U.A.U.I.M.

CURS

MORFOLOGIE URBANA
ANUL II A/U/P

CURS 6
ROLUL LIMITEI IN DEFINIREA FORMEI
URBANE
SPATIU LIMITA - FORMA - LOC
TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Conf.dr.arh. ANGELICA STAN

FORMA + TIMP

FORMARE , DEVENIRE

Forme statice nu se schimba

in timp (sau se schimba intr-un timp
foarte indelungat ex: formele de
relief)

Forme dinamice se schimba,

se transforma sub actiunea unor
factori exteriori (forma urbana
elementele tesutului, vegetatia,etc)

Forme metabolice
se schimba prin asimilarea unor
adaptari succesive, prin metamorfoza
LIMITELOR

ORASUL ANTIC

Limit net,
opac
(zid)
Periferie
exterioar
Non-dialog cu
oraul

ORASUL MEDIEVAL
SI PREMODERN

Limit perforat
Periferie
exterioar
Dialog punctual
cu oraul

ORASUL
INDUSTRIAL

Limit perforat
alveolat
Periferie
interioar
+exterioar
Saltul peste
periferii
sprawl
Boom demografic

ORASUL
POST INDUSTRIAL

Limita difuz
Periferie
enclavizat
Dialog multiplu
n cadrul
sistemului urban

SPATIUL ESTE TOTALITATEA

ASUPRA CAREIA OMUL
ACTIONEAZA PRIN
CUNOASTERE
OPERAND SELECTII
DE-LIMITARI

DE- LIMITAREA=
vadire a lucrurilor
= revelare, iesire din
amorf

Limitarea ca operatiune
ritualica in definirea
Locului unde era creata
asezarea

-element primordial
in edificarea
asezarilor
sau a constructiilor
-orasele elenistice construite dupa modelul lui Hipodamus ( !! pionier

al urbanismului/ 450 IC)

- orasele romane - Axis mundi, la intretaierea, in centrul asezarii a celor
doua axe perpendiculare cardo si decumanus, definindu-se astfel un
interior, organizat si un exterior, pomerium.

Limita garant al
confortului social
Ordinea planului inducea
ordine si claritate sociala

Unitatea de
vecinatate era
de 240mp

Orase antice construite dupa

principiul planului grid
(trama cvasi rectangulara
diamond grid)

Un lucru este prin identitatea pe care i-o

confera propriul hotar: caci datorita acestuia el
este acest lucru inconfundabil si nu un altul
LIICEANU, Gabriel, Despre limita , Humanitas, 1994

Limita este locul din care un

lucru isi incepe esenta sa

Martin Heidegger- Originea operei de arta

Construire, locuire, gandire, Humanitas, 2001

ESENTA > LIMITA > LOC > FORMA (IDENTITATE)

Spatiul = ceva randuit, cedat, eliberat in vederea asezarii unei limite

Locul este un spatiu pregatit si marcat prin prezenta limitei care
strange laolalta.
HEIDEGGER

LIMITA DEFINESTE IDENTITATEA (MORFO) SPATIALA.

Limita ca principiu al DIFERENTEI

Locul = spatiu dotat cu un caracter care se distinge in
ansamblul unui spatiu oarecare (Ch.Norberg- Schultz)

Locul = fenomen total calitativ nu poate fi redus doar la relatiile spatiale, sau
sociale, sau estetice dintre lucruri si oameni, natura si oameni sau natura si lucruri.
MARTIN HEIDEGGER:

A LOCUI
A CONSTRUI
A FI
Locul este expresia
spatiului

trait si

cultivat de catre om.

LIMITA CA EXPRESIE A
VARIETATII CULTURII SI
EXPERIENTEI UMANE

LIMITE SI DE-LIMITARI
(limbaj co-notativ)

- John Ormsbee SIMONDS

Arhitectura peisajului, 1967

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

DUPA POZITIA LIMITEI FATA DE CENTRUL ORASULUI:

LIMITE EXTERIOARE
LIMITE TANGENTE
LIMITE SECANTE EXTERIOARE
LIMITE SECANTE INTERIOARE

1.LIMITE GEOGRAFICE relief, curs de

apa
2.LIMITE FUNCTIONALE utilizari
diferite ale terenului, zone functionale
diferite

3.LIMITE STRUCTURALE intre

diferite tipuri de structura urbana /
tesut

4.LIMITE INFRA-STRUCTURALE
prezenta unor mari implanturi de
infrastructura rutiera, feroviara,
edilitara, zone neconstruibile din cauza
unor implanturi subterane

