Universitatea Constantin Brancusi din Targu Jiu

Facultatea de Inginerie
Specializarea Tehologia Constructiilor de Masini

Proiect
Tehnologii si echipamente de control

Student: Grecu Madalin-Nicolae

Indrumator: prof.univ.dr.ing Cirtina Liviu-Marius

1.

TOLERANELE I ABATERILE GEOMETRICE

1.1 Suprafee i profile adiacente.

In desenele de execuie ale pieselor se sugereaz prin

simboluri si reprezentri grafice formele si dimensiunile suprafeelor
ideale sau geometrice. Procedeele tehnologice utilizate in mod
practic la executarea pieselor conduce inevitabil la obinerea unor
suprafee reale diferite de cele geometrice. In categoria abaterilor
de forma se includ numai abaterile ce apar la macrogeometria
suprafeelor si sunt repetabile la intervale comparabile cu
dimensiunile de gabarit ale pieselor.
Principalele cauze generatoare de abateri de form sunt:
imperfeciunile mainilor-unelte, imperfeciunile de construcie si
poziionare ale sculelor, deformaiile elastice in sistemul scula piesa - dispozitiv - main, neuniformitatea procesului de achiere
ca urmare a variaiei adaosului de prelucrare sau avansului, uzura
progresiv a sculelor etc.
Studiul amnunit al abaterilor suprafeelor d posibilitatea
cunoaterii i limitrii acestora astfel nct piesele s corespund
din punct de vedere funcional.
Noiunile sunt definite in STAS 7384-85 Abateri i tolerane
geometrice. Terminologie".
- suprafaa real este considerata suprafaa ce separ
materialul piesei de mediul nconjurtor.
- suprafaa efectiv este suprafaa pusa in evidenta cu
mijloacele de msurare. Este apropiata de suprafaa reala astfel
nct in studiul practic al formei pieselor ea va fi luat n
considerare.
- suprafaa adiacent este o suprafa identic cu
suprafaa geometric (reprezentat n desen), tangent la
suprafaa efectiva dinspre partea exterioara materialului
piesei si aezata astfel nct distanta maxima pana la
suprafaa efectiv sa aib cea mai mic valoare posibil.
Desigur c studiul global al unei suprafee este deosebit de
complex. Pentru simplificare se vor utiliza profilele obinute prin
secionarea pieselor cu plane de .diferite orientri. Mai mult,
suprafaa si profilul vor fi limitate in spaiu la suprafaa de
referina si respectiv lungimea de referin, ntinderi n limitele
crora se determin abaterea de form sau poziie.
Denumirile profilelor sunt similare cu cele ale suprafeelor
intersectate cu plane.
2

Profilul adiacent este profilul de aceeai form cu

profilul geometric, tangent la profilul efectiv dinspre partea
exterioar materialului piesei si aezat astfel nct distanta
maxima msurata pana la profilul efectiv, in limitele
lungimii de referina, sa fie minim.
ntruct marea majoritate a pieselor ntlnite in practic sunt
mrginite de suprafee simple, plane, cilindrice sau sferice, sunt
definite in STAS noiunile de; dreapt adiacent, plan adiacent,
cilindru adiacent, cerc adiacent, iar pentru cazul general suprafa
adiacent i profil adiacent de form dat.
1.1.1. Dreapt adiacent.
Dreapta adiacent este dreapta tangent profilului efectiv de
partea opus materialului piesei si aezata astfel nct distanta
maxima pana la profilul efectiv sa aib valoarea cea mai mic
posibil, aa cum se sugereaz n figura. 1.1. Dintre toate
tangentele A, numai una satisface condiia impus distanei h max.
este dreapta A1 a crei distan maxim, h1 este cea mai mic
dintre toate.
Dreapta adiacent este bine determinat ca form, dar
are poziia dependent de profilul i materialul piesei

Fig. 11.1. Dreapt adiacent

Plan adiacent

Fig.

1.2.

1.1.2. Plan adiacent.

Plan adiacent este planul tangent la suprafaa efectiv in
exteriorul materialului piesei si aezat astfel nct pe suprafaa de
referina, distanta maxim pn la suprafaa efectiv sa aib
valoarea cea mai mic aa cum se sugereaz n figura. 11.2.
3

1.1.3. Cerc adiacent.

Cerc adiacent este cercul tangent cu diametrul minim
circumscris unui arbore ca n
figura. 1.3, a sau cu diametru
maxim nscris intr-un alezaj ca n figura. 1.3 ,b.

Fig. 11.3. Cerc adiacent, a--la arbore i b--la alezaj.

1.1.4.Cilindru adiacent.
Cilindru adiacent este cilindrul de diametru minim ,tangent la
suprafaa efectiv de partea opus materialului piesei. Pentru
arbori aa cum se poate vedea n figura 1.4 ,a este cilindrul cu
diametrul minim n care mai ptrunde arborele pe lungimea de
referin, iar pentru alezaje (figura.1.4. ,b) este cilindrul cu
diametrul maxim, ce mai poate fi introdus in alezaj.

