1,5 milioane de
ani in urm. Ca i pe plan european s-au parcurs toate timpurile preistorice:
epoca pietrei cu Paleolitic, Mezolitic si Neolitic. Revoluia neolitic a
marcat nceputul sedentarizrii omului, cultivarea plantelor, domesticirea
animalelor si practicarea meteugurilor casnice: tors, esut i olrit, precum
si apariia necropolelor (cimitire ).
In Neolitic s-au remarcat prin ceramica excepionala, culturile :
Vdastra in Oltenia, Gumelnia in Muntenia de care aparine si Zeia de la
Vidra, ceramica pictat de la Cucuteni in Moldova, unicat in Europa de
acum 5000 de ani, Cultura Hamangia in Dobrogea de care aparine
Gnditorul de la Cernavod si Culturile Petreti si Turda in
Transilvania , de ultima aparine scrierea nedescifrat de la Tartaria, judeul
Mure (Tartaria) .
Toate aceste culturi formeaz vechea civilizaie european care s-a
dezvoltat ntre anii 7500- 3500 .H. care a atins apogeul ntre anii 50004000 i.H.
In urma marilor micari de populaie de la sfritul mileniului 3 i.H.
cnd peste populaiile neolitice de la noi s-au aezat triburile de pstori
nomazi indo- europeni, iar in urma procesului de Indo- Europenizare s-au
format popoarele si limbile indo- europene dintre care fac parte si tracii,
atestai nca din epoca Miceniana, apoi sunt menionai in Iliada si Odiseea
in secolul 8 i.H.apoi de printele istoriei Herodot in sec. 5 i.H. n care opera
Istorii despre care afirma c sunt al doilea neam ca mrime dup inzi.
Ei sunt creatorii civilizaiei bronzului i locuiau ariile din SE Europei i zona
Balcanica din jurul Mrii Egee.
Tracii aveau 2 ramuri :
1 1. - o ramur la nord de Dunre i Munii Hemus,
adic ramura nordic - geto-dacii
2 2 - o ramur sudic, tracii sudici , moesii, odriii i besii.

Izvoarele greceti ii numeau pe stramoii poporului romn

gei . Primul autor grec care ii mentioneaz pe gei, a fost
Herodot in anul 514 i.H. cu prilejul expediiei militare a lui
Darius I mpotriva sciilor nord pontici, cnd geii s-au opus
regelui persan, de aceea Herodot scria : Sunt cei mai viteji
si mai drepti dintre traci, subliniind primul originea tracic
a geilor.
Dacii, sunt mentionaii de izvoarele latine. Primul autor latin care ii
mentioneaz este Caius Iulius Caezar. Numele de Dacia apare prima dat
la Pliniu cel Btrn sec. 1 d.H. Ei erau acelai neam i vorbeau aceeai
limb , lucru menionat de Strabon in opera sa Geografia : Dacii si
geii vorbesc aceeai limb subliniind primul unitatea etnic si lingvistic
a geto-dacilor .
Geto-Dacii sunt creatorii civilizaiei fierului .Ei aveau ocupaii agricole ,
foloseau plugul cu brazdar de fier din sec. 3 i.H.,pstorale : creterea vitelor.
Mesteugurile : metalurgia fierului, aurului, argitului i a aramei sau
ceramica si olritul, foloseau roata olarului inca din sec. 5 i.H.. Practicau
si comerul , fcnd schimb de produse cu oraele grecesti de pe malul
Mrii Negre, Histria ,Tomis, Calattis, infiinate de greci in sec. 7 5 i.H.
Oraele greceti foloseau moneda inc din sec.5 i.H., preluat i de
geto-daci care i-au batut moneda proprie inca din sec. 3 i.H.
Structura societii geto-dacice care a cunoscut o mare dezvoltare in
sec. 1 i.H.- 1 d.H. cuprindea:
3
- nobilimea numit tarabostes sau pillati din
rndurile creia se alegeau regii si marii preoi.
4
preoimea care detinea monopolul religiei si al
cunotiinelor tiinifice .Marele preot era la
geto-daci al doilea demnitar in stat, care pe
aceasta cale avea caracter theocratic aa cum a
fost Deceneu in vremea lui Burebista
5
oamenii de rnd erau numiti comati sau
copilati, care erau liberi juridic, cei mai
numeroi si care reprezentau masa in economie,
sclavia fiind patriarhal, iar sclavul era
considerat membru al familiei.
Geto-dacii aveau si cunotiine tiintifice menionate de Iordanes,
care arta c ei foloseau scrierea, mai inti alfabetul grec si apoi latin.
Aveau cunotiine de astronomie, dovad Marele Sanctuar Rotund si
Altarul de Andezit descoperit la Sarmisegetuza. Medicina trusa
medical descoperit tot la Sarmisegetuza.