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

5.LIMITE ADMINISTRATIVE limita
intravilanului, limita administrativa a
localitatii, limite de sectoare

6.LIMITE JURIDICE - limite de

proprietate, limite intre domeniul public
si cel al persoanelor fizice/juridice, al
Statului sau al Autoritatii publice locale

7.LIMITE SOCIO- ECONOMICE intre

zone cu caracter social diferit, cu pret
diferit, etc

8.LIMITE AMBIENTALE intre zone cu

ambiante urbane diferite

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

9. LIMITE TEMPORALE

efemerecare vor disparea intr-un

viitor imediat

relicte - care au disparut cu mult timp

in urma - pastrate doar partial (limitele
mahalalelor traditionale ale
Bucurestiului)
perene (mari unitati de relief, forme
naturale)

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

10.LIMITE METABOLICE

Limite
metabolizate care nu mai
reprezinta o
separare intre doua
entitati diferite,
ci sunt componente
ale organismului
urban

Limite ne-metabolizate care inca reprezinta o

separare intre doua entitati
diferite

11. LIMITE VIZUALE

Limite vizibile, pregnante in
spatiul fizic
Limite disimulate (discrete)
Limite invizibile in spatiul fizic, ci
doar pe planurile de urbanism, dar
care induc asupra spatiului fizic
conditionari juridice, economice,
ambientale, sociale, etc.

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

LIMITE STRUCTURALE
(definesc structura majora)

LIMITE INTERNE
STRUCTURII URBANE (diferentieri bruste,
rupturi de tesut, discontinuitati de imagine si de
structura)
LIMITE EXTERNE
STRUCTURII URBANE (la marginea structurii
constituite a urbanului)

TIPURI DE LIMITA IN SPATIUL URBAN

DUPA CARACTERUL
LIMITEI:

LIMITA INCHISA, RIGIDA,

OPACA

LIMITA DESCHISA,
FLEXIBILA, DINAMICA

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI

IDENTIFICARE

CUM

ORIENTARE

UNDE

HABITATUL
Christian Norberg - Schulz

IDENTIFICAREA

INTERIORIZARE A LUCRURILOR
UMANIZARE A LOCURILOR

CRESTEREA
(CULTIVAREA)

DESCHIDERE CATRE MEDIU/ RELATIONAREA

ORIENTAREA

GESTIUNEA REPERELOR DE ORIENTARE

element fundamental in sistemul de orientare
al omului in lume, tinand de nevoia de
securitate/siguranta a omului

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBAN

Infra-ordonatoare

Supra-ordonatoare

Punctul

Centrul

Linia

Axa

Suprafata

Insula, zona, cartierul

Volumul

Forma urbana

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Punctul

locatie

relatie

retea

In morfologia orasului punctul este si casa, dar si piata, dar si un

loc oarecare intrat in memoria colectiva.

Punctul
Rol de semnalizare/ de
informare asupra unui

element particular, sau

asupra continutului unei
locatii
Rol de ierarhizare - intre

elemente similare
(localitati)
Rol de semnificare/
simbolizare - participa la

conturarea unui specific

PUNCTE - LOCATII (localitati

de diferite marimi,
elemente naturale
particulare)
PUNCTE - LOCURI

semnificative in interiorul
tesuturilor urbane/rurale
sau locuri naturale
emblematice pentru un
teritoriu
PUNCTE - MOMENTE pe un

traseu
PUNCTE - PARTI- neutre,

intr-o multime,
nediferentiate, nu
alcatuiesc un sistem

Noerdingen

PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIAL

indica un factor de
CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE

- exprima in mod primar raportarea omului la spatiu

Centricitatea = componenta puternica a viziunii si

motivatiei personale.
Rudolf ARNHEIM, Forta centrului vizual, 1995

CENTRALITATEA
exprima sintetic raportul dintre eu si lume

Greci situau buricul universului

Omphalos - la Delphi
Romanii considerau Capitoliul ca si
Kaput mundi
Islamul Mecca centrul lumii
Legat de CREATIA LUMII

CENTRUL

In MORFOLOGIA URBANA
CENTRUL = element polarizator, de identificare si
orientare
ORASUL centru polarizator in cadrul
teritoriului (atractie de valori, forta de munca,
etc)

= A grupa / a
focaliza/ a
orienta in jurul
unui nucleu
Teoria locurilor
centrale
(Christaller)

