Sunteți pe pagina 1din 8

INREGISTRAREA ACTIVITATII ELECTRICE A MUSCULATURII

CARDIACE
Scopul lucrarii
Abordarea

studiului

cardiovascular

prin

studierea

componentelor

semnalului electrocardiografic.
-cunoasterea modului de generare a activitatii electrice din celulele
musculare
- masurarea duratelor si amplitudinilor semnalului elecrocardiografic
pentru diferiti subiecti in scopul comparatiei cazurilor normale cu cele
patologice.
Materiale si dispozitive necesare
-

Dispozitiv electrocardiografic, prevazut cu electrozi metalici cu

suprafata mare
Material adeziv pentru fixarea electrozilor
Gel pentru asigurarea conductibilitatii electrice la contactul electrod

piele
Osciloscop catodic cu memorie sau sistem de achizitie de date pe
computer.

Fenomenologie
Celulele nervoase si celulele musculare raspund la

actiunea unor stimuli

externi, printr-un fenomen care se numeste bioelectrogeneza.


fenomen foarte complex consta in aceea ca

Acest

In membranele acestor

celule, se poate genera un potential electric (de repaus sau de actiune).


Aparitia potentialului de actiune conduce la modificarea potentialului
membranei care va permite trecerea diferitelor tipuri de cationi mici
(sodium, potasiu, calciu).
Microtransportul prin membrane poare fi realizat in doua moduri
- transportul pasiv se face fara consum de energie metabolica. Acest
transport se face prin canalele ionice sub forma de

= difuziune simpla a ionilor sau moleculelor mici ( ca apa, ureea,


glucoza) sub actiunea gradientilor
= difuziune facilitata de proteine (care cupleaza solvitul la suprafata
membranei) pentru a trece mai departe in celula
- transportul activ se face cu consum de energie metabolica stocata in
moleculele de tip ATP, NADH), si are ca baza pompele ionice. Acesta poate
fi
= activ primar
=activ secundar
=translocatie de grup (transportul unei molecule este insotit de
modificari
structurale)
TRANSPORT PASIV

1. Difuzia simpla
Sub actiunea unui gradient electrochimic (datorat diferentei de
concentratie si potentialul electric intre interiorul si exteriorul celulei )
prin membrana va trece un flux de molecule. Acest tip de difuziune
respecta legea lui Fick, care spune ca fluxul de molecule sau ioni este
proportional cu gradientul electrochimic. Asta inseamna ca moleculele
mici pot difuza prin membrana numai daca sunt solubile in lipidele

bistratului sau daca exista pori membranari pentru cele hidrfile. Ionii
mici pot difuza prin canalele membranare.
f =DS

d
dx

2. Difuzia facilitata
Acest tip de difuziune are nevoie de transport prin proteine ca un fel de
intermediari. Proteina se gaseste in interiorul membranei, strabatand-o
dintr-o parte in alta si este capabila sa transporte astfel o molecula.
Difuzia facilitata se aseamana cu procesele enzimatice datorita vitezei
cu care are loc si a prezentei unor alte molecule care ajung sa inhibe
procesul de transport (procese competitive). Prin acest tip de difuziune
se transporta atat in eritrocite (celule sangvine) anioni moleculari de
uree , glicerol si alti neelectroliti cat si prin membranele celulelor
musculare si intestinale ,glucoza si aminoacizi.
v ( c )=

c v max
k M +c

Relatia care descrie aceasta difizie este o relatie a proceselor


enzimatice Michaelis-Menten.

TRANSPORT ACTIV
Transportul activ se efectuiaza impotriva gradientului electrochimic
de deplasare naturala a fluxurilor de ioni prin membrana. Pentru acest
tip de transport este nevoie de consum energetic, eliberat de cele mai
multe ori, prin reactii de hidroliza (rupere)a legaturilor fosfat ce
alcatuiesc molecula de ATP.

1. Transport activ primar


Presupune transportul substantelor prin membrana, in sens contrar
gradientilor electrochimici, cu ajutorul unor pompe ionice ( ATP-aze) care
functioneaza cu consum de energie (furnizata prin hidroliza ATP)

Fig ATP aza ionilor de Na si K

2. Transportul activ secundar


Se realizeaza cu ajutorul proteinelor transportor Transportul unei specii
moleculare, in sens contrar gradientului electrochimic, are loc pe baza
energiei furnizate de transportul simultan al altei specii in sensul gradientului
electrochimic. Acesta poate fi

-transport simport (transportul ambelor specii in acelasi sens) Na+


/glucoza din lumenul intestinal in celulele epiteliale
- transport antiport (transportul celor doua specii in sens opus) 2Na+
/Ca2+ in celulele musculare cardiace (Ca2+ transportat din interiorul spre
exteriorul celulei)

