V.

Intoxicaii
Intoxicatia reprezinta starea patologica determinata de actiunea unei substante toxice
ce a patruns in organism si de reactia organismului la prezenta toxicului. Prin substanta
toxica se intelege orice substanta care patrunsa in organism pe diverse cai, provoaca
tulburari functionale si/sau alterari structurale, avand ca rezultat o stare patologica.
Intoxicatiile pot fi voluntare in cazul tentativelor de suicid, sau involuntare
accidentale.
Toxicitatea unei substante proprietatea unei substante chimice de a produce
modificari patologice in organism si de a declansa reactii patologice din partea
organismului

depinde
de
mai
multi
factori:

proprietatile
fizice
si
chimice
ale
substantei;

concentratia
substantei;

viteza
de
raspandire
in
organism;

calea
de
patrundere
in
organism
a
toxicului;

timpul
de
actiune
al
toxicului;

varsta
intoxicatului
(
varstnicii
sunt
mai
sensibili
);

greutatea;
starea de sanatate: afectiunile hepatice, renale si alte conditii patologice cresc
toxicitatea
unei
substante;
toleranta individuala.
Agentul toxic poate ptrunde n corp prin 4 cai principale :
1. Ingestia ptrunde oral i este absorbit de sistemul digestiv ( medicamente, ciuperci
);
2. Inhalarea substana este absorbit la nivelul mucoasei din sistemul respirator
( CO2, fum );
3. Injectarea muctura de insect, arpe sau o sering;
4. Absorbia agentul toxic ptrunde prin pielea intact i se rspndete prin sistemul
circulator.

1. Intoxicaia prin ingestie

A. Intoxicaiile cu medicamente
Apar n dou circumstane: accidental mai ales la vrstele extreme i voluntar cel mai
frecvent fiind intoxicaii polimedicamentoase.
Semne generale prezentate: agitaie sau somnolena, tulbari de contient, poate exista
o halena specific, dureri abdominale, vrsturi, diaree.
Conduita de urmat protocolul de evaluare cu ABC. Totdeauna se cauta cutiile cu
medicamente, flacoane sau folii din jurul pacientului i se transporta cu pacientul. Dac
pacientul este contient se poate tenta vrstura. Sunt 3 metode de tratament :
diluia agentului toxic prin administrarea de cantiti mari de ap;
administrarea de crbune activat crbunele activat este o pudr fin ce este
amestecat cu ap pentru o nghiire mai uoar. Acioneaz prin fixarea agentului toxic
i previne absorbia acestui n sistemul digestiv. Doza pentru adult este de 25 50 g iar
la copil de 12 25 g.
voma poate fi indus dac intoxicaia a avut loc la mai puin de 1 or i dac este
deplin contient. NU se induce voma dac pacientul a ingerat o substan coroziv, un
acid puternic ( produs pentru curire, baterii,etc. ). Pentru inducerea vomei se folosete
sirop de ippeca. Se administreaz 2 linguri la adult dup are se bea mult ap cldu.

B. Intoxicaia cu ciuperci
Apare cel mai frecvent n mod accidental.
Manifestri clinice: colici abdominale, greuri, vrsturi, stare general alterat.

Conduita de urmat:
Prezentare ct mai rapid la medic. Cu ct se ntrzie nceperea tratamentului adecvat
situaiei, cu att urmrile pot fi mai grave. Se tenteaz provocarea de vrsturi, se
administreaz substane purgative (sare amar).

2. Intoxicaia prin inhalare

A. Intoxicaiile cu CO2 ( bioxidul sau dioxidul de de carbon ) gaz incolor i
inodor, NU arde i NU ntreine focul. Gazul e mai greu dect aerul, de aceea se lasa jos,
la suprafaa solului, unde se formeaz n concentraii mari. n atmosfer, apare, n
special, n urma arderii compuilor organici i a respiraiei fiinelor vii ori a vegetaiei i
n gazele pe care le elimin vulcanii.
Omul se intoxica cu bioxid de carbon, respirnd acest gaz n locurile unde el se degaja i
se acumuleaz: pivinite, butii, silozuri de cereale, depozite de fructe, guri de canale i
fntni vechi, peteri, prin crpturile sobelor i courilor, ies din sobele fr ui i cu
tiraj necorespunztor. Se administeaza oxigen.