PIATA centru de intalnire, orientare,

reprezentare in cadrul orasului
CASA centru al existentei personale

ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL

EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT

CENTRUL
Centru urban - inima orasului, concentrare de valori sau creierul orasului zona de comanda si control

Problematica centrului orasului

Centru de interes
Centru functional
Centru comercial
Centru de afaceri
Centru istoric
Centru administrativ
Centru de cartier
Centru civic
Centru de agrement
Centru cultural

Limita - delimitarea zonei

centrale
Dezvoltarea policentrica
Extinderea in pata de ulei a
centrelor
Reprezentativitatea zonei
centrale
Specializarea centrelor
Mixitatea functionala a centrelor

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Linia

In morfologia orasului linia este strada, pietonalul,

dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor,
sau axe compozitionale sau axe de perceptie.

Axa (urbana)

Origine directie interes

LINIA ca element structurant al teritoriului

= printre primele gesturi creatoare ale omului...

- CARACTER AMBIVALENT
De separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiului
De conexiune_ suport al vectorului de
legatura/deplasare intre 2 puncte de interes ( adapostloc de productie-vanatoare, etc)

Dupa forma
(initiala)

LINIE - OBIECT
LINIE - HASURA
LINIE - CONTUR

Dupa Rudolf ARNHEIM

ARTA SI PERCEPTIA
VIZUALA- O PSIHOLOGIE A
VAZULUI CREATOR, ED.
MERIDIANE,1979

Dupa rol in cadrul sistemului teritorial

TIPUL LIMITATIV (atat la nivel

elementar cat si la nivel sistemic)
TIPUL VECTORIAL (orienteaza,
dircetioneaza- cai de transport, etc)
TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza,
ocroteste- santuri, canale, garduri,
perdele de protectie)
TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane
bazate pe axe fizice sau virtuale)

TRASEE (PARCURSURI)

AXA
Complement al centrului
Miscare intre centre - ca locuri
cunoscute
Trasee de orientare (opusa
ratacirii)
Axe de compozitie
Axe simbolice, ritualice,
initiatice
Elementele de caracterizare:
Ritm
Puncte de inflexiune
Secvente, subsecvente
Start & terminus
Perspective secventiale

RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE

TRASEE (PARCURSURI)

TRAME/ GRIDURI
Elemente infra- ordonatoare
Tramele urbane sunt purtatoare ale
expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului

ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Suprafata - planul
In morfologia orasului suprafata primara este
parcela (in intravilan), tarlaua, lotul (in extravilan)
- materializeaza proprietatea

Fragmentare
Divizare
Subdivizare
Parcelare
Reparcelare

Insula urbana (ILOT)

De la insulae in urbanismul roman cladirile
ocupau in intregime un fragment de tesut urban,
delimitat de strazi.
INSULA = Element planimetric supra- ordonator:
ansamblu coerent de parcele delimitat de strazi
= Fragment de tesut urban

Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane

- De la punct la suprafata
- De la fragmentare progresiva la comasare

Casa

volumul

Gruparea
Anasamblul
Zona
Cartierul

elementul morfologic primar

elemente supra- ordonatoare

Inaltimea
Proportia - raportul laturilor
Greutatea - raportul plin/gol
Forma
Pozitia
Vizibilitatea din contextul imediat/ indepartat
Supra - dialogul cu elemente tipologic similare

PLANUL MASA
(ANVELOPANTA
TESUTURILOR)

Zona

Element planimetric cu rol de reglementare

Zona

Element planimetric cu rol de reglementare

Diviziunea terenului in
zone, subzone si unitati
teritoriale de referinta
(UTR)

Exemplu:
C Zona central
CP - SUBZONA CENTRAL SITUAT N LIMITELE ZONEI DE
PROTECIE A VALORILOR ISTORICE I ARHITECTURAL
URBANISTICE
Utr CP1, CP2, CP3, CP4
CA - ZONA CENTRAL SITUAT N AFARA LIMITELOR
ZONEI PROTEJATE
Utr CA1, CA2
CB - ZONE SITUATE N AFARA PERIMETRULUI CENTRAL
CARE GRUPEAZ FUNCIUNI COMPLEXE DE IMPORTAN
SUPRAMUNICIPAL I MUNICIPAL .
Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6

REGIUNI / CARTIERE / ZONE

Centre + Trasee structurarea regiunilor

Limitele regiunilor/ cartierelor

Omogenitatea structurala
Particularitatile
Autonomia si cooperarea

Arhetipul CASTRULUI
roman
Orasul roman ca imago
mundi

Zonele protejate din

Bucuresti