Fig. 1.4.Cilindru adiacent; a--la arbore i b--la alezaj.

1.2.Abateri i tolerane geometrice.
1.2.1. Abateri geometrice.
4

Abaterea de form este abaterea formei suprafeei reale fat de

forma suprafeei nominale sau abaterea formei profilului real fat
de forma profilului nominal i se exprim prin mrimea distantei
maxime msurat intre suprafaa efectiva si suprafaa adiacenta,
respectiv intre profilul efectiv si profilul adiacent. La msurarea
abaterii de form nu se ia in considerare rugozitatea suprafeei.
Abaterea limita de forma reprezint valoarea maxima a abaterii
de form.
1.2.2. Tolerana de form.
Toleranta de form este zona determinat de abaterea limit de
form, cu alte cuvinte este spaiul dintre suprafaa sau profilul
adiacent si suprafaa sau profilul echidistant situat la distana
egal cu abaterea limit , de partea materialului piesei.
Se impune observaia ca suprafaa adiacent, respectiv profilul
adiacent limiteaz de o singur parte materialul piesei avnd rolul
hotrtor asupra jocului ce se obine la asamblarea pieselor.
1.3.Clasificarea i simbolizarea abaterilor i toleranelor
geometrice.
Dup tipul suprafeei sau profilului abaterile de geometrice
ntlnite in practic au denumiri i simboluri consacrate. n STAS
7385/1-85 sunt prezentate toate toleranele geometrice mpreun
cu simbolurile grafice cu care se nscriu n desenele de execuie ale
pieselor. n tabelul 1.1.se prezint clasificarea toleranelor
geometrice mpreun cu simbolurile lor grafice.
n continuare se vor definii toate toleranele mpreun cu
abaterile aferente.
1.4. Abateri i tolerane de form.
1.4.1. Abatere de la rectilinitate
Abaterea de la rectilinitate (nerectilinitatea) este distana
maxim dintre profilul efectiv si dreapta adiacent, in limitele
lungimii de referina; distana maxim
"h 1 " din figura 1.1.
Tolerana de la rectilinitate apare ca zona dintre dreapta adiacent,
A1 i o dreapt paralel , la distana egal cu abaterea limit situat
nspre materialul piesei Pentru a se ncadra n toleran profilul

efectiv al piesei trebuie s se nscrie n acest spaiu pe toat

lungimea de referin.

1.4.2Abatere de la planitate
Abatere de la p1anitate (neplanitate) este distana maxim
ntre planul adiacent si suprafaa efectiv a piesei; distana
maxim, hmax din figura. 1.2 . n limitele suprafeei de referina.
Tolerana la planitate este spaiul cuprins intre planul adiacent si un
plan paralel, la distanta egal cu abaterea limit situat n partea
dinspre materialul piesei.
1.4.3.Abatere de la circularitate.
Abaterea de la circularitate este distana maxim dintre profilul
efectiv si cercul adiacent. Toleranta la circularitate este coroana
circular cuprins ntre cercul adiacent si un cerc concentric ce
intersecteaz materialul piesei astfel nct diferena razelor sa fie
egal cu abaterea limit.
Formele cele mai des ntlnite ale abaterii de la circularitate
sunt ovalitatea, poligonalitatea si forma de spiral prezentate n
figura 1.5.

Fig.1.5. Abateri de la circularitate; a-- ovalitatea, b

--poligonalitatea i c --forma de spiral.
Ovalitatea (figura. 1.5 ,a ) apare cnd profilul efectiv este
asemntor unei elipse. Diametrul cercului adiacent este egal cu
axa mare, dmax astfel nct abaterea de la circularitate este
semidiferena axelor. Mrimea ovalitii este prin definiie diferena
diametrelor extreme, deci dublul abaterii de la circularitate.

Poligonalitatea (figura. 1.5, b) este determinat de un profil

efectiv aproximativ poligonal. Se observ ca ovalitatea este un caz
particular de poligonalitate. Pentru un numr impar de laturi sau
pentru un numr relativ mare de laturi, abaterea de la circularitate
nu poate fi pus in evident prin msurarea diametrului n diferite
poziii unghiulare. In aceste cazuri este necesar trasarea
profilogramei la o scar mult mrita.
Forma de spirala (figura 1.5, c ) apare la piesele rectificate cu
avans radial. Dac poriunea de racordare a capetelor spiralei
arhimedice este scurt, la msurarea diametrelor apare o variaie
brusca de diametru in poziii apropiate, iar dac poriunea de
racordare este tot o spirala i se ntinde pn la jumtate din
lungimea profilului efectiv, diametrul rmne constant in orice
poziie s-ar msura (profilul seamn cu o cardioid). Punerea in
eviden a abaterii de la circularitate poate fi fcuta numai prin
trasarea profilogramei.
1.4.4. Abaterea de la cilindricitate
Abaterea de la cilindricitate este distana maxim dintre
cilindrul adiacent si suprafaa efectiv n limitele lungimii de
referin. Dar cum cilindrul adiacent este o suprafaa greu de
materializat, n practic se are in vedere ca abaterea de la
cilindricitate se compune din abaterea de la circularitate n seciune
transversal i din abaterea profilului longitudinal median. Drept
profil longitudinal adiacent se consider perechea de drepte
adiacente paralele astfel nct distanta intre ele sa fie minim ( a se
revedea figura. 1.4 ).

