1.

Contabilitatea a aprut, la fel ca matematica sau dreptul, din nevoia de raionament, adevr si
dreptate si a parcurs, atipic, drumul de la practica la teorie. Dezbaterile cu privire la coninutul si vocaia contabilitii
au dus la formularea de opinii; semnificative fiind 2. Prima trateaz contab. Ca teorie si disciplina tiinifica iar cea de
a doua trateaz contab. Ca pe o tehnica de informare si metoda de nregistrare create pentru a reliefa cantitativ si a
controla, pe baza unui sist. propriu de informaii, patrimonial entitilor. Existenta contab. A fost determinate de
utilitatea pe care o repr. Invocindu-se 3 raiuni: existenta schimburilor comerciale, existenta limitata a resurselor si
existenta a tere personae interesate de informaia finanaciar-contabila. Informaiile economice devin informaii
contabile numai daca indeplinesc cel puin 3 condiii: sa fie inscrise intr-un document, sa fie evaluabile in etalon
monetary, sa fie reale( sa se fi efectuat cu adevrat). Informaia contabila reda cunotine privind structura bunurilor, a
drepturilor si obligaiilor legate de acestea, a modificrilor intervenite si rezultatelor obinute.
2.
Utilizatorii informaiei contabile sunt grupati in 2 categorii astfel:
- Interni - cei care gestioneaz si conduc activitatea ntreprinderii si care au sarcina sa urmreasc
realizarea profitabilitii, lichiditii si bonitii firmei;
- Externi:
o Cu interes direct = investitorii, creditorii actuali si poteniali;
o Cu interes indirect = adm. fiscala, sindicate, salariaii, organele sist. Legislative, publicul.
3.
Bilanul contabil poate fi definit ca:
- Un tabel sau o situaie, care cuprinde, n expresie bneasca, patrimoniul agentului economic n ntregul
su, adic mijloacele economice i sursele acestora, precum i rezultatele financiare ale activitii sale, la
un moment dat;
- Prima treapta n cadrul metodei de cunoatere a contabilitii i cel mai reprezentativ procedeu prin care se
nfptuiete principiul dublei reprezentri a mijloacelor economice existente, la un moment dat, n mod
sintetic i generalizat, n etalon valoric, totalitatea mijloacelor economice ale unei uniti;
- Un document contabil de sintez care reflect activul, datoriile i capitalul propriu unei ntreprinderi,
organizaii sau instituii la ncheierea exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege.
Bilanul cuprinde toate elementele de activ, datorii i capital propriu. Funciile sunt: de generalizarea datelor
contabile, de informare asupra activitii, previzionala.
4.
Metoda contabilitii folosete o serie de procedee care permit furnizarea de informaii cu privire
la fenomenele si procesele economice ce se petrec in cadrul unitilor economice. Metoda contabilitii are un caracter
unitar, folosind aceleai procedee tehnice de lucru, indiferent de ramurile de activitate economica in care se aplica i
are la baz respectarea principiilor dublei partide:
- Principiul dublei reprezentri;(pres reflectarea vietii entitatilor ec atat dpvd ec, sub
aspectul componentei si utilizarii bunurilor ec care il compun, cat si dpvd juridic, sub
aspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se procura si se administreaza
bunuri ec.; ecuatia dublei reprezentari:
Bunuri ec = drepturi + Obligatii
- Principiul dublei nregistrri a op ec si financiare este o consecinta a dublei reprez a
imaginii unitatii ec; ecuatia dublei inreg.:
Cresterea bun ec + Micsorarea drept si oblig = Cresterea drept si oblig + Micsorare bun ec
Procedee specifice, utilizate de metoda contabilitii pentru cercetarea si studierea obiectivului sau, sunt
urmtoarele: bilanul, contul si balana de verificare.