3. Translocatia de grup
Structura unei molecule, ce se deplaseaza printr-o membrana,
poate suferi modificari structurale la nivelul atomilor constitueniti.
Energia utilizata la transportul activ, provine din hidroliza ATP-ului
sub actiunea unei enzime numita ATP-aza membranara. Ea este
intalnita in structura pompelor ionice de Na, K, Ca,etc. Aceste pompe
au rolul de a pompa ionii in sens invers gradientului electrochimic.
Pompa de Ca este prezenta mai frecvent in reticulul endoplasmatic din
celulele musculare, avand un rol central in contractia musculara.
Pompele de H si K sunt prezente mai ales in plasmele celulelor din
mucoasa gastrica. Pompele de H din membranele citoplasmatice ale
celulelor procariote si din membrana interna a mitocondriilor asigura
afluxul de protoni simultan cu catalizarea fosforilarii ADP-ului. Energia
necesara tansportului ionic impotriva gradientului de concentratie
provine din procesele redox localizate in aceste tipuri de membrane.

FLUXURI IONICE IN FIBRA MUSCULARA

In celula musculara potentialul de actiune prin membrana este strans


legat de variatia curentilor ionici de potasiu, sodiu si calciu .

Fig 1. Variatia potentialului de membrana in celula musculara cardiaca.


-

Depolarizarea rapida fata de potentialul de repaus al membranei


(70-100mV),

pana

la

anulare

sau

pozitivare.

Se

produce

permeabilizarea membranei pentru ionul Na sub forma de transport


-

pasiv spre citoplasma. (AB)


Peste influxul ionilor de sodiu se suprapune un influx de ioni de
calciu dat de deschiderea unor canale lente de calciu si sodiu (BC)
Cresterea concentratiei de calciu intracelular declanseaza contractia

fibrei musculare. Semnalul de contractare a fibrei este dat de golirea


rezervelor de calciu din depozitele intracelulare.
-

Repolarizarea electrica prin (CD)


-activarea pompelor ionice care actioneaza invers gradientului
de concentratie
-activarea unor canale ionice de potasiu retarde, prin care en
eflux de potasiu restabileste potentialul de membrana.
Fluxul total de ioni prin membrana favorizeaza repolarizarea, pana la

restabilirea potentialului de repaus. Se produce si relaxarea elementelor


contractile din celulele musculare.
Aceste modificari survenite la nivelul potentialului electric al
membranei celulei musculare se pot observa si prin tehnici bazate pe
electroi fixati intracelular- clamp voltage, patch clamp etc.

Cu ajutorul electrozilor, conectati la nivelul pielii, se poate culege


rezultatul compunerii potentialelor de membrana generate in diferitele
etape ale contractiei musculaturii cardiace.

Semnalul electrocardiografic
Un semnal electrocardiografic poate fi divizata in activitatea miocardului
auricular si activitatea miocardului ventricular.

Fig2. Variatia diferentei de potential electric dintre doi electrozi plasati pe


tesutul cutanat
Succesiunea evenimentelor electrice contine
-

Culegerea semnalului QRS (complexul de depolarizare) descrie


activitatea musculaturii ventriculare unde
= Q arata o hiperpolarizare de foarte mica amplitudine
(unda negativa)
= R arata o depolarizare de scurta durata si amplitudine
mare (unda pozitiva)
= S arata o hiperpolarizare de durata si amplitudine mica
(unda negativa)
= T arata o depolarizare lenta si mai mica care
corespunde revenirii musculaturii ventriculare

= Parata o depolarizare de mica amplitudine care


precede QRS si semnifica activarea miocardului atrial
Integra

Tabel cu componentele raspunsului electrocardiografic


Miocard
auricular

1repaos

Miocard
ventricul
ar
Raspuns
electroc
ar
diografic

repaos

Potentia
l
de
repaus
(linia de
zero)

2-in
curs de
activare
repaos

3-excitat

Unda P
(comple
x
rapid)

Linia de
zero
(izoelectri
ca)

repaos

4-in curs
De
revenire
In curs
de
Excitare
QRS
Complex
Rapid
ventricul
ar

5-repaos

6repaos

excitat

In curs
de
revenire
Unda T

Linia de
zero
(izoelectri
ca)

Modelul vectorial explica componentele raspunsului electrocardiografic


considerand inima ca pe un dipol electric ce variaza in timp.
Modul de lucru
-

Se plaseaza cei trei electrozi ai dispozitivului pe membrele


superioare ale subiectului si pe unul din membrele inferiore, fixandul cat mai bine cu un material adeziv.
Se regleaza osciloscopul catodic cu memorie pe vizualizarea
semnalului
Se conecteaza dispozitivul electrocardiografic la osciloscop
Se vizualizeaza semnalul si se fotografiaza pentru a se face
masuratori pe duratele si amplitudinile sale, care se tabeleaza
Se inregistreaza semnalul cu ajutorul sistemului de achizitie
numerica de data
Se fac inregistrari pentru diferiti
subiecti pentru compararea
rezultatelor.
Unda P
mV
ms
1
2
3

Unda Q
mV
ms

Unda R
mV
ms

Unda S
mV
ms

Unda T
mV ms