Fig.1.6. Abateri de la cilindricitate; a--conicitatea,

butoi ,
c --forma de "a" i d--curbarea axei .

b --forma de

Formele deosebite ale abaterii de la cilindricitate sunt

prezentate n figura 1.6.Ele sunt:
- conicitatea, in cazul cind generatoarele profilului longitudinal nu
sunt paralele (figura. 1.6,a). Conicitatea este, prin definiie,
diferena diametrelor extreme raportate la lungimea pe axe dintre
seciunile in care s-au msurat diametrele. Altfel spus, conicitatea
este variaia diametrului cu deplasarea de 1 mm in lungul axei
(capitolul 8.1.). Abaterea de form de la cilindricitate este
semidiferena diametrelor extreme si nu depinde de lungimea
piesei.n mod greit se consider aceast conicitate numai diferena
diametrelor extreme;
- forma de butoi, daca generatoarele sunt curbe si diametrul
minim apare la unul din capete ca n figura 1.5 b;
- forma a, daca profilul efectiv are generatoarele
curbe,.concave i diametrul maxim apare la unul din capete ca n
figura 1.6, c;
10

- curbarea axei, dac locul geometric al centrelor seciunilor

transversale este o linie curb (axa de simetrie a suprafeei este
curbat ca n figura 1.6, d.)
In cazul conicitii, forma butoi si forma a, abaterea
de la cilindricitate apare ca semidiferena diametrelor
extreme. In cazul curbrii axei diametrul d0 este constant n
lungul axei. In acest caz abaterea de la cilindricitate apare
ca abatere maxim de la rectilinitate a generatoarei.
Tolorana de la cilindricitate apare ca spaiul dintre
cilindrul adiacent si un cilindru coaxial ce intersecteaz
materialul piesei astfel nct diferena razelor s fie egal
cu abaterea limit.
1.4.5.Abaterea de la forma dat a profilului.
Abaterea de la forma dat a profilului, este distana maxim
dintre profilul adiacent de form dat i profilul efectiv n limitele
lungimii de referin. De obicei profilul dat este o curb compus
din mai multe curbe simple sau o curb definit prin puncte discrete
la care se prescriu coordonatele.
1.4.6. Abaterea de la forma dat a suprafeei.
Abaterea de la forma dat a suprafeei este distana maxim
dintre suprafaa efectiv i suprafaa adiacent de form dat n
limitele suprafeei de referin.
Toleranele de form ale suprafeelor trebuie sa se
gseasc n interiorul cmpului de toleran pentru
dimensiunea care limiteaz ntinderea piesei.
1.5.Toleranele i abaterile de orientare.
1.5.1. Abateri de la paralelism.
Abaterea de la paralelism, este diferena ntre distana maxim
si minim pe direcie normal la baza de referina dintre aceasta i
profilul sau suprafaa adiacent, n limitele lungimii sau suprafeei
de referina.

11

Fig. 1.7.Drepte coplanare.

Fig. 1.8.Drepte oarecare.
Fig. 1.9.O dreapt i un plan.
Abaterea de la paralelism poate apare intre doua drepte (axe),
o dreapt i un plan sau ntre dou plane Cnd dreptele(axele) sunt
coplanare, figura 1.7, abaterea de la paralelism este diferena ntre
ymax si ymin n limitele lungimii de referin. Tolerana la paralelism
apare ca suprafaa cuprins intre dou drepte paralele cu baza
distanate cu abaterea limit.
Dac dreptele sunt cuprinse n spaiu, figura 1.8. msurarea se
face n dou plane perpendiculare Px si Py , fiecare coninnd cate
una din drepte, 1 si respectiv 2 . Abaterea de la paralelism intre
dreptele 1 si 2 este suma geometric a abaterilor APl x si APly
msurata n raport cu intersecia celor doua plane 3. In acest caz
tolerana apare cu spaiul cuprins n interiorul unei prisme
dreptunghiulare cu muchiile paralele cu baza de referina si de
seciune transversal, APlx limit i APly limit sau ca spaiul interior
unui cilindru paralel cu baza de referina de diametru egal cu
abaterea limit.
Pentru aprecierea abaterii de la paralelism intre o dreapt (axa)
i un plan, figura 1.9 se va considera proiecia dreptei pe planul
respectiv.
Dreapta si proiecia ei determina un plan perpendicular.
Abaterea de la paralelism intre o dreapt i un plan este identic cu
abaterea de la paralelism a dou drepte n plan.
Tolerana la paralelism dintre o dreapt i un plan este spaiul
cuprins ntre dou plane paralele cu planul dat, distanate ntre ele
cu abaterea limit.
Abaterea de la paralelism ntre dou plane este diferena dintre
valorile extreme ale distanelor dintre plane msurate in cele patru