Arta arhitectura civil , militar si religioas.

XXXXX
Se remarca la geto-daci arhitectura militara, celebra
tehnica murus dacicus, folosit la sistemul de fortificaii din
producatorilor i cu un rol esenial in viaa economic.
sclavii, putin numerosi si rol secundar Muntii Orastiei.
Geto-dacii erau organizai in uniuni tribale inca din sec. 3 2 i.H.
In timpul lui Burebista , al doilea demnitar in stat era marele preot
Deceneu, iar in timpul lui Decebal al doilea demnitar in stat era viceregele
Vezina, menionat de Dio Cassius(autor latin)
Unificarea triburilor geto-dacice a fost realizat de Burebista 8244 i.H. cu sprijinul lui Deceneu , fiind creatorul statului dac care a fost o
monarhie militar.
Dup ce Burebista i-a infrint pe celii din N-V Daciei el a extins
hotarele in nord pn la Carpaii Pduroi , in sud pn la Munii Haemus
(Balcanii de azi), in V pn in Boemia i in est pn la Bug si Marea
Neagr, el stapnind si oraele greceti de pe litoralul nordic si vestic al
Mrii Negre de la Olbia pina la Apollonia, in acest fel el a devenit cel
dinti si cel mai mare rege din Tracia cum arata o inscripie in limba
greaca, in cinstea solului sau Acornion descoperit la Dyonisopolis
(Balcic,Bulgaria).
Dup moartea lui Burebista n anul 44 i.H. statul su s-a
destrmat in 4, apoi n 5 regate cum arata Strabon, care erau ameninate
direct de romani, chiar din timpul lui Burebista dovad c n anul 28 i.H.,
romanii au ocupat Dobrogea, pe care in anul 46 d.H au anexat-o la
Moesia (provincie romana). In epoca fierului geto-dacii i creaser o vasta
entitate etnic, lingvistic, de civilizaie i economic, iar in vremea lui
Burebista o vast unitate politic Regatul Dac.
Atacurile Geto-Dacilor la sud de Dunre in vremea imprailor
Vespasian (69- 79), Domiian (81- 96),au determinat declanarea
rzboaielor daco- romane ncepute in iarna anului 85- 86, cnd regele dac
Duras i-a atacat pe romani la sud de Dunre, dar a fost respins de Domiian
care a trimis prima armat la nord de Dunre in anul 87 d.H. Lupta s-a dat
la Tapae, dacii condui de Diurpaneus, obin victoria, acesta devenind
rege cu numele de Decebal (87-106), intruct Duras i-a cedat tronul .
In anul 88 d.H. romanii au trimis o nou armat, lupta a fost tot la
Tapae, Decebal infrnt este nevoit sa incheie o pace de compromis in anul
89 cu Domiian, prin care statul dac devenea clientelar Romei, iar Decebal
primea subsidii, meteri, militari i tehnicieni romani.
Noul imprat Traian (98- 117) a suprimat aceste subsidii si a
pregatit 2 rzboaie dacice: primul (101- 102) incheiat cu pacea, cu

condiii grele pentru daci si rzboiul 105- 106, cand Dacia a fost cucerit
de Traian. Cea mai mare parte a Daciei a devenit provincie roman de tip
imperial condus de un reprezentant al impratului numit Legatus
Augusti.
In anul 106 au rmas neocupate de Traian ( in afara Imperiului
Roman) Criana, Maramureul, Moldova centrala si de nord unde erau dacii
liberii.
Sub urmaul i fiul lui Traian, impratul Hadrian (117- 138 d.H.),
Dacia a fost reorganizat in 2 provincii : Dacia superior si Dacia inferior.
Tot el a desprins un teritoriu din nordul Daciei unde a format Dacia
Porolisensis. Ultima imprire administrativ a Daciei a fost fcut de
impratul Marcus Aurelius n anul 168.
6 Dacia Apulensis - fosta Dacie Superior;
7 Dacia Malvensis- fosta Dacie inferior;
8 Dacia Porolisensis
Toate trei conduse de un singur guvernator roman Legatus Augusti,
Praetore Daciarum Trium.
Organizarea administrativ a fost insoit de construirea unui sistem
de drumuri , inflorirea vieii urbane,a metesugurilor i culturii. Dup
cucerirea Daciei s-a declanat un proces universal numit romanizare in
urma cruia s-au format popoarele neo-latine, adic motenitoare ale Romei
i care poarta Sigiliul Romei- aa cum afirma Nicolae Iorga.
Nicolae Iorga afirma Noi am rmas romani pentru ca nu ne-am
putut despri niciodat de amintirea Romei
Romanizarea in Dacia a fost un proces organizat de statul roman,
datorit importanei economice si strategice.Romanizarea a fost elementul
fundamental in formarea poporului romn i a limbii romne.
Elementele fundamentale ale etnogenezei romneti au fost :
9 - substratul care este dacic
10 - stratul care este romano-latin
Romanizarea s-a nfaptuit n anumite condiii i n mai multe etape
sub aciunea mai multor factori .
Etapele :
1.- faza preliminar sau pre-roman n secolul I i.H.- I d.H. cnd au
avut loc numeroase contacte ntre daci i romani, primele contacte intre
daci si romani au avut loc inca din secolul 2 I.H.
2- romanizarea propriu-zis sau etapa roman 106 271/275 , care a
cuprins si dacii liberi si care in Dobrogea s-a prelungit pn la inceputul