Bilanul este procedeul metodei contabilitii, prin care se infaptuieste dubla reprezentare a situaiilor
patrimoniului unitilor economice si sociale si a rezultatelor obinute. Cu ajutorul bilanului se prezint la un moment
dat, in expresia valorica, patrimoniul unitii sub dublul sau aspect si anume: sub aspectul destinaiei economice
pentru care contabilitatea utilizeaz noiunea de activ patrimonial si pe de alta parte, sub aspectul surselor de
proveniena, pentru care contabilitatea utilizeaz noiunea de pasiv in acelai timp prin bilan se prezint si rezultatele
finale ale unitii la un moment dat sub forma de profit sau pierdere. Deoarece bilanul cuprinde situaia patrimoniala a
unitii la un moment dat, el exprima in acelai timp rezultatul utilizrii si valorificrii acestui patrimoniu in perioada
data, deci furnizeaz informaii generale privitoare la situaia economica si financiara a unitii si la relaiile ei
economice cu alte uniti. Bilanul contabil se compune din : bilan, cont de profit si pierderii, respectiv cont de
execuie in cazul instituiilor publice.
1

Contul este procedeul specific metodei contabilitii prin care se realizeaza unul din principiile partidei duble
si anume dubla inregistrare. Este un instrument de lucru cu aj caruia se simbolizeaza fiecare el patrimonial, respectiv
existentul, cresterile si micsorarile el patrimoniale. Un cont este rep schematic printr-un T. In cadrul fiecarei parti a
T-ului pot exista solduri sau sume initiale, sume rezultate din op curente, total sume si solduri finale. Sumele existente
in conturi pot fi solduri initiale debitoare sau creditoare. Sumele inreg in per de lucru curenta sn rulaje si ele pot
debitoare sau creditoare. Din insumarea soldului initial (SI) cu rulajul rez total sume debitoare sau creditoare. Facand
dif intre total sume debitoare si creditoare va rezulta soldul final debitor sau creditor.
Formele contului: bilaterala si unilaterala.
Functiunea conturilor: pt ca el patrimoniale sunt rep prin conturi si aceste el apartin activului patrimonial si
pasivului patrimonial , conturile vor avea functiuni de activ daca rep el de activ sau functiuni de pasiv daca rep el de
pasiv. Conturile de activ vor incepe a se debita cu existentul si cresterile de activ si se vor credita cu diminuarile
activului. Ele vor avea intotdeauna SF debitor. Conturile de pasiv vor incepe prin a se credita cu existentul si cresterile
de pasiv si se vor debita cu diminuarile pasivului. SF va fi creditor. (A + - P - +).
Conturile bifunctionale conturile care pot avea funct dubla reps vor incepe fie prin a se debita fie prin a se
credita; Sf va fi debitor sau creditor (ex. contul de profit sau pierdere).
Totalitatea conturilor folosite de contabilitate pentru realizarea obiectivelor sala formeaz planul de conturi. Clasele
de conturi:
- Cls. 1 conturi de capital
- Cls. 2 conturi de imobilizari
- Cls. 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie
- Cls. 4 conturi de terti
- Cls. 5 conturi de trezorerie
- Cls. 6 conturi de cheltuieli
- Cls. 7 conturi de venituri
Aranjamentele de 2 cifre (10, 11, 12 ect) sn grupe de conturi si nu sunt functionale (nu se fac op contab cu ele) si
sunt fol pt aranjarea conturilor cu functiuni asemanatoare. Arnajamentele de 3 cifre sn sintetice de gradul 1 si cele de 4
cifre sn sintetice de gradul 2.