12

colturi ale unui dreptunghi cu suprafaa egala cu suprafaa de

referina, figura 1.10.
Tolerana la paralelism dintre dou plane este similar cu cea dintre
o dreapt i un plan.
1.5.2 Abaterea de la perpendicularitate.
Abaterea de la perpendicularitate sau abaterea de la unghiul
drept este abaterea de la
paralelism intre elementul considerat i un plan sau o dreapt ce
formeaz unghiul nominal de 900 cu baza de referina, msurat n
limitele lungimii de referina. Abaterea de la perpendicularitate nu
se msoar n dimensiuni unghiulare ntruct cea mai mic unitate
de unghi , secunda, nu satisface nevoile practice fiind si foarte greu
de apreciat. Unghiul drept nominal poate fi materializat ntre laturile
unui echer, laturile unui bloc de cale unghiulare sau de o axa de
rotaie si planul determinat de traiectoria unui punct solidar cu axa
n micare rotaie in jurul axei.

Fig. 1.10.Plane
Fig. 1.11.Dou drepte
1.12.Tolerana dreptelor paralele.
perpendiculare.
perpendiculare.

Fig.

Abaterea de la perpendicularitate intre dou drepte are sens

numai dac ele se intersecteaz, deci dac sunt coplanare, figura
1.11. In acest caz tolerana la perpendicularitate apare ca zona
cuprins intre dou plane paralele intre ele, perpendiculare pe baza
de referina si distantate cu abaterea limita, figura 1.12 .
Abaterea de la perpendicularitate ntre o dreapt i un plan este
egal cu abaterea de la paralelism intre o dreapta si normala la plan
daca planul este baza de referin, figura 1.13,a i cu abaterea de la
paralelism ntre un plan P si planul normal pe dreapt determinat de
normalele N1 i N2 cnd baza de referina este dreapta, figura
1,13. ,b.
13

Fig. 1.13 Dreapt perpendicular pe plan

In cazul cnd baza de referina este planul, figura 1.13, a, dac
exist dou plane Px
si Py perpendiculare, abaterea de la
perpendicularitate se poate msura separat, APd x si APdy , astfel
abaterea total este suma geometric Tolerana de la
perpendicularitate apare ca zona interioar a unei piramide
dreptunghiulare normal pe plan de seciune 2APd xlim * 2APdylim sau
a unui con normal drept cu raza bazei APd limit.

Fig. 1.14. Dou plane perpendiculare

In cazul cnd baza de referin este dreapta, tolerana la
perpendicularitate este identic cu cea de la perpendicularitatea
ntre dou drepte, figura 1.12.
14

Abaterea de la perpendicularitate ntre dou plane este egal

cu abaterea de la paralelism dintre normala pe planul baz de
referina, N1 (figura 1.14) i cellalt plan, P 2 sau abaterea de la
paralelism dintre normala la planul baz de referina si normala pe
muchia comuna N2 coninut n cellalt plan, msurat n limitele
lungimii de referin.
Tolerana la perpendicularitate ntre doua plane este spaiul
cuprins intre dou plane paralele distanate cu dublul abaterii limit
i perpendiculare pe planul baz de referin
1.5.3. Abaterea de la nclinare.
Abaterea de la nclinare este abaterea de la paralelism ntre
drepte sau plane ce formeaz cu baza de referin (dreapt sau
plan) unghiul nominal, msurat in limitele lungimii de referin.
Problemele ce se pun sunt similare cu cele de la abaterile de la
perpendicularitate. Excepie face numai cmpul de tolerant de la
nclinarea a doua drepte care este spaiul dintre dou conuri
coaxiale cu baza avnd distana dintre generatoare egal cu
abaterea de la nclinare limit (n micare de rotaie, in jurul unei
axe, o dreapt determin un con si nu un plan ca atunci cnd
unghiul dintre ele este drept), figura 1.15.

Fig. 1.15. Abaterea de la nclinare

1.6. Toleranele i abaterile de poziie.
15

Funcionarea corect a dispozitivelor si mainilor este

condiionat de poziionarea corect a pieselor si a subansamblelor.
Faptul ca suprafeele pieselor vin in contact prin montare, conduce
la concluzia c poziiile relative ale diferitelor suprafee ale aceleiai
piese trebuie sa fie ct mai corecte. Poziia nominal
a
suprafeelor, axele sau planele de simetrie este indicata in desen
prin dimensiuni liniare sau unghiulare fata de alte elemente numite
baze de referin.
Abaterea de poziie este abaterea de la poziia nominal a
unei suprafee, a axei ei, a unui profil sau a unui plan simetric fat
de baza de referin sau abaterea de la poziia nominala reciproc a
unei suprafee a axelor lor, a unor profile sau a planelor de simetrie.
La aprecierea abaterilor de poziie nu se iau n consideraie
abaterile de form. n locul suprafeelor sau a profilelor efective se
vor considera suprafeele sau profilele adiacente respectiv axele
sau planele de simetrie ale acestora. In practica msurrii poziiile
axelor sau a planelor de simetrie pot fii determinate n funcie de
generatoare sau de suprafeele simetrice.
Abaterea limit de poziie este valoarea maxim admis a
abaterii de poziie.
Tolerana de poziie este zona delimitat de abaterile limit
de poziie.
1.6.1 Toleranele si abaterile de la poziia nominal.
Abaterea de la poziia nominal este mulimea abaterilor
dimensiunilor efective fat de cele nominale care determin poziia
unei suprafee (axe) n raport cu bazele de referin. n figura 1.16.
se prezint abaterea de la poziia nominal a unui alezaj pe
suprafaa unei plci dreptunghiulare.