secolului 7 (602 d.H.)

11 generalizarea procesului de romanizare in condiiile marilor
migraii din secolele 3-8, numit i etapa post-roman sau postaurelian,cnd s-a desvrit procesul de romanizare si de formare a
poporului romn i limbii romne.
Romanizarea s-a infptuit sub aciunea mai multor factori:
1.- factori cu aciune vizibil si urmri dovedite : administraia,
armata, veteranii, colonitii, urbanizarea
12 - factori cu aciune mai putin vizibil, viaa economic, dreptul
roman, viaa spiritual, viaa cultural i cretinismul
1.Administraia a fost un factor cu aciune permanent i obligatorie ,
deoarece toi funcionarii romani vorbeau limba oficial a Imperiului
roman ,latina.
2.Armata a avut rol in aprarea provinciei i consolidarea vieii romane,
romanii aducnd n Dacia circa 40000 -50000 militari , constituii din
uniti de elit ale armatei romane, legiuni, n total 3, formate numai din
ceteni romani i trupe auxiliare( alae i cohorte) formate din ceteni
provinciali de diferite etnii. Dacia era mpnzit de un puternic sistem
defensiv : castre, turnuri de observaie i valuri de pmnt (se numeau
limesuri) sistem de aprare care consta in ziduri de piatra i valuri de
pmnt construite la graniele imperiului roman .
Pe lng castre romanii au construit aezri civile Canabae unde se
aflau familiile militarilor din castru.Armata a avut un rol important i
n evoluia demografic si in urbanizarea Daciei.Militarii activi dar i
veteranii au fost propagatori activi ai culturii i civilizaiei romane n
Dacia.
3.Veteranii erau ostai din toate categoriile de trupe ale armatei
romane ,care dup satisfacerea serviciului militar se bucurau de anumite
drepturi i privilegii ,ei se bucurau de prestigiu, ocupau funcii
administrative, erau ordonai, disciplinai, tiau carte, i cel mai important
, vorbeau limba latin, contribuind la rspndirea acesteia pn in cele
mai ndepartate state. In vremea Imparatului Septimius Severus ( 222-235
DH ) a aparut o noua categirue de veterani, numiti si graniceri
( limitanei ) care au fost improprietariti cu pamant a granitele imperiului
pentru a lupta cu indarjire ca sa le apere.
4.Colonistii . In Dacia a fost o colonizare masiv , colonitii fiind atrai
de bogiile Daciei.Eutropius, autor latin din secolul 4 d.H. arta c n
Dacia au fost adui coloniti din toat lumea pentru popularea oraelor i
cultivarea ogoarelor.Ei au avut rol n dezvoltarea mineritului,
mesteugurilor, agriculturii i urbanizrii.Ei erau latinofoni i n