Legtura dintre cont, care furnizeaz informaiile de detaliu asupra fiecrui element ce intra in obiectul
contabilitii, si bilan, care asigura informaiile generatoare asupra activitii de ansamblu a unitii, se realizeaz cu
ajutorul unui alt procedeu specific metodei contabilitii, si anume balana de verificare sau balana conturilor. Prin
balana de verificare se controleaz respectarea in contabilitate a dublei nregistrri a elementelor patrimoniale, din
cadrul unitilor economice si sociale, crend prin acestea garania exactitii nregistrrilor efectuate in conturi. De
asemenea, cu ajutorul balanei de verificare se centralizeaz ntreaga activitate economica a unitii patrimoniale,
reflectata distinct in conturi pe parcursul perioadei de gestiune. Se obin astfel informaii de ansamblu asupra
intregului patrimoniu aflat in administrarea unitii respective si asupra activitii dintr-o anumita perioada de gestiune.
Balana de verificare ndeplinete atat o funcie de control, cat si o funcie economica, constituind puntea de legtura
dintre cont si bilan. Datele ei stau la baza ntocmirii bilanului contabil.
5. Coninutul si structura activului bilantier este:
1)ACTIVE IMOBILIZATE:
-imobilizri necorporale{ cheltuieli de constituire; cheltuieli de cercetare si dezvoltare; concesiuni, brevete,
invenii, licene, mrci comerciale; fond comercial; alte imobilizari necorporale),
- imobilizri corporale (mijloace fixe recuperarea lor se face prin amortizare : terenuri si amenajari terenuri;
constructii; instalatii teh, mij de transport, animale si plantatii; mobilier, ap birotica, echip de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active corporale),
- imobilizri in curs (imob necorp in curs; imob corp in curs)
- imobilizri financiare (titluri de participare detinute la soc in cadrul grupuli; titluri de participare detinute la
soc in afara grupuli; creane imobilizate);
2)ACTIVE CIRCULANTE:
- STOCURI:materii prime si materiale; materiale de natura ob de inventar; productie in curs de executie;
semifabricate; prod finite si prod reziduale; marfuri; ambalaje; animale si pasari
- Alte active circulante: creante sau valori in curs de decontare; plasamente si disponibilitati banesti
3) ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
2

6. Coninutul si structura pasivului bilantier este:

1)CAPITALURI PROPRII,
2)PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI,
3)DATORII,
4)PASIVE DE REGULARIZARE
9.
Capitalurile proprii (drepturi) cuprind:
-capital (capital subscris si vrsat; capital subscris si nevarsat),
- prime de capital (prime de emisiune; prime de fuziune; prime de aport)
-rezerve din reevaluare,
- rezerve de capital (rezerve legale; rezerve statutare, alte rezerve),
-rezultatul reportat (profit nerepartizat din exercitiile ant sau pierderea neacoperita din exercitiile ant),
- rezultatul exerciiului (profit sau pierdere)
- provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
10.
Datoriile (obligatii) cuprind:
- datorii finanaciare (credite bancare, mprumuturi din emisiuni de obligaiuni),
- datorii comerciale (furnizori, efecte comerciale de pltit),
- salariale
- fiscale
- dindecontari cu asociatii
- alte datorii {pt. impozite si taxe, asig. sociale, datorii salariate si arte drepturi similare fata de teri).
11.
Modificrile bilantiere. Orice operaie economico-financiara determina modificari(+ sau -) aspra
a cel puin 2 elemente bilantiere. Aceste modificri se pot produce in ambele parti a bilanului, in activ sau pasiv
producind modificri de volum sau in aceeai parte a bilanului producind modificri de structura. Aceste modificri
sunt sistematizate in 4 tipuri: A+x=(C+x)+D sau A+x=C+(D+x); A-x=P-x; A+x-x=P; A=P+x-x.
12.
Pentru a urmri si cunoate existentul si micarea elem. patrimoniale in orice moment, contabilitatea
a recurs la utilizarea contului cu care se realizeaz dubla inregistrare in contabilitate. Elementele caracteristice
structurii contului: 1 denumirea si titlul contului, 2debitul si creditul contului, 3 soldul iniial, 4 explicaia
operaiei, 5 rulajele contului, 6 total sume, 7 soldul final.