16

Fig. 1.16. Abaterea de la poziia nominal.

Poziia nominal este dat prin coordonatele carteziene ale
centrului, N1 si N2 in raport cu bazele de referin (marginile plcii).
Abaterea de la poziia nominal n acest caz este suma geometric
a abaterilor APP1 si APP2.
Toleranta la poziia nominal este zona din jurul punctului, axei
sau planului prin care este precizata poziia nominal, delimitat de
distana maxim egal cu abaterea limit.
1.6.2.
Abaterile
concentricitate.

de

la

coaxialitate

de

la

Abaterea de la coaxialitate sau de la concentricitate este egal

cu distanta maxim ntre axele de simetrie a dou suprafee de
rotaie, msurat in limitele lungimii de referin.
Daca abaterea se msoar intr-un plan transversal pentru
suprafee ce se cuprind reciproc ea va apare ca abatere de la
concentricitate sub forma de excentricitate, "e". n aceast situaie
tolerana la concentricitate apare ca interiorul unui cerc cu raza
egal cu abaterea limit.

17

Fig.1.17. Abaterea de la coaxialitate.

n cazul cnd abaterea se msoar n limitele lungimii de
referin se va numi abatere de la coaxialitate i dac lungimea de
referin este mai scurt dect distana ntre capetele limit ale
celor dou suprafee de rotaie, este necesar precizarea poziiei
lungimii de referin.
Avnd in vedere c, n general, axele sunt dou drepte
oarecare, pentru evaluarea ct mai riguroas a abaterii de la
coaxialitate este necesar sa se precizeze poziia distantei minime
( sau chiar interseciei) in raport cu limitele lungimii de referin.
Astfel pot fi ntlnite dou cazuri distincte: cnd punctul de distant
minim se gsete ntre limitele lungimii de referin, figura 1.17,
a , i cnd punctul de distan minim se gsete n afara limitelor
lungimii de referin, figura 1.17, b. Este evident deosebirea intre
poziiile n cele dou cazuri dei abaterea de la coaxialitate se
consider valoarea maxim dintre h1 si h2 .
Abaterea de la coaxialitate se prezint sub forma de frngere
(necoaxialiate unghiular) dac suprafeele de rotaie sunt cap la
cap i axele se intersecteaz, ca n figura 1.18.a. i sub form de
necoaxialitate ncruciat, cnd axele sunt oarecare in spaiu,
figura 1.18.b.

18

Fig. 1.18. Necoaxialitate; a--frngere i b--ncruciare.

Abatere de la simetrie

Fig. 1.19.

Toleranta la coaxialitate se prezint sub forma unui cilindru cu

raza egal cu abaterea limit, coaxial cu baza de referin.
11.6.3. Abaterea de la simetrie.
Abaterea de la simetrie este distana maxim dintre planele
(axele) de simetrie ale elementelor considerate, msurat in
limitele lungimii de referin, figura 1.19. Aceasta abatere are sens
numai daca cel puin o suprafa nu este de rotaie.
Tolerana la simetrie apare ca zona din jurul bazei de referin
la distan egal cu abaterea limit.n toate cazurile n care se pot
msura distane pn la limite ce reprezint elementul de simetrie,
a i b valoarea abaterii este egal cu semidiferena dintre a i b
luat n modul.
1.7. Tolerana de btaie circular.
1.7.1. Tolerana de btaie circular radial.
Btaia radiala i btaia frontal sunt abateri ale suprafeelor
pieselor n micare de rotaie n raport cu axa de rotaie .aceste
abateri nu cuprind jocurile in lagrele de susinere.
Btaia radial este diferena dintre distanta maxim si minim
ntre suprafaa efectiv si axa de rotaie msurat pe direcia
normal la generatoare ca n figura 1.20. Tolerana la btaia radial
este o coroan circular concentric cu axa de rotaie la care
diferena razelor este egal cu btaia radial limit
.
1.7.2.Tolerana de btaie circular frontal.
Btaia frontal este abaterea de la paralelism intre un plan
perpendicular pe axa de rotaie i

19

Fig.1.20.Btaia radial.