raporturile zilnice cu geto-dacii au contribuit la nvarea limbii latine n

Dacia.
5.Urbanizarea Oraele construite de romani n Dacia au fost de dou
tipuri:
1- de tip colonial organizate dup modelul Romei, primul fiind
noua capital a Daciei , Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmisegetuza , apoi Apullum , Drobeta, Napoca, Potaisa i Tropaeum
Traiani.
2- orae de tip Municipia cu autonomie administrativ i
juridic , ca:Porolisum, Ampelum , Dierna i Tibiscum n Dacia i
Troesmis n Dobrogea.
Oraele au fost factor de propagare a culturii i civilizaiei
romane, ndeosebi la sate.Rolul oraelor la sate a fost jucat de conacul
stpnului numit n limba latin Villa Rustica.
Aezrile rurale ntemeiate de romani n Dacia erau de dou tipuri :
- pagus( pagi )- ctun ( cateva case )
- vicus (vici) aezare rural cu reea stradal i centru civic.
Dintre factorii cu aciune vizibil care in de stilul de via roman:
1. viaa economic , dup cucerirea masiv a Daciei, ea a fost integrat n
sistemul economic roman, realiznd un intens schimb de produse cu
imperiul i celelalte provincii. Relaiile de munc stabilite ntre
autohtoni i administraia roman, au contribuit la nvarea limbii latine
de ctre btinaii geto-daci.
2. dreptul roman : n Dacia au fost introduse normele juridice romaneConstituia Antoniniana 212, dat de Impratul Caracalla in 212 d.H. , de
aceea geto-dacii i exercitau drepturile in limba latin, folosind sistemul
de legi romane.Aceste norme juridice romane au influenat modul de a
gndi i a aciona al daco-romanilor , ele aflndu-se i la baza dreptului
romnesc.
13 Viaa spiritual se caracterizeaz in Dacia printr-o varietate a cultelor
religioase, deoarece in Dacia au fost aduse toate zeitile romane. Se
adorau i vechile zeiti dacice , dar sub nume romane , fenomen
care se numea Interpretatio Roman, sau cel de sincretism
religios, contopirea unor diviniti asemnatoare, dar de origini
diferite , intr-una singur,ambele fenomene fiind premise reale ale
romanizrii Daciei .
Viaa religioas a contribuit la nfaptuirea romanizrii , datorit
folosirii limbii latine i adoptrii n Dacia a zeitilor romane.
14 Viaa cultural a avut rol decisiv , limba latin fiind singurul mijloc
de comunicare ntre geto-daci i romani.Invarea ei este dovedit

de :
a)
b)
c)
d)

- cele peste 3500 inscripii latineti descoperite in Dacia

- tabliele cerate de la Alburnus Major(Rosia Montana)
- existena unor coli elementare (ludii literatti)
- instrumente de scris numite romane, numite stili

5. Cretinismul a ptruns din Imperiul Roman n limba latin, dovad

terminologia bisericeasc din romn, termenii de baza sunt de origine
latina: - Angelus-inger
-Christianus - cretin
- Baptisare- a boteza
- Paschae Pati
- Domine et deus Dumnezeu
- basilica biserica
De asemenea fondul principal de cuvinte din limba romn (80%)
sunt de origine latin. Ptrunderea cretinismului n Dacia e atestat
i de inscripii aa cum atesta donariul de la Biertan , secolul 4 d.H.,
cu inscripia latin Ego Zenovius votum posiu, Eu Zenovius am
pus aceasta ofranda.
Cretinismul a ptruns mai inti in Dobrogea , care era
anexat la provincia roman Moesia nc din secolul I d.H.( anul 40
d.H.), evanghelizarea Dobrogei fiind infptuit de SF.Apostoli Andrei
si Filip .In secolul II d.H. cretinismul s-a rspndit i in Dacia dup
cucerirea acesteia de Traian in 106 d.H. (cretinirea masiv a dacoromanilor s-a produs in secolul 4-5 d.H, un rol important l-au avut si
episcopiile de pe linia Dunrii.Prima biseric cretin a fost
descoperit la Slveni, jud. Olt din secolul 4 d.H. , a doua la
Sucidava secolul 5 d.H. i a 3 a la Drobeta, secolul 6 d.H.
Unii mprai romani i-au pedepsit pe cretini, ndeosebi
Diocleian 284-305 , care i condamna la moarte i munc silnic ,de
aceea din vremea sa dateaz primii martiri cretini.
In anul 313 Constantin cel Mare a fost primul mprat roman
care, prin Edictul de la Mediolanum (Milano) a dat libertate de
cult cretinismului n Imperiul Roman, iar n anul 391 Imparatul
Theodosius a desfiinat cultele pgne, cretinismul devenind religie
oficial.Poporul roman a fost primul popor cretin in sud estul
Europei , deoarece in secolul 8 , cnd s-a ncheiat n linii mari
formarea acestuia , el s-a nscut de la nceput ca un popor cretin.
Limesuri = sistem de fortificaii construite de romani la graniele

Imperiului ce constau dintr-un zid de piatra sau valuri de pmnt

11 orase construite de romani in Dacia : - 7 de tip colonial , dup

modelul Romei
- 4 de tip municipia (cu
autonomie
administrativ i juridic )
Cel care a refcut unitatea statului dac dup Burebista a fost
Decebal, mai mic dar mai dezvoltat i bine organizat.El era ajutat de
un vicerege numit Vezinas, metionat de un autor latin , numit DioCasius i de un sfat.Avea comandani militari n fruntea cetilor iar
lucrrile agricole erau supravegheate de trimiii regelui.
Trecerea masiv a slavilor la sud de Dunre - n anul 602 D.H.(dar nu
toi ).