ETAPELE CERCETRII N NURSING

1. Pregtirea cercetrii
CE SE NELEGE PRIN CERCETARE?
Dup Dicionarul Explicativ al Limbii Romne, termenul cercetare se
traduce drept un studiu amnunit, efectuat n mod sistematic, cu scopul
de a cunoate ceva. Este sinonim cu investigaie. Exist i o lege care se
refer n mod strict la activitatea de cercetare-dezvoltare, i anume Legea
nr. 324/2003, privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic, ce
cuprinde cercetarea fundamental, cercetarea aplicativ, dezvoltarea
tehnologic i inovarea. Depinznd de punctul de vedere din care este
privit, cercetarea poate fi descris ca: - o cutare a cunoaterii i n
alegerea lucrurilor, - o experien interesant i, cteodat, util, - un
proces de calificare, o carier, un stil de via, - un proces esenial pentru
asigurarea succesului comercial, - un mod de mbuntire a calitii vieii,
un impuls de satisfacere a ego-ului, - justificarea alocrii de fonduri pentru
un departament, - justificarea funcionrii un departament1 .
Cercetarea tiinific ar putea fi definit ca un proces de lrgire a
cunotinelor, realizat printr-o atent i obiectiv observare, investigare i
experimentare, avnd ca int descoperirea sau interpretarea unor noi
informaii.
DEMERSUL TIINIFIC Const din ansamblul operaiilor care permit
omului s cunoasc (s neleag, s-i explice) lumea material i legile ei
(fr a recurge la transcendent). Acesta este posibil graie modului de
funcionare al creierului uman i organelor de sim. n faza actual de
dezvoltare a tiinelor exacte, cunoaterea extrasenzorial este respins,
fiind consider at nefundamentat teoretic i experimental. n
consecin, demersul tiinific face apel exclusiv la datele senzoriale.
Captarea informaiilor de ctre receptori reprezint operaia iniial
(senzaia). Ea este imediat urmat de recunoatere (percepia,
identificarea). Decizia de recunoatere (sau de nerecunoatere) se
realizeaz pe baza unor indici (de recunoatere) extrai din stocurile de
mesaje pstrate i clasificate n memoria cerebral. Funciile logice de
raionament ocup etapa a treia de cunoatere (dup detectare i
recunoatere). Aceasta desfurare se poate realiza pe patru direcii:
1. Raionamentul analogic, bazat pe asemnare (form tare a
izomorfismului i form slab a homomorfismului). El st la baza teoriei
modelelor, dar este considerat de orientarea scientist riguroas. Este cel
mai slab mecanism de cunoatere raional. n schimb, n demersul magic
ocup un loc esenial.
2. Raionamentul traductiv (transductiv) implic o trecere de la un
anumit grad de abstractizare la date de un grad similar de generalizare.
3. Raionamentul inductiv realizeaz o trecere de la concret
(particular) la abstract (general), folosind inducia complet sau
incomplet. Cu ajutorul lui se construiesc conceptele i se identifica legile.
Aceast mecanism principal de investigare a naturii este prima oar