Fig.1.21.Btaia frontal.

planul unui cerc de diametru. D dat,cum se sugereaz n figura

1.21. Btaia frontal este diferena dintre valorile extreme indicate
la instrumentul C cu direcia de msurare paralele cu axa de rotaie
la distanta D/2 de aceasta, pe parcursul unei rataii complete.
Pentru eliminarea jocului axial se aplic de obicei o for axial, F a .
Tolerana la btaia frontal este similar cu tolerana la
perpendicularitate intre dou drepte, figura 1.12, dar planele sunt
distanate cu btaia frontal maxim.
1.7.2.Tolerana de btaie total radial i frontal.
Btaia total este ca i btaia circular, numai c se evalueaz
pe ntreaga lungime a generatoarei dac este vorba de btaia
total radial sau pe toat lungimea razei la btaia total frontal.
Este o extindere a abaterii de btaie la ntreaga suprafa.
nscrierea n desenele de execuie se va face cu
simbolurile grafice i folosind dreptunghiuri cu dou sau trei
casete i cu sgeat. n prima se trece simbolul abaterii, n
a doua abaterea limit i n a treia elementul de referin.
Exemplele de simbolizare pot fi vzute n figurile 3.4 , 5.4 i 5.5
(montaje cu rulmeni i calibre).
1.8. Controlul abaterilor de la forma geometric.
Aprecierea mrimii abaterii de la forma geometric presupune
materializarea suprafeei sau profilului adiacent ceea ce nu este
ntotdeauna posibil. i msurarea direct a distanelor dintre
suprafaa sau profilul adiacent materializat si suprafaa, respectiv
profilul efectiv este o operaie complex. De multe ori nu este
necesar cunoaterea mrimii abaterii de form, ci numai poziia ei
fata de abaterea limit. In aceste cazuri sunt suficiente verificrile
20

abaterilor prin metoda fantei sau prin metoda contactului. Profilele

adiacente sunt materializate pe rigla de verificare, abloane, placi
de control, placi de verificare din sticla etc.

Fig. 22.ablon.

Fig. 23. Rigla de control.

Prin metoda fantei pot fi depistate abateri de form pn la

0.03 mm, din care cauz este recomandat pentru abateri limit
mai mari de 0.06 mm.
abloanele, figura 1.22 i riglele de verificare, figura 1.23 se
utilizeaz de obicei la verificarea profilelor.
Plcile de control sunt placi rigide turnate din font ce au o
suprafa plan foarte fin si precis prelucrat. Suprafaa plan se
acoper cu un strat foarte subire de colorant (indigo, vopsea) i se
aeaz peste suprafaa de verificat astfel nct colorantul se
imprim pe aceste pe poriunile cu care vine n contact. Petele de
contact dau informaii asupra punctelor tangente la planul adiacent.
Aceasta metoda este o pseudoverificare ntruct nu d nici o
informaie asupra mrimii abaterilor de forma. Totui, metoda este
foarte des utilizat, mai ales la prelucrarea suprafeelor plane
atunci cnd acestea trebuie s aib o portana sporit. In acest caz
aprecierea abaterilor de form se face prin numrul de pete de
vopsea pe suprafaa de referina de 25 x 25 mm2.
Verificarea abaterilor de la forma dat a suprafeelor se face cu
modele. Modelele se aseamn cu plcile de control doar c
suprafaa adiacent materialului nu este plan. Metoda de
verificare i de apreciere a abaterilor de la forma dat este similar
cu cea descris la plcile de control.
Pentru verificarea abaterii de la planeitate a suprafeelor de
dimensiuni mici se folosesc plcile de verificare din sticl (calibrele
optice). Placa se aeaz n contact cu suprafaa de verificat.
Datorita diferenelor de drum dintre raza incident si raza reflectat
21

apar benzi de interferen determinate de puncte de aceeai

deprtare fat de planul adiacent, figura 1.24. Cum benzile de
interferena se nchid in jurul petelor de contact (epicentre), iar
diferena de drum se modifica intre doua franje alturate cu
jumti de lungimi de und, rezult c distana dintre planul
adiacent si suprafaa efectiv este proporional cu numrul de
franje, k numrate de la epicentru. innd cont ca diferena de
drum este dublul distantei h dintre planul adiacent si suprafa i c
franjele corespund diferenei de drum reprezentnd multiplii impari
ai jumtii lungimii de unda, rezult relaia de calcul a distantei, h k
din dreptul franjei de ordinul k:
hk = ( 2 K 1 ) /4

(1.1)

Pentru punctele de contact; y = 0. Dac verificarea se face la

lumina zilei ,cu = 0.6 m franjele ntunecate se obin pentru
distante : 0.15, 0.45, 0.75, 1.05, 1.35, , (2k 1) 0.15 m.

22

Fig. 1.24. Plac optic.

