O transpunere duhovniceasca a filmului

Apocalypse now

Universitatea de Vest din Timioara

Facultatea de Litere, Istorie i Teologie

Programul de studii de master: Religie, cultur, societate

Anul II, Semestrul II - 2015-2016
Disciplina: Sacrul biblic

Masterand: Samir

1. n loc de introducere

Filmul Apocalypse now regizat de ctre Francis Ford Coppola este bazat pe cartea lui
Joseph Conrad intitulata Inima intunericului ne face martori la calatoria prin jungla a
capitanului Willard, a carui misiune o reprezinta suprimarea unei armate rebele conduse de un
misterios colonel Kurtz in timpul razboiului din Vietnam.
Pe masura ce capitanul inainteaza in jungla, el trebuie sa faca fata puterilor nebanuite ale
acesteia si a dementei ce incepe sa-l inconjoare, dar cu fiecare metru inaintat, el incepe sa
semene tot mai mult cu omul pe care a fost trimis sa-l ucida.
Naraiunea descriptiv este utilizata eficient ca mod de expunere, punandu-se accentul in
mod deosebit pe ilustrarea tririlor interioare, a incapacitatii de a-si gasi linistea sufleteasca nici
in lume unde ii lispseste andrenalina, insa nici in razboi unde ororile razboiului il mutileaza
launtric.
Calatoria lui Willard este, in aparenta, o poveste plina de aventuri, dar, la fel de evident,
este o alegorie a dementei razboiului si a descoperirii de sine. In cele din urma, cand colonelul
Kurtz isi face aparitia, filmul devine o interogatie filosofica asupra misterelor insolubile ale
nebuniei si raului din oameni, a patimilor, fantasmelor, a lipsei de pocainta si de nadejde lasate in
voia lor sa desfigureze sufletul.

2. La prima vedere

La prima vedere, filmul Apocalypse now evidentiaz ororile rzboiului, care nu iarta
nici civili, fie ei copii sau batrani, desfigurand atat sufletele victimelor cat si ale agresorilor, in
acest caz militarii care comit ororile. Consecintele sunt atat in plan social dar mai ales in plan
personal, launtric
Aciunea filmului se desfoar n timpul rzboiului din Vietnam . Naratorul filmului este
cpitanul Willard, cruia i se atribuie misiunea de a-l localiza i omora pe colonelul Kurtz, care
este responsibil pentru destabilizarea Vietcongului i numeroase crime mpotriva Vietnamului de
Sud i Cambodgia. Pe msur ce cpitanul nainteaz n jungl, demena ce ncepe s-l
nconjoare, si incepe s semene tot mai mult cu omul pe care a fost trimis s-l elimine . Willard
cltorete pe drumul rului Nung pentru a-l annihila pe Kurtz.
Un motiv prezent n film este a conflictului fatal dintre dou civilizaii i a psihozei
rzboiului, confruntri care vor culmina cu porile iadului, o ncierare lng ultimul bastion
american din apropierea graniei cu Cambodgia, scen unei orgii de flcri, rcnete i
mpucturi. De cealalt parte, capete tiate de pe trupuri i miasmele care nvluie tribul lui
Kurtz.
Filmul prezint celebra replic a lui Kurtz: The Horror! The Horror (Oroarea,
Oroarea!). Replic reprezint contemplarea tuturor aciunilor negative fcute de Kurtz, mpreun
cu contientizarea degradrii acestuia. Putem supune aadar, c aceast replic, conform crii se
refer la schimbarea i la ororile personale, avnd la baza universul interior al individului.
De la un militar de cariera cu foarte multe medalii si distinctii militare, om civilizat cu un
scop nobil, ajunge s comit atrociti, crime, sacrificii, sclavie lucruri total opuse fa de
misiunea lui iniial.
3