B. Intoxicaia cu fum
Deseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri i traumatisme, intoxicaia cu fum de
incendiu este cauza cea mai frecvena de mortalitate i morbiditate a victimelor de
incendiu.
Manifestri clinice: cefalee, agitaie, tulburri de contient, depozite de funingine la
nivelul orificiilor nazale, a gurii i a faringelui, tuse, dispnee, voce rguit.
Conduita de urmat:
Transportul ct mai urgent la spital cu administrare de oxigen precoce, n concentraii
crescute. Pacienii incontieni se transporta n poziia lateral de siguran.

C. Intoxcatia cu monoxid de carbon ( CO ) gaz asfixiant, toxic, incolor i

inodor care ia natere printr-o ardere incomplet a substanelor de conin carbon. Gaz
ce arde cu flacra albastr. Monoxidul de carbon este un gaz, incolor, inodor, insipid.
Acest gaz invizibil, otrvitor, provine din arderea unor gaze precum gazul natural,
motorina, petrolul sau a lemnelor ( de exemplu n sistemul de nclzire casnic, n
motoarele mainilor, n sistemele de gtit sau focuri ). Monoxidul de carbon, sau CO,
este un gaz obtinut din arderea diferitelor substante: lemn, gaze, carbune. Dupa ce este
inhalat in plamani, monoxidul de carbon trece in sange pentru a se fixa pe hemoglobina
globulelor rosii, in detrimentul oxigenului, pe care il va inlocui.
Afinitatea monoxidului pentru hemoglobina este de 230 de ori mai mare decat afinitatea
oxigenului! Mai pe intelesul tuturor, chiar si o cantitate mica de CO in aerul ambiant
poate provoca asfixierea.
Surse uzuale de monoxid de carbon pot include:
surse uzuale de nclzire ( cum ar fi cele pe baz de gaz, lemne sau sobe pe crbune );
gaze de main ( gaze de eapament );
gazele emise de aparatura casnic;
fumul de la o main n flcri sau de la o cldire.
Semne i simptome : cefalee, ameeli i greuri, vrsturi, tulburri de vedere,
dezorientare i obnubilare ( tulburare de contient n care funciile psihice sunt
ncetinite, pragul percepiei este crescut, ducnd la ingreunarea percepiilor i n general
a contactului i posibilitilor de orientare n mediul ambiant, neurmata de amnezie ).
Frecvent pacienii acuza semne i simptome asemntoare gripei sau rcelii.
3. Intoxicaia prin injectare
Sunt dou cauze majore : mucturile sau nepturile ale animalelor i injectile cu
substane toxice.

A. Muctur de arpe. Tratament : dezinfecia local a plgii, aplicarea unui

garou, membrul afectat se ine n poziie procliva ( mai jos ), pungi de ghea pe zona
mucat, oxignoterapie.
O persoan ce a fost muscata sau nepat de o insect trebuie s stea linitit i
nemicat. Aceasta va ajuta la ncetinirea mprtierii otrvii n organism. Pungi de
ghea ar putea ajuta la reducerea inflamaiei locale sau durerii.
Solicitare de sprijin medical, monitorizarea i evaluarea permanent a funciilor vitale.
Organizarea transportului la cea mai apropiat unitate spitaliceasc. Exist persoane
care sunt foarte sensibile la nepturi, mucturi i muli pot dezvolta oc anafilactic. n
ocul anafilactic tensiunea arterial scade, este afectat respiraia i se poate ajunge la
stop cardio-respirator. ocul anafilactic reprezint o form de oc cauzat de o reacie
alergic la alimente, medicamente , nepturi de insecte sau orice substana strin
organismului.
B. Abuzul de substane injectabile heroin.

