2.2 Comunicarea didactica.

Comunicarea educationala sau pedagogica este cea care mijloceste realizarea

fenomenului educational in ansamblu sau , indiferent de continuturile, nivelurile, formele sau
partenerii implicati.Din perspectiva educatiei formale, comunicarea didactica constituie baza
procesului de predare-asimilare a cunostintelor in cadrul institutionalizat al scolii si intre
parteneri cu status-roluri determinate: profesor-elev.
Atat comunicarea educationala.,cat si cea didactica pot fi considerate ca fiind forme
specializate ale fenomenului extrem de complex si dinamic al comunicarii umane
In acceptiunea sa cea mai larga, acestapoate fi definita ca fiind relatia bazata pe coimpartasirea unei semnificatii.Daca informatia este premisa absolut necesara unui act de
comunicare,ea nu este insa si suficienta.Absenta intelegerii acelei informatii si a cadrului
relational care sa-i ghideze si sa-i fixeze semnificatia, anuleaza starea de comunicare.
In esenta, a comunica inseamna a fi impreuna cu, a impartasi si a te impartasi, a realiza
o comuniune de gand, simtire, actiune. Perspectiva amintita este astazi una din directiile teoretice
de analiza a comunicarii.
Acceptiunea propusa include cateva axiome:
-comportamentul uman, in ansamblul sau, ii este intriseca dimensiunea informationala, care
receptata si corect decodificata, devine comunicare;
-a comunica inseamna cu mult mai mult decat a stapani cuvinte; putem vorbi fara sa comunicam
si sa ne impartasim celorlalti fara a rosti nici un cuvant.Prin natura misiunii sale, omul scolii
este obligat sa constientizeze acesta si sa actioneze ca un profesionist al comunicarii
(Oliver,B.,1992;Romano,C.,s.a.,1987);
-absenta intentiei comunicative nu anuleaza comunicarea. Nehotararea, nelinistea, blazarea,
neputinta etc, le transmitem elevilor chiar si atunci cand nu o dorim.Ele se incorporeaza in baza
relationala care, vom vedea, filtreaza mesajul didactic centrat pe continuturile disciplinei. Acesta
si face ca profesori diferiti, cu aceeasi clasa si chiar aceeasi tema, sa obtina rezultate diferite.
Se remarca faptul ca, in aceasta acceptiune, nu apar restrictii de continut (invatarea poate
fi in egala masura centrata pe dobandirea de cunostinte, deprinderi, motivatii, atitudini etc.), de
cadruy institutional (poate exista comunicare didactica si in afara procesului de invatamant, in
diversele forme ale educatiei nonformale si informale) sau privitoare la parteneri. Nu prezenta
personajelor profesor-elev/elevi da unei comunicari caracterul didactic, ci respectarea
legitatilor presupuse de un act sistematic de invatare. Astfel, comunicarewa didactica poate
aparea intre diferiti alti actori: elev-elev, manual-elev, carte-persoana care invata, intructorintruiti, amtrenor-antrenati, initiat-ucenici etc. Conditia este ca personajul-resursa sa
depaseasca statutul de informator.

Schema oricarei comunicari, ca ansambluy al aspectelor ce concura la realizarea ei,

cuprinde:

Factorii (actori/ personajele/ agentii) comunicarii;

Distanta dintre acestia;
Dispozitia asezarii lor. Ambele sunt importante pentru precizarea particularitatilor
canalului de transmitere a mesajului;
Cadrul si contextul institutional al comunicarii, ceea ce imprima , automat un anumit tip
de cod:oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc;
Situatia enuntiativa (interviu, dezbatere, lectie, sesiune stiintifrica etc;
Repertoriile active sau latente ale emitator-receptorilor;
Retroactiunile practicate;
Elementele de bruiaj (zgomotele).

Este evident ca pentru fiecare dintre acestea, comunicarea in clasa are specificul sau,
determinat de cadrul institutional in care se desfasoara si de logica specifica activitatii
dominante-invatarea ( ca modalitate esentiala de instruire si educare). O ampla prezentare a
specificului comunicarii educative si didactice o realizeaza E.Paun (1982, pp. 151-167),
urmarind coordonatele: factorii comunicarii educative, cadrul acesteia, circuite de comunicare in
clasa, rasportul relatie educativa-relatie de comunicare, blocaje ale comunicarii educative,
randamentul comunicarii didactice etc.