Kurtz nu mai asculta de superiorii militari, mai mult avnd ns un intelect superior
bastinasilor, el se adapteaz noilor condiii, devenind venerat de catre localnici . El reuete s se
impun n societatea local prin violenta, sacrificii, crime oribile . Acest colonel devine un tiran
local care i foreaz pe localnici s-l venereze, urmnd anumite ritualuri.
n ecranizarea Apocalypse now aceast replic face referire la crimele rzboaielor, ura
dintre oameni i desfurarea conflictelor armate, cu toate consecinele acestuia.
Ele imprim cititorului i auditoriului adevratele aspecte ale lumii barbare, ale
schimbrilor majore petrecute n interiorul, ct i n exteriorul unui individ . Acetia subliniaz i
factorii externi de influen major, cum ar fi: diferenele dintre civilizaii, modurile de gndire,
dorina de putere i persoanele externe care se pot implic ntr-o aciune, schimbnd cursul
acesteia aceti factori fiind imprevizibil, iar desfarurarea evenimentelor viitoare un suspans
continuu.
Kurtz, acest personaj grotesc il captureaza pe capitanul Willard, are loc o discutie cu tenta
filosofica despre ororile personale vazute in razboi si despre cum a reusit sa scape de ele.
Povesteste despre copii vaccinati de poliomelita, carora, dupa plecarea americanilor, bastinasii
poate chiar membri din familiile lor , le-au taiat bratele. In fata acestui morman de brate de copii,
colonelul Kurtz a simtit o durere atat de mare, ca s-ar fi simtit mai bine sa isi scoata toti dintii.
Insa,spune el, temerile si oroarea, daca iti sunt dusmani te macina, te chinuie, te inebunesc, insa
daca ti le faci prietene poti sa supravietuiesti !!!
Astfel a ajuns sa comita si el atrocitati !!!
In urma acestei discutii il elibereaza, stiind ca va fi omorat, insa ii cere sa mearga inapoi
in S.U.A. sis a povesteasca familiei lui ce a facut el, sa nu musamalizeze precum armata si
political crimele si atrocitatile comise in Vietnam.
Misiunea lui capitanului Willard se termina cu succes, insa viata lui personala insa e plina
de fantasmele si ororile savarsite si vazute.

Scopul filmului este ilustrarea ororilor umane i al rutii acesteia, ct i a aciunilor

desfurate c i consecine ale acestor concepte. Filmul se sfrete ambiguu i epuizant.
Oroarea se nate din descrierea att de exact a realitii rzboiului.

3. Privind mai atent

Privind mai atent, imaginea razboiului exterior impotriva trupurilor insufletite, nu e

altceva decat o umbra in care se oglindeste lumea reala, cea a razboiului duhovnicesc. Precum in
mitul pesterii al lui Platon, umbrele sunt o consecinta a realitatii care nu e imediat accesibila fara
un antrenament prealabil, tot asa si razboiul si suferintele acestui film pot fi corelate cu lupta
interioara in care inamicul ne ataca cu soldati (prin patimi) si lupta se da in jungla (sufletul
necuratit de patimi, nespovedit, neampartasit).
Apocalypse now este o calatorie initiatica intr-un taram exotic (spatiul interior si
intunecat al fiintei noastre), printre arborii tropicali (ispitele promitatoare si irezistibile) ai junglei
vietnameze (sufletul salbaticit de patimi si fantasme) si printre miasmele dulcege ale raului
Nung(calea cea larga, placuta si usor de urmat in viata).
Aventura frumoasa si atroce in "inima intunericului" in catacombele intunericului fiintei,
unde personajul principal descopera oroare si aparenta maretie, deznadejde si moarte il pune mai
mult ca oricand fata in fata cu constiinta (vocea Lui Dumnezeu din om).

4. n concluzie

Tot ceea ce provoaca un soc psihicului, dar parca mai mult raul, atrocitatile, creeaza rani
adanci in sufletul omului, si il deprind pe om (pe victima) cu o experienta virtual-practica
aproape involuntar prin intermediul neuronilor oglinda, adusi in atentia publicului romanesc de
catre renumitul fizician Virgiliu Gheorghe.
Toate acele acte pe care initial le percepe oribile si ii provoaca dezgust si amaraciune,
oroarea si temerile cum le numeste colonelul Kurtz, iti devin prietene pentru a-ti calma cumva
constiinta, oentru a-ti gasi linistea, pentru a supravietui. Insa cum ? Prin practicarea lor
Si pentru ca metoda capului plecat fata de inamic, nici o data nu a adus pace, constiinta
nu se lasa calcata cu totul, suta la suta in picioare. Constiinta cere pocainta, adevarata alifie a
sufletului. Insa e un tratament atat de dureros !!! Inseamna sa renunti la superficiala prietenie cu
ororile si temerile, si sa revii la vechea moralitate. Insa de data asta, mai mult ca inainte ororile
si temerile lovesc cu putere sporita, cu amintirea experientei lor personale si nu ca victima, ci ca
agresor.
n concluzie cred ca ceea ce putem invata din aceasta pelicula cred ca este sa scoatem
raul de la radacina, cu doctoria adevarata a pocaintei, ascultarii de vechea si adevarata morala a
Sfantului Duh exprimata prin Parinti, evitand astfel sa ajungem in acea limita a finite noastre de
a ne identifica cu raul pentru a scapa de asuprirea constiintei.