Abaterea de la planeitate se consider distana h k
corespunztoare ordinului celui mai mare de franje. Metoda este
foarte precis i se utilizeaz de obicei la verificarea calelor plan
paralele.
In practic se ntlnesc destul de frecvent situaii n care este
necesar msurarea abaterii de form mai ales la operaiile de
recepie la maini unelte. Msurarea abaterii de la rectilinitate se
face de obicei indirect prin prelucrarea datelor obinute pe un profil
efectiv reprezentat grafic la o scar mult mrit. Poziiile punctelor
profilului efectiv se stabilesc n funcie de o dreapt de referin si
se reprezentat grafic n raport cu o abscis Ox. Dreapta de
referin poate fi: muchia unei rigle de control, un fir ntins privit in
plan vertical, o raz de lumin, axa de rotaie a unui dorn fixat ntre
vrfuri, direcia orizontului, etc. .
O metod simpl de verificare a rectilinitii faetei de
sprijin a ghidajului unui strung folosind nivela cu bul de aer
este prezentat n figura 11.25.

Fig. 1.26. Rectilinitatea deplasrii cruciorului unui strung.

23

Lungimea faetei se mparte intr-un numr ntreg de segmente

egale. Echilibrnd nivela pe prima poriune se vor msura
nclinaiile, dI (in diviziuni) pe celelalte poriuni. Diagrama I se
obine aeznd segmentele cu nclinaiile corespunztoare, n
ordine, cap la cap. Ordonatele, y I se vor calcula ,n ordinea
indicelui, cu relaia:
y 'n = y 'n-1 d i . l . p .
(1.2)
n care s-a notat cu l, lungimea unui segment i cu p, precizia
de citire a nclinaiei nivelei.
Unind extremitile diagramei 1 cu o linie dreapt se obine
diagrama II i n care, ordonatele yI sunt calculabile cu relaia;
y"i = y 'n .i / n .
(1.3)
n care n reprezint numrul total de segmente.
Diagrama III obinut cu ordonatele y I = yI yI pentru i =
0,1, , n reprezint profilul efectiv al faetei. ntruct profilul este
de regul concav este evident c dreapta ce unete extremitile
este dreapt adiacent, iar cota maxim y I luat n modul,
reprezint abaterea de la rectilinitate.
Se ntlnesc n practic i cazuri n care se cere verificarea
rectilinitii traiectoriei vrfului sculei sau punctelor unor organe
mobile. n cele ce urmeaz se va prezenta o metod de verificare a
rectilinitii deplasrii cruciorului unui strung, ca n figura 1.26.
Dreapta de referin este o paralel la axa de rotaie a dornului
cilindric de control AB. Pentru a elimina erorile datorate curbrii
generatoarelor dornului citirile se fac in poziii diametral opuse prin
rotirea dornului cu 1800 . Valorile medii obinute pentru diferitele
poziii n lungul dornului yI se reprezint grafic n diagrama 1.
Prelucrarea diagramei pentru obinerea traiectoriei efective precum
si determinarea abaterii de la rectilinitate se face ca i n exemplul
precedent.
Pentru c traiectoria efectiv este o curb spaial va fi
necesar verificarea rectilinitii i ntr-un plan orizontal. Toleranta
n astfel de cazuri va fi spaiul din interiorul unei prisme
dreptunghiulare cu seciunea: abaterea limit n plan orizontal
abaterea limit n plan vertical.
Msurarea abaterii de la planeitate se reduce la msurarea
rectilinitii dup dou direcii concurente. Se poate face fata de un
24

plan adiacent materializat prin mai multe poziii unghiulare a unei

rigle de control sprijinit pe cale plan paralela egale sau fa de
orizontul geografic prin folosirea nivelei cu bul de aer.

Fig.1.27.Abaterea de la circularitate sub form de spiral

arhimedic
In figura 1.27. se prezint profilograma unui arbore rectificat,
trasat pe aparatul profilograf TALYROND. Raportul de amplificare a
fost reglat la 2000. Reperele radiale pot servi la aprecierea poziiei
cercului adiacent si deci a mrimii abaterii de la circularitate.
Profilul prezentat in figura 1.27 este o spiral asimetric cu
abaterea la circularitate, AFc = 0.004 mm. Se observ foarte bine
poligonalitatea si ovalitatea profilului efectiv.
Msurarea razelor de curbur pentru profile sau suprafee
incomplete se poate face prin msurarea nlimii segmentului de
cerc, b utiliznd o coarda constanta, 2a ca n figura 1.28.

25

Fig.1.28. Msurarea razei de curbur.

Se observ c triunghiul este dreptunghic fiind nscris n
semicerc. Aplicnd teorema nlimii se obine:
a2 = b ( 2R b)

sau

(1.4.)

R = ( a2 + b2 ) / 2b.

(1.5.)