menionat de Roger Bacon n lucrarea sa Opus Majus, scris n 1267. 1

Tony Greenfield, Research Methods, Publisher Hodder Arnold, 2002
4. Raionamentul deductiv, este cheia de bolt a gndirii raionale,
permind trecerea de la general (abstract) la particular (concret).
Folosirea acestui raionament nu e posibil dect n cadrul organizat al
unui sistem axiomatic cu postulate, reguli i teoreme (de exemplu
geometria lui Euclid).
CERCETAREA are trei DIVIZIUNI principale:
a) cercetare tiinific fundamental,
b) cercetare tiinific aplicat,
c) dezvoltare tehnologic i transfer tehnologic.
d)
2.Colectarea datelor
TEMA DE CERCETARE CLINIC
Proiectul de cercetare se naste dintr-o intrebare care isi
gaseste originea in curiozitatea cercetatorului, in calitatile sale de
observatie si in experienta profesionala. Descrierea inadvertentelor
intre ceea ce este observat si ceea ce ar trebui sa poate sa duca la
aparitia unor propuneri de solutii pentru a suprima acest decalaj. O
atitudinea critica poate astfel sa fie generatoare de intrebari
interesante. Lectura sistematica si critica a literaturii medicale si
participarea la congrese sunt surse de teme de cercetare. Exista
doua mari tipuri de teme de cercetare care corespund la doua mari
categorii de studii:
Obiectivul proiectului poate fi descrierea distributiei
caracteristicilor unei populatii. Este vorba de un studiu descriptiv. Nu
exista ipoteza.
Daca intentia este de a emite o judecata asupra unei posibile
relatii intre diferiti factori studiati, atunci problema de cercetat este
fundamentata pe o ipoteza. Este vorba de un studiu analitic. Temele
de cercetare si ipoteza sunt deci legate dar nu se situeaza pe acelasi
plan: existenta unei ipoteze atesta vointa si posibilitatea de a
generaliza rezultatele. O buna tema de cercetare sau ipoteza trebuie
sa fie simpla, specifica, conceputa si redactata inainte de inceperea
studiului. Trebuie de asemenea sa fie bine formulata.
CERCETAREA BIBLIOGRAFIC
Un bun proiect de cercetare trebuie sa fie nou. Tema de cercetare
odata formulata, trebuie verificat daca raspunsul la aceasta nu
exista deja. Principala sursa este literatura medicala. Trebuie sa stim
sa cercetam, intr-o masa considerabila de informatii, articolele
pertinente. Urmeaza apoi etapa parcurgerii acestor articole, pentru a
le aprecia validitatea si aplicabilitatea. Daca la sfarsitul acestei
etape raspunsul la intrebare nu exista sau daca este incomplet,
atunci este perfect justificat sa intocmim un protocol.
1. Prima etapa este cercetarea bibliografica propriu-zisa, adica
identificarea publicatiilor care se refera la subiectul in discutie.
2. A doua etapa este lectura critica, activa, a publicatiilor
selectate. Inainte de a incepe trebuie sa ne asiguram ca stim ceea

ce cautam si unde cautam. Adica trebuie elaborate cuvintele cheie

si descrise mediile de cautare.
3.Analiza i interpretarea datelor
Metodologia este teoria tiinific despre cile (metodele)
sporirii eficacitii cunoaterii umane. Metoda (def.de A.Brimo)
reprezint ordinea ce se pune n nvarea unei tiine, urmnd
condiiile, particularitile acelei tiine. Felul practic, procedural, n
care se utilizeaz o metod sau alta de cercetare se numete
tehnic.
Cecetarea fundamental are drept scop cunoaterea i
nelegerea lumii care ne nconjoar, deschiderea unei noi
perspective prin lrgirea universului explicrii realitii.
Etapele cercetrii
a. Documentarea - observarea faptelor, colectarea datelor i
clasificarea acestor - pregtirea teoretic complex a celui care
efectueaz cercetarea.
b. Elaborarea ipotezelor explicative - ipoteza constituie o
constructive deductiv elaborat plecnd de la faptele observate i
destinat unei verificri ulteriaor. ntruct, pentru a putea fi
acceptat, ea trebuie demonstrat, ipoteza se distinge de postulat
sau paradigm. (Teoria-reprezint o ipotez verificat).
Ipotezele pot fi clasificate:
- dup obiectul studiat, ele se pot referi la faptele supuse explicrii,
la conceptele utilizate n teorie sau practic.
- dup nivelul lor de generalitate, ipotezele pot fi generale ori
particulare. Pentru a fi admisibile metodologic, ipotezele trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii: - s se refere la fenomene
observabile;
- s utilizeze concepte precise;
- s fie specifice domeniului utilizat;
- s fie verificabile.
c. Verificarea ipotezelor - este dificil deoarece criminalitatea
nu se poate produce n laborator.
Nivelele profunzimii cerecetrii
a. Descrierea - este nivelul superficial al cercetrii i urmeaz
fazei documentrii
b. Clasificarea datelor - se realizeaz prin categorisire sau
clasificare i utilizeaz conceptul de categorie (clas de obiecte sau
fiine care reprezint caracteristici comune i permite compararea cu
alte clase care au propriile caracteristici)
c. Explicarea - corespunde funciei explicative a criminologiei
i vizeaz clarificarea naturii i cauzelor obiectului de studiu.
Teoria criminologic nu este doar o ipotez verificat, ea
reprezint un ansamblu structurat de concepte i judeci de valoare
care are ca scop explicarea sintetic a realitii.
Cercetarea aplicat
a. Documentarea prealabil (presupune studierea domeniului supus
cercetrii),

b. Diagnosticarea (consecin logic a documentrii i are ca

obiectiv aprecierea tiinific asupra efectivitii i eficacitii
mijlocului studiat),
c. Propunerea de schimbare (etapa final i are loc doar dac
rezultatele cercetrii o impun).