MOBILIZAREA PACIENTULUI

Scop
- micarea pacientului pt.a preveni complicaiile ce pot aprea din cauza imobilizrii;
- rectigarea independenei.
Obiective
- normalizarea tonusului muscular;
- meninerea mobilitii articulare;
- asigurarea strii de bine i de independen a pacientului;
- stimularea metabolismului;
- favorizarea eliminrilor de urin i fecale (la baie, nu n pat);
- stimularea circulaiei sanguine pentru profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor,
contracturilor.
Principii de respectat
Mobilizarea se face n funcie de:
natura bolii;
starea general;
tipul de reactivitate a pacientului;
perioada de exerciii pasive i active pt. refacerea condiiei musculare i anvergura
de micare trebuie nceput ncet, mrindu-se treptat, n funcie de rspunsul fiziologic
al pacientului (creterea frecvenei pulsului, semne de slbiciune muscular, diaforez);
exerciiile se fac nainte de mese;
pacientul trebuie nvat s intercaleze exercitiile de micare cu exercitiile de
respiraie;
momentul n care se ncep mobilizarea i scularea din pat, precum i ritmul vor fi
hotrte de medic.
Pregatirea materialelor: n funcie de tipul de micare impus se pregtesc halat ,
papuci, fotoliu, crje.
Pregatirea pacientului
- informarea pacientul despre procedeu, scop etc.
- se msoara pulsul, TA, se observ starea pacientului, expresia feei (coloraia
tegumentelor, respiraia), se poate determina gradul de flexie a articulaiei cu goniometrul.
Mobilizarea bolnavului ncepe cu micri active i pasive: micarea capului, degetelor,
minii, gleznelor, micarea i schimbarea de poziie a membrelor superioare i inferioare,
pstrnd poziia de decubit.

1
Urmeaz :
- aezarea n poz. eznd, n mod pasiv la nceput;
- aezarea n poz. eznd n mod activ, de mai multe ori /zi - crescndu-se numarul de
minute;
- aezarea n poziie eznd la marginea patului, fotoliu n mod pasiv, apoi activ;
- aezarea pacientului n poziie ortostatic i primii pai.