Abaterea razei de curbur n diferite poziii de msurare nu

este egal cu abaterea de la circularitate. Dac mrimea coardei
este convenabil aleas i poziiile de msurare sunt apropiate,
abaterea razei de curbur poate fi aproximat cu variaia cotei b i
cu abaterea de la forma dat a profilului n arc de cerc.
11.9. Controlul abaterilor ;de orientare, de poziie i de
btaie.
Msurarea abaterilor de poziie n practic este o operatei
destul de complexa. Metoda de msurare trebuie sa nlture
influentele exterioare si imperfeciunile dispozitivelor pentru a nu se
denatura rezultatul.
26

Fig. 1.29 Msurarea paralelismului

Fig. 1.30 Msurarea
paralelismului la.
la maina de frezat.
cruciorul strungului
Msurarea abaterilor de la paralelism ntre axa de rotatei a
arborelui principal si suprafaa superioar a mesei mainii de frezat
este prezentata schematic n figura 1.29. In arborele principal 5 se
monteaz dornul de control 4. Dac diametrul poriunii cilindrice
este constant pe toat lungimea, generatoarea medie va fi paralel
cu axa de rotaie. Cu ajutorul ceasului comparator cu suport 3 se
msoar distanta minim ntre partea inferioar a dornului i
suprafaa superioar a mesei 2. Msurarea se face intre dou
puncte A si B aflate la distan egal cu lungimea de referin.
Pentru a elimina efectul btii radiale a dornului msurtorile se
repet pentru o poziie a arborelui rotit cu 180 0. Abaterile de la
distanta reglat pe comparator se socotesc ca medii aritmetice
ntre cele dou msurtori n fiecare din punctele A si B, rezultnd
abaterile YA si YB. Diferena algebric a celor dou abateri este
egal cu abaterea de la paralelism.
In figura 1.30 este schematizat metoda de msurare a abaterii
de la paralelism ntre axa de rotaie a arborelui principal 5 si
deplasarea longitudinal a cruciorului strungului, 1. Cele dou

27

drepte sunt oarecare n spaiu, din care cauz se vor alege dou
plane de msurare perpendiculare: orizontal si vertical.
Vrful comparatorului cu suport 3 reglat la zero materializeaz,
n deplasarea sa, o dreapt paralel cu direcia de deplasare a
cruciorului. Excentricitatea dornului de control, 4 se elimin prin
msurarea n dou poziii rotite cu 180 0 . Valorile medii ale
abaterilor citite se nscriu in diagramele din figura 1.30,b.
Abaterile de la paralelism determinate n
fiecare plan
determin precizia strungului. Pentru piesele strunjite, abaterea n
plan orizontal, APY determin abaterile la cilindricitate sub form de
conicitate, iar abaterea n plan vertical, AP l2 este cauza abaterii
sub form de a.
Un caz de abatere de la perpendicularitate ntre o dreapt i un
plan se ntlnete la verificarea perpendicularitii ntre axa de
rotaie a arborelui principal i suprafaa mesei la maina de gurit,
reprezentat n figura 1.31. Pe arborele principal 3 se monteaz
comparatorul cu suport, 2 al crui vrf urmrete suprafaa mesei,
1 sau a unei placi cu feele paralele ce materializeaz un plan
paralel cu planul adiacent. Vraful comparatorului materializeaz, n
rotirea sa solidar cu arborele principal, un cerc de diametru egal
cu lungimea de referin al crui plan este perpendicular pe axa de
rotaie. Valorile abaterilor nregistrate de comparator se vor nota in
dreptul poziiilor corespunztoare pe cerc, figura 1.31, b.

Fig.1.31.Vverificarea perpendicularitii la maina de gurit.

28

Ca reper se vor se vor fixa poziiile coloanei 4. Exist un

diametru pe care valorile notate sunt extreme. Diferena acestor
valori este abaterea de la perpendicularitate. Direcia din planul
mesei perpendicular pe diametrul valorilor extreme este direcia
de perpendicularitate a mesei, pentru c este perpendicular pe
axa de rotaie. Diametrul cu aceasta orientare va conine
obligatoriu valorile egale pentru abaterile msurate la comparator.
Unghiul maxim (mai mare de 900) ntre axa arborelui principal i
mas se va realiza pe direcia diametrului cu valori extreme de
partea valorii minime.
La verificarea abaterilor de la nclinare, unghiul nominal N se
materializeaz de obicei cu rigla sinus, figura 1.32.

Fig.1.32. Rigla sinus.

Fig.1.33. Msurarea btii

radiale i frontale

Rigla sinus, 1 se aeaz pe masa de control, nclinat cu

unghiul N datorit blocului de cale,4. Cu ajutorul comparatorului 3
se determina abaterea maxim a distanei dintre mas i partea
superioar a piesei 2. Diferena dintre abaterile extreme msurate
in limitele lungimii de referin va fi egal cu abaterea de la
nclinare, APi .
Msurarea btii radiale i frontale a prii de fixare a arborelui
principal a unui strung normal, (SNA) este reprezentat n figura
1.33. Diferena ntre valorile extreme nregistrate la comparator pe
parcursul unei rotaii complete este egal cu btaia radiala, AB r,
respectiv frontal ABf ..
Abaterea de la concentricitate se poate msura, dac se
asigur rotirea piesei in jurul uneia din
axele de simetrie,

29

asemntor cu btaia radial Se are in vedere faptul c distana

ntre axe, (excentricitatea) este jumtate din btaia radial.

30

31

32