4. Intoxicaii prin absorbii cele mai frecvente cauze sunt insecticidele. Substana
se periaz uscat de pe piele, nu se spala cci poate determina reacii caustice. Abia
dup ce s-a indeprtat prin periere substana de pe corp se spala ndelungat ( 20 min ).
NGRIJIREA PACIENTULUI CU OC
ANAFILACTIC
Socul anafilactic apare in cursul reactiilor alergice imediate,grave.Cel mai frecvent
survine in urmatoarele circumstante etiologice:
alergie medicamentoasa
intepatura de insecta
alergie alimentara
In socul anafilactic are loc o exudare mare de lichid de interstitiu care alaturi de
vasodilatatie determina prabusirea tensiunii arteriale,ce poate fi responsabila de
moartea
bolnavului.
Tablou clinic:
debutul este brusc la cateva minute dupa administrarea substantei
stare de rau generala
semne cutanate:eruptii cu caracter acut;eritem difuz insotit sau nu de

prurit,urticarie,edem al fetei,al ploapelor

manifestari respiratorii: edem laringian,sindrom de insuficienta respiratorie
acuta,crize de dispnee cu respiratie sueratoare,provocata de bronhoconstrictie
tulburari cardiovasculare:hTA,puls tahicardic,cianoza,tuse
tulburari neurologice:anxietate,acufene,uneori convulsii si coma
manifestari digestive:greata,varsaturi,dureri abdominale,diaree
Atentie!
socul anafilactic se poate manifesta si sub forma de reactie anafilactica atunci
cand semnele descrise sunt de mai mica intensitate,stare care de cele mai multe
ori este trecuta cu vederea
diagnosticarea este tot atat de importanta,deoarece in cazul socului anafilactic
medicamentos,repetarea medicamentului va declansa socul anafilactic
medicamentos sever,posibil fatal
cadrul mediu este obligat sa informeze imediat pe medic de aparitia unor forme
usoare
Conduita de urgenta:
aplicarea garoului: in cazul in care socul a fost declansat de o injectie
intradermica,subcutanata sau intramusculara sau printr-o intepatura de insecta
1
Bdioiu Andreea
intr-o extremitate,trebuie stopata reactia generala prin ligaturarea acelei
extremitati deasupra locului inocularii
in jurul locului inoculat se injecteaza 1 ml adrenalina 1 diluat in 10 ml ser
fiziologic
se realizeaza astfel un efect antihistaminic local,precum si o vasocontrictie locala
cu prelungirea timpului de patrundere a antigenului in circulatie
Atentie !! : garoul trebuie sa fie strans,pentru a bloca intoarcerea venoasa si
trebuie desfacut 2-3 minute la interval de 10-15 minute pentru evitarea efectelor
nedorite ale stazei venoase
asezarea bolnavului in pozitie trendelemburg trebuie executata rapid,pentru a
impiedica ischemia si leziunile cerebrale ireversibile
adrenalina este medicament de electie in socul anafilactic
se administreaza 0.5-1 mg subcutanat (0.5-1 ml solutie 1:1000);se poate
administra si intramuscular
in cazuri grave se injecteaza intravenos foarte lent 0.25-0.50 mg;2.5-5 ml dintr-o
fiola 1:1000 diluata de 10 ori (in 10 ml ser fiziologic),se injecteaza intr-un ritm
lent de 1 ml/minut
corticoizii se administreaza numai dupa administrare de adrenalina:HHC 250 mg
ca doza de atac intravenos lent,se continua apoi pana la doza de 500-1000 mg in
24 de ore,administrat intravenos,fractionat sau in perfuzie continua
lichide volemice in caz de hipovolemie se administreaza substituienti coloidali de
plasma pentru cresterea volemiei:dextran 70 in cantitate de 500-1000 ml la care se
adauga o cantitate dubla sau tripla de ser glucozat 5 %

 oxigenoterapie 6-8 l/minut prin sonda nazofaringiana

miofilin 240 mg (1 fiola) se administreaza in cazuri de bronhoconstrictie
severa,lent intravenos
se poate administra si izoprenalina in aerosoli,asmopent sau alte bronhodilatatoare
sub forma de spray aerosol
intubatia orotraheala se practica preferabil de catre medicul anestezist prin
ventilatie artificiala cu presiune pozitiva intermitenta in caz de spasm laringian
sau bronhospasm prelungit,pentru combaterea hipoxiei,insotita de cianoza
generalizata
traheostomie in caz de asfixie se face traheostomia de necesitate,daca nu se poate
aplica manevra de intubatie orotraheala
antihistaminicele au o importanta secundara in tratamentul socului,efectul lor este
preventiv si nu curativ:Romergan50 mg(1 fiola) intramuscular;Feniramin 50 mg(1
fiola) intrvenos,Tavegyl 2 mg(1 fiola) intravenos
bolnavul va ramane sub supraveghere clinica timp de 24 ore,socul putand
recidiva.