13.
si 14. Modul de nregistrare In conturi: Conturile de A ncep funcionarea prin debitare, se
debiteaz cu intrrile , se crediteaz cu ieirile i au sold final debitor sau o. Conturile de P ncep funcionarea prin
creditare, se crediteaz cu intrrile, se debiteaz cu ieirile i au sold final creditor sau O
15. Analiza financiar a tranzaciilor i nregistrarea lor n conturi:
1. NO - Stabilirea naturii op. respectiv stabilirea coninutului su economic i care poate fi o
aprovizionare, o livrare, o ncasare, o cheltuial sau un consum.
2. MP modif patrimoniale - determinarea elementelor bilantiere, de procese sau rezultate care particip
la op. analizat, sensul modificrii acesteia (cretere sau scdere) i tipul de modificare bilanier ( de volum
sau de structur).
3. CC - Identificarea conturilor care intra in corespondenta.
4. RF - Stabilirea regulii de functionare.
5 FC - Stabilirea formulei contabile ca scop final al analizei contabile ce se prezint sub forma unei
egaliti ntre 2 sau mai multe conturi unde n stnga semnului "=" se nscriu conturile care se debiteaz iar n
dreapta cele care se crediteaz mpreun cu suma cu care intr n coresponden. (Ex. 371=401 400)
Structura bilantului conform Ordinului ministrului finanelor nr. 306 din 26 februarie 2002 pentru aprobarea
Reglementrilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat n Monitorul Oficial nr. 279 bis
din 25 aprilie 2002 este urmtoarea.
A. Active Imobilizate
I. Imobilizri necorporale
II.
imobilizai corporale
III.
Imobilizri financiare
B. Active Circulante
I.
Stocuri
II.
Creane
3

(Sumele ce urmeaz a fi ncasate dupa o perioada mai mare de un an sunt prezentate separat.)
III.
investiii financiare pe termen scurt
IV.Casa si conturi la banei
C.
Cheltuieli in avans
D.
Datorii ce trebuie pltite ntr-o perioada de pn la un an
E.
Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F.
Total active minus datorii curente
G.
Datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an
H.
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I. Capital subscris (prezentandu-se separat capitalul vrsat si cel nevarsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV.
Rezerve
V.
Rezultatul reportat
VI.
Rezultatul exerciiului financiar
Elementele patrimoniale n bilan sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe, capitole,
posturi, dup criteriul lichiditii activului i a exigibilitii pasivului, astfel: posturile de activ sunt
aezate n ordinea cresctoare a lichiditii (de ia cele mat puin lichide - cum este cazul activelor
imobilizate la disponibilitile bneti ca form de lichiditate absolut), iar n pasiv posturile sunt dispuse
de ia cele mar puin exigibile (de la capital - ultimul cont care se nchide in cazul lichidrii patrimoniului)
la datoriile curente.
MODIFICRI BILANIERE DETERMINATE DE OPERAIILE ECONOMICO-FINANCIARE
A= Cp + D
Modif de structura (se produc modif asupra a doua el din aceiasi structura bilantiera):
A (x) = Cp + D ; A= (Cpx) + D ; A = Cp + (Dx)
Modif de volum (implica el din structuri bilantiere dif, sensul modificarii este acelasi pt amandoua,
cresc sau scad):
A+x=P+x ; A-x=P-x
Inreg chelt si veniturilor
Conturile de chelt au funct de activ, ele se vor debita cu chelt colectate pe parcursul per de lucru si
se vor credita prin repartizarea totalului asupra contului de rezultate (se inchid prin contul de profit si
pierdere).
Conturile de chelt nu prez sold (la sf lunii) (cls 6)
Conturile de venituri sunt conturi de pasiv, colecteaza in credit veniturile si se vor repartiza asupra
rez prin debitare (se inchid prin contul de profit si pierderi) (cls. 7).
Adunarea conturilor de chelt si venituri da contul de profit si peirderi.
In fct de natura lor chelt sunt grupate: de exploatare, financiare, extraordinare.